Page 85 - Drumul_socialismului_1967_03

Manifestări închinate răscoalei

(ărăneşti din 1907

Manifestări Închinate răscoa­ rani-raionul Rm. Sărat, Mireş neri despre răscoalele ţărăneşti
lei ţărăneşti din 1907 au avut şt Lapoş-raionul Mtzil, regiu­ din 1907, susţinute de scriitori,
loc în numeroase localilăji din nea Ploieşti. Plăci comemora­ cadre didactice, activişti cultu­
ţară In prezenţa a sute de ţă­ tive au fost dezvelite şi la U­ rali. De asemenea, în satele şi
rani, printre care se aflau şi zina constructoare de utilaj comunele Iveşti, Cosleşti, T ir­
participanţi la răscoală, tineri chimic Ploieşti, Uzina mecani­ zii, Băceşli, Drăgu.şeni, Tâtâ-
utecişli şi pionieri au depus că din Cîmpina şi la schela rani, Buhâieşli şi altele au fost
flori la plăcile comemorative Buştenari, unde acum 60 de dezvelite plăci memoriale ale
dezvelite la noile şcoli, cămine ani muncitorii petrolişti s-au a­ căror inscripţii glorifică erois­
lăturat şi au sprijinit lupta
culturale şi sfaturile populare dreaptă a ţărănimii mul ţăranilor care s-au jertfit
din comunele Mârâcîneni, Su- In numeroase localităţi din acum CO de ani pentru pămint
diţi. Blâjani, Scurteştl-raionul regiunea Iaşi au avut loc sim­ şi libertate.
Buzău. Bogza, Zârneşti, Cio- pozioane, seri literare, expu­ (Agerpres)

60 de ani de Ia izbucnirea răscoalei

făranilor din 19 0 7

A D U N A R E A S O L E M N Ă

DIN C A P I T A L A

In sala Palatului R epublicii Socialiste Romonîa 6 avut loc vineri după- siliului de M iniştri, membri ai C.C. al P.C.R. şi ai guvernului, conducători
am iazâ, adunarea solemnă p rile ju ită de îm plinirea a 60 de ani de la ai in stitu ţiilo r centrale şi ai organizaţiilor obşteşti, academ icieni, perso­
răscoalele ţărăneşti din 1907. n alităţi de seamă ale vieţii ştiinţifice şi culturole, generoli şi ofiţeri supe­
Fundolul scenei ero dom inat de drapele roşii şi tricolore. Cu litere riori, reprezentanţi ai presei rom âne şi corespondenţi ai presei străine.
mari erau înscrise datele : 1907-1967. La adunarea solemnă ou participat, de asemenea, un mare num ăr de
ţărani din toate regiunile ţării, participanţi la răscoalele din 1907, precum
In aplauzele prelungite ale celor peste 3 000 de participanţi. în pre­
şi numeroşi oam eni ai muncii din întreprinderile şi instituţiile C apitalei.
zidiul a d unării au luat loc tovarăşii N icoiae Ceauşescu, Chivu Stoica.
Adunarea solemnă a fost deschisă de tovarăşul D um itru Popa, prim-
Ion G heorghe M aurer, A lexandru Bîrlădeanu, Emil Bodnaraş, Alexandru
D râghici. Paul N iculescu-M izil, 11ie Verdeţ. C onstantin Drăgan, preşedin­ secretar ol C om itetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R.
Intim pinat cu vii aplauze, a luat cuvîntul tovarăşul Paul Niculescu-
tele C onsiliului C entral al U niunii G enerale a Sindicatelor. Vasile Vîlcu,
preşedintele U niunii N aţionale a C ooperativelor A gricole de Producţie, M izil, membru al C om itetului Executiv, al Prezidiului Permanent, secretar
D um itru Popa, prim -secretar al C om itetului orăşenesc Bucureşti al P.C.R.. al C.C. al P.C.R. De sus, din inima parchetului, buştenii sînt aduşi „pe calea ae rului" spre rampa de încărcare.
N icoiae G iosan, preşedintele C onsiliului Superior al A griculturii, acad Cuvîprtarea a fost subliniată de asistenţă, în repetate rînduri, cu pu­ Foto: V. ONOIU
Ştefan M ilcu, vicepreşedinte al Academ iei, Pompiliu Macovei, preşedin­ ternice aplauze.
tele C om itetului de Stat pentru C ultură şi Artă. Petru Enache, prim-se- După adunarea solemnă a fost prezentat un spectacol consa­
crat răscoalei, la care şi-au dat concursul ansam blurile de cintece şi
cretar al C C. al U.T.C., Suzana G ădea, preşedinta C onsiliului N aţional
al Femeilor, acad. Zaharia Stancu. preşedintele U niunii Scriitorilor, acad. dansuri ale arm atei, „C io d rlia ". ..P eriniţa", solişti şi corul Teatrului de
O peră şi Balet, actori ai teatrelor dîn Bucureşti şi un grup de studenţi
P. C onstantinescu-laşi, G heorghe Stoica, membru al C onsiliului de Stat. ACTUALITĂŢI HUNEDORENE
ai Institutului de artă teatrală şi cinem atografică ,,l. L. C a ra g ia le ".
acad. Andrei O ţetea, directorul Institutului de istorie ,.N icoiae lo rg a "
Emoţionantă evocare a luptei îndelungate dusă de ţărănim ea română
al Academ iei, Ion Popescu-Puţuri. directorul Institutului de studii isto­
pentru dreptate socială, pentru păm înt şi libertate, spectacolul a avut la
rice şi social-politice de pe lingă C C. al P C R . Ion Dum itrescu. pre­
şedintele U niunii C om pozitorilor, G heorghe Necula. prim -secretar al baz.ă versuri şi alte texte scrise de N icoiae Bălcescu. M ihoi Eminescu, locuri fiecare. Noile cămine vor ţia evenimentului amintim că
B. P. Haşdeu. George Coşbuc. N icoiae lorga, Liviu Rebreanu. Tudor Ar- Oaspeţi ai
C om itetului regional Bucureşti al P C R., ţărani p articipanţi la răscoalele fi locuite de viitorii siderurgişti aceste probe au început cu a­
ghezi şi ale unor tineri poeţi. In marea diversitate de exprim ări artistice ai Combinatului din Galaţi, ca­ proape două luni mai devreme
' din 1907 : llîe Boangher. din regiunea Argeş, lordache Bălan, din re­
au fost incluse şi fragm ente din lucrarea dram atică ..Răzvan şi V id ra " siderurgiştilor re urmează cursurile Grupului faţă de dala planificată.
giunea Bacău. Nastase St. Bîra, din regiunea Bucureşti, Costea Porum- şcolar tehnic - profesional al
boiu, din regiunea G ala ţi, M aria Tănăsoiu, din regiunea O ltenia, C on­ de B. P. Haşdeu şi din opera „R ă scoala " de G heorghe Dumitrescu. Aproape 270 de excursionişti
stantin Vasilescu, din regiunea Ploieşti, G heorghe lacobeţ, din regiunea C oruri, cintece revoluţionare, dansuri populare, m elodii folclorice, din Deva şi Cugir vor fi miine Combinatului siderurgic Hune­ Miine, o nouă
doara.
Suceava. Ion Cozma, m uncitor la Uzinele ,,Sem ănătoarea" din Bucureşti, versuri înaripate au exprim at apoi bucuria vieţii noi a ţărănim ii noastre, oaspeţi ai siderurgiştilor Im-,
G heorghe G oina, Erou al M uncii Socialiste, preşedintele cooperativei a întregului popor român în anii socialism ului biruitor. nedoreni. Ei vor vizita Caste­ expoziţie
agricole de producţie din com una Sintana, regiunea Crişana. Petre Mi- Programul s-a desfăşurat pe fundalul - unor sugestive decoruri şi lul Huniazilor şi noile ansam­ La linia a treia
halache, preşedintele cooperativei agricole de producţie din comuna im agini cinem atografice. bluri de locuinfe construite în . La Casa pionierului din ora­
ultimii ani. Apoi, in sala marc
Tirzii, regiunea laşi. lancu T. O laru, pensionar ceferist din Paşcani: A rtiştilor şi realizatorilor spectacolului - care s-a bucurat de un a clubului „Siderurgislul". vor primele probe şul Deva se va deschide, miine.
deosebit succes - li s-au o fe rit flori din partea conducerii de partid şi la orele 10. o expoziţie cu lu­
In sală se aflau membri şi membri supleanţi ai C om itetului Executiv, vedea „la luciu- pe .reprezen­
de stat. (Agerpres) tanţii regiunii noastre in între­ la cald crări ale elevilor, realizate în
secretari ai C.C. ol P.C.R., vicepreşedinţi ai C onsiliului de Stat şi ai C on­ cadrul cercurilor pe> obiecte din
cerea televizată cu regiunea
Cluj. Constructorii care lucrează şcoli şi la casa pionierului. Ex­
ponatele. în număr de peste 80.
la montarea agregatelor liniei vor cuprinde lucrări de artă
Cuvîntarea tovarăşului Construcţii sociale lui de .sirmâ din C S Hune­ plaslică, construcţii de aoro-
a treia tehnologice a laminoru­
navo-modele, construcţii radio,
doara au executat prima probă
obiecte de uz casnic din dome­
Constructorii hunedoreni au
începui primele lucrări la doufl de trecere a unui fir cald de niul electricităţii, precum şi o
sirmâ scurtă, prin cajele fini-
gamă varială de cusături
pe
soare.
cămine moderne
Acestea vor
Paul Niculescu-Mizil avea o capacitate de 400 de Pentru a sublinia semnifica­ \ motive naţionale.
Stimaţi tovarăşi, toria revoluţiei şi construcţiei mai înaltă aspiraţie a poporu­ tarilor şi arendaşilor, menite Jarul conacelor moşiereşti,
socialiste, poartă pecetea par­ lui — dreptul dc a fi unicul să povestească generaţiilor vii­ cenuşa registrelor de învoieli
întregul nostru popor ani­ ticipării active a ţărănimii, în­ Mă pin al jatriei şi al vieţii toare ororile pe care le-au in­ agricole şi datorii, răfuiala cu
versează împlinirea a 60 de ani sufleţită de nemărginit patrio­ sale. durat strămoşii lor ". boierii şi arendaşii au adeverţt
de la marea răscoală ţărăneas­ tism. O profundă influenţă nega­ aceste cuvinte. -Vrem pămînt!- 5 K ILO M ETR I
că din 1007, care a înscris in „Multă vreme, <lc-a lungul Tovarăşi, tivă asupra dezvoltării econo­ a devenit în cursul răscoalei
istoria României o nepieritoa­ milenarei existenţe a poporului Rădăcinile marii răscoale mice şi social-politice a ţării a principala lozincă de luptă a
re pagină de eroism, sacrificiu român — spunea tovarăşul din 1907 sînt adine, organic exercitat pătrunderea capitalu­ ţărănimii. ^ 6
şi măreţie revoluţionară. în­ 'Nicoiae Ceauşescu la Congre­ împlîntate în realităţile eco­ lui străin, care s-a intensificat Amploarea răscoalei este o-
dreptată împotriva silniciilor sul cooperativelor agricole de nomice şi social-pdlitice din la începutul veacului Marile glimlitâ de faptul că, izbucnind
şi asupririi moşiereşti, pentru producţie — ţărănimea a fost România acelor vremuri, în si­ puteri imperialiste care-şi îm- spre jumătatea lunii februarie w e
pămînt, libertate şi dreptate cea mai importantă forţă a tuaţia deosebit de grea a ma­ părteau lumea îşi disputau in.comuna Fiâminzi din nordul O
socială — răscoala din 1907 a progresului social, purtătoarea selor ţărăneşti, apăsate de ju­ principalele resurse ale ţârii, a- Moldovei, ea s-a extins cu re­
zguduit profund societatea năzuinţelor tic neatîrnare şi a gul/ exploatării semifeudale şi caparind poziţii dominante in peziciune din comună în co­
burghe/o-moşiereascâ, a con­ sentimentului tic demnitate capitaliste, lipsite de pămînt economia României. Ţara noas­ mună, din judeţ in judeţ, mai
stituit una dintre cele mai de naţională... Animată dc o ne­ şi de drepturi, supuse arbilra- tră a fost adusă într-o stare inlîi în Moldova, iar apoi cu şi
seamă bătălii sociale pentru ţărmurită dragoste pentru glia riului şi abuzurilor moşieri­ de pronunţată dependentă faţă mai mare intensitate în Mun­
eliberarea de exploatare şi îm­ strămoşească şi dc un înalt lor şi arendaşilor, ale autori­ de aceste puteri, care-i orien­ tenia şi Oltenia, euprinzînd in
plinirea năzuinţelor de viaţă spirit de sacrificiu, ţărănimea tăţilor burghezo-moşiereşti tau linia generală de dezvol­ viitoarea ei întreaga ţară, mase
mai bună ale celor ce mun­ s-a ridicat în calea năvălito­ Trecerea societăţii româ­ tare spre rolul de anexă agra­ uriaşe de ţârani. Au fost ata­
cesc, pentru progresul Româ­ rilor şi a cotropitorilor, a apă­ neşti de la orînduirea feudală ră, sursă de materii prime şi cate moşiile şi s-a trecut in u­ EU R O P A
niei. rat cu propriul ei sînge inde­ la cea capitalistă s-a desfăşu­ piaţă de desfacere a monopolu­ nele locuri la împărţirea pă-
Răscoala din 1007, uriaşă ri­ pendenţa tării, însăşi fiinţa rat prinlr-un proces în cursul rilor străine mînlurilor marilor latifundiari, 1 5
au fost izgoniţi din sale repre­
dicare de mase, a prilejuit o naţională a poporului-. căruia, una din sarcinile prin­ Toate acestea frinau dezvol­ zentanţii autorităţilor burghe-
puternică manifestare a in­ In marea cronică a luptei cipale ale revoluţiei burghe- tarea socială a României, men­ zo-moşiereşti, adeseori fiind
fluenţei exercitate de ţărănime revoluţionare a poporului sînt zo-democratice — desfiinţarea ţineau economia la un nivel numiţi primari din rîndul răs­
în plămădirea destinelor po­ pentru totdeauna consemnate marii proprietăţi funciare — noborît, înrăutăţind considera­ culaţilor. Merită relevate ca
porului român, a rolului liolâ- bărbăţia şi dîrzenia neîndu­ nu a fost pe deplin realizată. bil condiţiile de trai ale oame­ forme mai inalte de luptă, în
riior pe care ea l-a avut de-a plecată cu care masele ţără­ Cu toate că reforma agrară nilor muncii, adincind mizeria unele judele, înţelegerile prea­ Raid-anchetă
lungul secolelor în făurirea is­ nimii s-au ridicat împotriva din 1864 a desfiinţat iobăgia maselor ţărăneşti, generînd pu­ labile între comunele înveci­
toriei patriei Ţărănimea a asi­ exploatării şi asupririi. Flăcă­ şi a jucat un rol pozitiv în ternice contradicţii sociale. nate pentru acţiuni concomi­
gurat plinea tuturor generaţii­ rile răscoalei de la Bobîlna, dezvoltarea economică şi so­ Soluţionarea problemei agrare, tente, precum şi încercările ţă­
lor. Iransmil.îml din lală-n fiu ale războiului ţărănesc con­ cială a României, totuşi ea nu desfiinţarea marii proprietăţi ranilor de a pătrunde in oraş. pe traseele turistice
îndeletnicirile agriculturii, şi-a dus dc Gheorghe Dojn, ale a lichidat proprietatea moşie­ moşiereşti, a formelor de rela­ In faţa puternicei ridicări a
făurit cu ingeniozitate unel­ marii răscoale populare în rească, menţinînd dijma, cla­ ţii fcudale.se impunea ea prin­ maselor ţărăneşti, clasele do­
cipală cerinţă obiectivă a mer­
tele de muncă şi a născut în fruntea căreia s-au aflat Horia, ca, ruşfelurile. învoielile agri­ minante în frunte cu monar­
i inel uri Ic ei primele meşteşu­ Cloşca şi Crişan, flăcările a­ cole şi alle servituţi cu carac­ sului înainte al societăţii ro­ hia au dezlănţuit un val dc
guri. a tăiat drumuri, a ridi­ prinse de moţii lui Avram ter feudal. Ca rezultat, ţărăni­ mâneşti, constituia în acel timp sălbatică teroare întreaga ar­ „Europa 15" nu e o inven­ tură materială şi spirituală ale
cat cetăţi şi alte lăcaşuri de lancu, de pandurii lui Tudor mea era nevoită să suporte ju­ problema capitală a întregii mată a fost mobilizată, iar ta­ ţie a noastră. Este vorba de poporului român existente pe ristul neavertizat trece in goa­
înaltă măiestrie arhitecturală Vladimirescu şi de oştirile re­ gul dublu al formelor de ex­ dezvoltări a ţării, dc a cărei ra a fost transformată în tea­ şoseaua internaţională care meleagurile hunedorene. Inten­ na maşinii fără să observe ce­
ale căror relicve slîrncsc şi as­ voluţionare din 1848 strălu­ ploatare feudale capitaliste. rezolvare depindea descătuşa­ tru de război Numeroase sale. traversează teritoriul Români­ ţia este cît se poate de lăuda­ le cîtcva panouri mici, pierdu­
tăzi admiraţie Prin munca şi cesc in istoria poporului ro­ Nedreapta împărţire a pă- rea forţelor de producţie, pro­ cu locuitori cu tol.au fost rase ei de la Oradea spre Bucureşti bilă. Dar modul în care este te printre arbori, care invită
eforturile sale. ţărănimea a mân ca mesaje de lumină ale minlului la începutul secolului gresul social, modernizarea vie­ de pe fata pâmintului de focul Zilnic pe această importantă executat panoul, dimensiunile la vizitarea cetăţii
adus o contribuţie de seamă trecutului, care s-au unit cu al XX-lea este ilustrată de sta­ ţii dc stat. independenta eco­ bateriilor de artilerie; ?eci de arteră a circulaţiei rutiere mii sale destul de mici, culorile Câlălorim mai departe. Tre­
la crearea avuţiilor poporului, vîlvâlâile .din 1907, purtînd tisticile vremii, care arată că nomică şi potitieâ a României. mii de ţărani au fost întemni­ de turişti români şi străini se palide, amplasarea necores- cem prin Lancrăm fără să ştim
!a formarea-şi dezvoltarea cul­ prin veacuri mărturia poten­ 4.170 de mari proprietăţi cu­ în aceste împrejurări şi pe ţaţi, schingiuiţi, torturaţi Dea­ îndreaptă spre cele mai pito­ punzâloare a acestuia, nu stir- că aici s-a născut şi este în-
turii naţionale, la clădirea ci­ ţialului de energie revoluţio­ prindeau 57 la sută din supra­ acest teren social, scinleia care supra şalelor fumegînde, dea­ reşti locuri care duc faima tă­ ncsc efectul dorit. Din viteza mormîntat Lucian Blaga, tra­
vilizaţiei omeneşti in patria nară a ţărănimii noastre, a ca-, faţa agrosilvică a tării, in timp a aprins incendîul_ marii răs­ supra întregii ţârii, durerea şi rii noastre peste hotare. Pc maşinii aproape că nici nu-ţi versăm Sebeşul însoţiţi de a-
cclaşi afişaj dezordonat, de
noastră. pacitâlii poporului român de ce 921 000 de gospodării ţără­ coale a fost sporirea dijmei în jalea şi-au întins zăbranicul traseul Teiuş — Alba lulia dai seama despre ce este vor­ aceleaşi reclame comerciale
„Talpa ţârii- cum i sc spu­ luptă pentru progres social neşti deţineau doar 34 la sută, produse, a arenzii în bani şi a negru. — Sebeş — Apnldul de Sus, ba La numai ciţiva zeci de vechi, şterse şi scorojite Da­
celorlalte obligaţii la care erau
nea. ţărănimea a susţinut in Aceste tradiţii şi-au găsit iar peste 300000 de familii ţă­ supuse gospodăriile ţărăneşti, Reprimarea răscoalei dîn am parcurs alături dc aceşti metri pe teritoriul regiunii că natura ne-ar fi înzestrat cu
decursul istoriei întregul edi­ împletirea în epoca modernă răneşti erau total lipsite de pă­ „rină acum am răbdat mult, — 1907 — una din cele mai sin- turişti cei 65 de kilometri ai Cluj se află un panou mult un ochi deosebit de ager. am
ficiu al organizării sociale. In- cu lupta clasei muncitoare care mînt. La aceasta se adăuga arătau locuitorii satelor Flă- gcroasc crime împotriva po­ şosetei internaţionale „Euro­ mai mare, înalt, în culori vii, fi zărit poate mica săgeată
fruntind cele mai aspre încer­ — afirmîndu-se de la apariţia faptul că un mare număr din­ mînzi. Novaci şi Stroeşli, in porului — va rămînc totdeau­ pa 15“ care străbat teritoriul foarte sugestiv. Nu poţi trece care invită la vizitarea monu­
cări, trudind din greu in ar­ ei pe arena socială a Româ­ tre familiile cu pămînt nu a­ jalba înainlalâ în februarie na. un necruţător act de acu­ regiunii Hunedoara. Ne-am pe lingă el fără să-i cunoşti mentelor din oraş şi a muzeu­
şiţă şi ger, folosind coasa ca niei ca cea mai consecventă veau unelte şi vite de muncă 1007 prefectului judeţului Bo­ zare la adresa fostelor clase pus şi noi cilcva întrebări conţinutul cnia • dacă c vorba lui raional. Aceeaşi ochi ageri
unealtă de muncă, dar şi ca clasă revoluţionară, purtătoa­ In 35 de ani premergători lui toşani — dar acum nu mai pu­ conducătoare şi a politicii lor. care interesează călătorul : de o simplă reclamă comer­ trebuia sâ avem pentru a „des­
armă împotriva duşmanilor — rea neînfricată a intereselor 1907, arenda pâmintului a cres­ tem răbda, ne-o ajuns cuţitul Memoria celor peste 11.000 dc cum arată şoseaua, localităţile cială. coperi- micuţul panou, decolo­
ţărănimea are meritul de a fi tuturor celor ce muncesc — a cut de două-trei ori, iar în u­ la os..." ţărani căzuţi in 1907 va dăinui rat şi urît executat care în­
conservat, ca un sipet minu­ ridicat pe o treaptă superioară nele pârli ale tării chiar de 5 Dezlănţuirea maselor ţără­ în veacuri ca un simbol al prin care trecem, unde vom Călătorul face deci cunoştin­ deamnă la vizitarea Rîpeî Ro­
nat, cele mai de preţ atribuie lupta întregului popor pentru ori. An de an deveneau mai neşti a împlinit avertismentul dirzeniei şi neînfricăriî ţărăni­ servi masa, unde vom dorn*.i, ţă cu regiunea intr-un mod nu şii, monument natural aproa­
ale personalităţii naţionale a eliberare naţională şi socială, împovărătoare obligaţiile „ro­ zguduitor, pe care Coşbuc, mii in lupta pentru pămint, li­ cc cumpărături vom face, ce prea atractiv. Impresia aceas­ pe unic in Europa.
poporului român. i-a dat claritate de scop, i-a bilor albi ai pâmîntului" — dînd glas — în versuri de ex­ bertate şi o viaţă demnă! obiective vom vizita ? ctc. ek ta este întregită, ulterior, pe Părăsim Sebeşul crezînd că
traseu Dc la Teiuş la Alba
Dînd jertfe fără şovăire în imprimat spiritul său de orga­ cum ii caracteriza, cu drept cepţională foită şi măiestrie lulia, singurii însoţitori ai tu­ surprizele ni se vor oferi
cuvînt, Nicoiae lorga, pe ţăra­
ceasurile de restrişte, ţărăni­ nizare, i-a insuflat combativi­ nii din acele vremuri Infăţi- artistică — obidei şi suferinţe­ Tovarăşi, ristului râmîn indicatorii de abia de acum încolo. Pînâ la
mea a format cu pieptul ei zid tate, tenacitate, o conştiinţă şînd suferinţele pe care le în­ lor. mîniei şi revoltei ce moc­ Primele circulaţie rutieră, „morcovii- Apoldu) de Sus, la ieşirea din
de apărare tarii, pâmintului tot mai înaltă — factori esen­ dura . ţărănimea, ziarul socia­ neau surd in masele ţărănimii. Marea răscoală a ţărănimii uitaţi pe marginea şoselei, por­ regiune ne reţine atenţia doar
străbun. Momentele cele mai ţiali ai victoriilor dobîndite de list M România muncitoare" ' îl adresase cu peste un dece­ a determinai polarizări de for­ ţiuni de asfalt deteriorate, o reclamă care ne solicită sâ
importante, de răscruce, ale oamenii muncii. scria : „Toată lumea ştie cît niu înainte claselor dominante: ţe şi precizări de poziţii ale di­ impresii marcajul nepus la punct. dăm vechiturile ’la DC.A Fi­
luptei poporului român pentru Sub conducerea proletaria­ de nemiloasă este exploata­ „Să nu (tea dumnezeu cel sttnl. feritelor clase şi pături sociale, indcă am fost avertizaţi că pe
scuturarea jugului şi împilă­ tului şi a partidului comunist, rea ţăranului român. Cine nu Să vrem noi stnge, nu păminil faţă de aspiraţiile maselor ţă­ Prin deosebit de valoroasele această porţiune de şosea exis-
rii străine, pentru libertate şi răneşti, faţă de problemele Sc spune că prima impre.si sale monumente istorice, Alba
neatîrnare, pentru formarea prin lupta unită a muncitori­ s-a cutremurat de indigna­ Citul nu vom mai pulea răbda, dezvoltării României. contează. Poale că din aceas lulia constituie un important VASILE ALBU
statului naţional unitar şi cu­ lor şi ţăranilor, a tuturor oa­ re răsfoind barbarele tocmeli Cind loanea ne va răscula, tă raţiune încă de la intrarea punct turistic. Aceasta însă nu­ TIBERIU ISTRATE
în regiune a fost montat un
cerirea independenţei şi suve­ menilor muncii, şi-a pulul agricole, aceste mărturii de liristoşi să liti, nu volt scăpa panou care invită turiştii să mai pentru cei care sînt in­
formaţi dinainte despre ceea
ranităţii naţionale, pentru vic­ găsi astfel deplină realizare cca lăcomie şi cruzime a proprie­ nici In m orm lntr (Continuare în pag. a 2-a) viziteze monumentele de cul­ ce există la Alba lulia. Tu­ (Contiouare Îd pag. a 3-a)