Page 86 - Drumul_socialismului_1967_03

PAGINA A 2-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3804

M T A R E A TOVÂRÂŞULU FIECARE ORA BUNA DE LUCRU

ÎN CÎMP
PAUL NiCULESCU-UZil m m FOLOSITĂ

(Vr&are din pag. 1)
cele maî aprige bătălii de cla­ social-econoinice s-a impus cu ţelor de producţie. creşterii
să din istoria României, că- evidenţă şi exercită o înrîurire producţiei vegetale şi animale,
Forţa eocialâ care e-a situat pătînd pe alocuri aspectul u­ pozitivă asupra dezvoltării eco­ sporirii contribuţiei agricul­ J U D I C I O S
în fruntea acţiunilor de solida­ nui adevărat război ţărănesc. nomiei naţionale. Deosebit de turii* la venitul naţional şi la
rizare cu ţărănimea a fost pro­ Ea a arătat încă o dată, cu o grăitor este faptul că agricul­ acumulările socialiste.
letariatul. Frăţia în lupta îm­ forţă fără precedent necesita­ tura României a asigurat o înfăptuirea acestui ansam­
potriva duşmanului comun, iz- tea acută a înlăturării rămă­ creştere continuă a producţiei blu de măsuri arc o importan­
vorîtâ din instinctul de clasă şiţelor feudale în agricultură, agricole şi. pe această bază, a
şi din inima fierbinte a prole­ a rezolvării problemei agrare satisfăcut-in toţi aceşti ani — ţă hotâritoare pentru dezvol­ Timpul bun din luna martie acestei importante lucrări. Iată
tariatului, din conştiinţa nâs- Cu prilejul acestei răscoale s-a inclusiv în anii de reorgani­ tarea întregii economii naţio­ a permis lucrătorilor din agri­ de ce se impune ca organele şi
cindă a comunităţii de interese afirmat cu o mare forţă nă­ zare a relaţiilor de producţie nale, pentru introducerea tot cultură să-şi concentreze forţe organizaţiile de partid de aici
a tuturor exploataţilor şi asu­ zuinţa de dreptate socială a la sate — cerinţele de hrană mai largă a civilizaţiei socia­ sporite pe ogoare. Atenţia prin­ sâ acţioneze mai energic, sâ
priţilor, şi-a găsit expresiefn poporului, setea Iui neostoită ale populaţiei, de materii pri­ liste în viaţa satelor, pentru cipală a fost îndreptată spre determine grăbirea ritmului a-
sprijinul direct acordat ţărani­ de libertate, hotărirea de a în­ me penlru industrie, precum progresul general al României executarea arăturilor pe su­ râturilor.
lor răsculaţi de către munci­ lătura, cu preţul oricăror sa­ şi unele disponibilităţi pentru socialiste. prafeţele râmase neogorite din Termenul stabilit pentru în-
torii din Paşcani, Buhuşi, de pe crificii rînduielile perimate, de export. toamnă şi pe cele care necesi­ 6âmînţarea culturilor din prima
Valea Prahovei şi din alte lo­ a netezi drumul progresului Socialismul a schimbat struc­ Tovarăşi, tă să fie afinate din nou. Or- urgenţă a'fost 20 marlie. Dar
calităţi. in marile acţiuni de social. , tural rolul şi poziţia în socie­ ganizîndu-şi bine această lu­ iată realizările : pînâ la 22
solidaritate organizate la Bu­ Evenimentele revoluţionare tate a ţărănimii, care a deve­ Victoria cauzei socialismu­ crare. cooperativele agricole martie mazărea a fost însămîn-
cureşti, Brăila şi în alte oraşe. din primăvara anului 1907 au nii, alături de clasa munci­ lui in ţara noastră, libertatea, din raionul Sebeş au executat
In cursul evenimentelor din exercitat o puternică inrjurire toare, slâpinâ pe mijloacele de independenţa şi înflorirea pa­ pinâ la 22 martie a,c. arături ţată doar pe 57,5 la sulă din
1907, poziţia cea mal înaintată asupra dezvoltării ulterioare a ■ producţie, pe rezultatele mun­ triei îşi au izvorul în alianţa pe 4 155 hectare, ceea ce repre­ suprafaţa stabilită. In raionul
au avut-o m ilitanţii de frunte ţării. Clasele dominante, care cii sale, participantă activă la frăţească a muncitorilor şl ţă­ zintă 85,4 la sută din suprafaţa Alba lucrarea s^a terminat pe
ai mişcării socialiste — Ştefan au simţit in timpul răscoalei conducerea statului. Unită prin ranilor fără de care nu ar fi v 'V. prevăzută. Şi in unităţile agri­ cele 120 de hectare. Realizări­
uriaşele
fost posibile
prefa­
Gheorghiu, Ion C. Frimu, Mi- clAtinîmlu-li-sc pămînlul sub pi­ relaţii de colaborare şi întra­ cole din raionul Alba, unde le sînt însă diminuate <le ra­
hail Gh. Bujor, care în ape­ cioare, au „descoperit" cu tea­ jutorare frăţească, ţărănimea ceri petrecute în patria noas­ mecanizatorii au desfăşurat o ioanele Orăştie, unde au mai
luri, manifeste, in presă au mă adevăratul chip dîrz şi a­ cooperatistă reprezintă o clasă tră. Este meritul istoric al muncă rodnică s-au executat rămas să fie însăniînţatc 91
susţinut cauza ţărănimii, au prig al ţăranului, pe care-J so­ nouă, a cărei omogenitate şi Partidului Comunist Român de arături pe 71,5 la sută din su­ hectare, la Sebeş 77, la Uia 31
exprimat solidaritatea socia­ cotiseră bun doar pentru a comunitate de interese cu în­ a fi asigurat făurirea şi ci­ prafeţele planificate să fie in- hectare. Pînâ cînd mai ami-
liştilor, au chemat pe munci­ munci ca un rob şi a fi biciuit tregul popor constituie un fac­ mentarea acestei alianţe, în- f i ** f ... v l **.$• ..* sâminţate în această primăva­ naţi semănatul acestei culturi,
tori la acţiuni unite cu ţăra­ la scara conacului cînd îşi ce­ tor esenţial al unităţii naţiunii tr-o perioadă de însemnătate ră. De asemenea, in cooperati­ tovarăşi cooperatori ? Nu vă
nii, pe ostaşi — la fraternizare rea drepturile. Sub presiunea noastre socialiste. crucială, hotâritoare, pentru vele Agricole de pe raza oraşului daţi scama că fiecare zi dc în-
cu răsculaţii. Manifestările de răscoalei au fost adoptate legi, Pe baza creşterii producţiei poporul român, în focul unor .. m m . X » regional Deva această lucrare tîrzicrc înseamnă o' diminuare
grandioase mişcări sociale, al
solidaritate ale muncitorilor şi care. urmărind atenuarea con­ agricole, a dezvoltării întregii luptei intense pentru înfăptui­ U ' . „ A ® * . s-a executat pe mai bine de 65 a recoltei dc mazăre cu zeci şi
ale mişcării socialiste cu ţără­ tradicţiilor de clasă la sate, au economii naţionale, ţărănimea rea pe cale revoluţionară a re­ la sută din totalul suprafeţelor. chiar sute de kilograme la hec­
nimea, cerinţa tot mai hotârit îngrădit excesele sistemului cooperatistă se bucură în tot formei agrare, al participării W r A . Deşi dispun de condiţii bune, tar ? Iată de ce se impune ac­
formulată de a se rezolva pro­ bazat pe dijmă şi au înlesnit mai mare măsură de binefa­ României la războiul elibera­ celerarea ritmului de însâmîn-
blema fundamentală a satului dezvoltarea capitalismului în cerile civilizaţiei socialiste ; au tor împotriva Germaniei ,hi- cooperativele agricole din ra­ ţare, lucru penlru care se cere
— pâmînt ţăranilor — mar­ agricultură. Ele nu au atins sporit an de an veniturile şi tleriste, al marilor bătălii de ionul Orâşlie au executat ară­ o mai mare răspundere din
cau germenii viitoarei alian­ însă bazele proprietăţii moşie­ puterea ei de cumpărare, a clasă pentru democratizarea turi doar pe ,613 hectare, ceea partea consiliilor de conducere
ţe muncitoreşti-ţărâneşti, care reşti, perpeluînd principalii luat o mare amploare construc­ ţârii, pentru înfrîngerea reac- ce înseamnă mai puţin de 30 şi a specialiştilor din coopera­
avea să se închege în anii factori care împiedicau progre­ ţia de locuinţe Ia sale, se ex­ ţiumi burghezo-moşiereşti şi la sută din sarcina stabilită. Se tivele agricole.
vede câ există o mare reţinere
noştri. sul rapid al ţârii. tinde electrificarea, s-a îmbu­ instaurarea puterii celor ce i r * din partea cooperatorilor, în- Necoiespunzâlor se prezintă
In ciuda instituirii regimu­ .Cu toată amploarea şi vigoa­ nătăţit asistenţa medicală, se muncesc, al luptei pentru dez­ r * â* T S r m trucît altfel nu se pot explica şi situaţia însămînţării sfeclei.
In raionul Sebeş această lucra­
lui marţial, a execuţiilor şi rea ei, cu tot eroismul de ma­ lărgeşte lot mai mult orizon­ voltarea independentă, de sine aceste rezultate slabe. De ce re s-a realizat pe 320 hectare,,
condamnărilor la muncă sil­ să al ţărănimii, răscoala din tul cultural al ţărănimii. stătătoare a patriei. In aceste unităţile agricole din raionul reprezentînd 86.5 la sută din
nică, numeroşi soldaţi au refu­ 1907 a fost infrînlâ. Lipsa de In anii construcţiei socialiste mari încleştări sociale, clasa Haţeg, care au condiţii mai pu­ suprafaţa stabilită, dar in uni­
zat să tragă in răsculaţi ; in organizare centrală, caracterul realizări de seamă s-au ob­ muncitoare, forţa conducătoa­ ţin favorabile decît cele din tăţile agricole din raionul O-
Teleorman, Vlaşca, grupuri de local, necoordonat, de cele mai ţinut în domeniul ştiinţei şi re a revoluţiei, şi ţărănimea, Penlru cooperativa agricolă din Sebeş, legumicultura Orâşlie, au realizat G0.5 la sulă răşlie şi de pe raza oraşului re­
militari s-au unit cu ţăranii, multe ori spontan, specific lup­ culturii. învât.âmîntului şi aliatul ei de nădejde, au mers constituie una din sursele principale de venituri. Nivelul din arături ? Se poate trage gional Deva. care an de însă­
luptînd alături de aceştia. telor ţărăneşti au înlesnit cla­ creaţiei artistice, care cunosc alături, umăr la umăr, iar mă­ producţiei fiind influenţat în mare măsură de calitatea ră­ concluzia câ în raionul Orăştie mânţat 100 şi respectiv 150 de
selor dominante înăbuşirea lor o largă înflorire. Niciodată in sadului, la această unitate s-a construit o seră inmulţîtor pe
Dovedindu-se la înălţimea în sînge. Totodată, procesul reţia victoriilor obţinute a în­ nu se acordă atenţia cuvenită hectare nu s-a întreprins nimic.
luminaţilor cărturari patrioţi, lent de dezvoltare a proletaria­ întreaga sa istorie. poporul vederat cu şi mai multă forţă o suprafaţă de 38 m p. unde se produce materialul sâdîtor, ■ e oteQ a i » *i e se I ■ CB«BB eo B B •• I i bk> d n a
a căror inimă a- bătut mereu tului în acel sladiu al evoluţiei român nu şi-a afirmat cu alîta importanţa decisivă a alianţei îndeosebi pentru legumele timpurii.
alături de popor, reprezentanţi capitalismului, ca şi dificultă­ forţă geniul creator ca în zi­ muncitorilor şi ţăranilor, ca în scopul de a folosi cît mai intensiv sera, in afară de
proeminenţi ai culturii şi ştiin­ ţile pe care le întimpina miş­ lele noastre. bază de neclintit a tuturor răsaduri aici s-a insâminţat şi salată, care de curind a în­
ţei româneşti s-au situat cu carea noastră socialistă datori­ Succesele obţinute în opera cuceririlor istorice ale poporu­ ceput să fie valorificată.
hotârîre de partea luptei drep­ tă dezorganizării in 1899 a ve­ de construcţie socialistă sînt lui, a orinduirii noastre socia­ Fotoreportera Ileana Terek a surprins un grup de coope­
te a ţărănimii ; atitudinea ex­ chiului partid muncitoresc, au rezultatul eforturilor poporului liste. ratoare lucrînd la îngrijirea răsadurilor.
primată faţă de răscoală se împiedicat unirea luptei ţără­ român, conştient că munceşte In actuala perioadă a con­
înscrie ca una din cele mai nimii cu a clasei muncitoare, penlru sine însuşi, pentru pro­ strucţiei socialiste, alianţa cla­
preţioase pagini in istoria bo­ contopirea intr-un front unic pria sa bunăstare. Ele consti­ sei muncitoare cu ţărănimea
gatelor tradiţii patriotice, pro­ a celor mai importante foiţe tuie un izvor de legitimă mîn- a dobîndit un conţinut nou ; Combaterea grindinei
gresiste ale intelectualităţii revoluţionare ale societăţii dric. Dar, tovarăşi, ceea ce măsurile luate de partid după
române. Savanţi şi gînditori noastre. caracterizează modul de activi­ rea uniunilor cooperatiste, au „Optimismul M u ie
Congresul al IX-lea, înfiinţa­
străluciţi ca Victor Babeş, Pe­ întreaga istorie a luptelor tate şi de gîndire al partidului In R.S S. Tadjilcâ funcţionea­ rul' respectiv de zece ori. Ex­
tru Poni, Ion Canlacuzino, ţărănimii noastre a arătat că .nostru, al conducerii sale, este deschis o nouă etapă în viaţa ză o expediţie specială pentru pediţia pentru combaterea
Spiru Haret, Nicolae Iorga, ea nu se putea elibera singură înalta exigentă cu care exa­ satului, au dus mai departe protecţia ogoarelor împotriva grindinei apără în prezent
fruntaşi ai scrisului — Ion L. de exploatare şi asuprire. Mi­ minează problemele încă ne­ procesul de unire şi de orga­ grindinei şi ploilor torenţiale cu 120.000 de hectare de terenuri
deosebit de fertile şi s-a con­
Caragiale, Mihail Sadoveanu, siunea istorică de a organiza si rezolvate, neînduplecarea faţă întregii târî, au creat cadrul însutit de fapte“ ajutorul unor rachete meteoro­ statat că-fiecare rublă cheltuită
nizare a ţărănimii, pe scara
George Coşbuc — şi-au expri­ conduce lupta revoluţionară a de lipsuri, perspectiva largă şi logice care împrăştie în nori pentru dotarea expediţiei cu
mat solidaritatea fală de cau­ poporului i-a revenit clasei stăruinţa cu care concentrează unei colaborări tot mai largi substanţe chimice speciale. tehnica necesară, inclusiv ra­
za ţărănimii, au stigmatizat muncitoare care, sub conduce­ ■arunlia* şi eforturile poporului a celor două clase prietene, Activitatea expediţiei a depăşit
stadiul experimental şi rezulta­
asupra sarcinilor mari, de deo­
fărădelegile claselor stâpîni- rea partidului comunist, s-a do- , sebită răspundere, de care de­ ridioînd pe o treaptă superi­ Această constatare s-a fă­ brigadă Aurel Merme/an di­ tele ei se concretizează în ace­ chetele, aduce economii de 4-5
toare. Permiteţi-mi să citez vedit la înălţimea acestei mi­ oară alianţa muncitoreascâ- cut şi într-un alt articol pu­ rijează tractoarele la lucru ea câ în ultimii ani pierderile ruble colhozurilor şî 'sovhozuri­
cuvintele departevâzătoare ale siuni. Experienţa poporului ro­ pinde accelerarea dezvoltării ţărâneascâ întărirea continuă blicat în ziarul nostru nr. în cadrul cooperativei agri­ pricinuite de ploile torenţiale lor a căror recoltă a fost apă­
istoricului Xenopol : -Noi ve­ mân confirmă încă o dată leza ţârii. Nu putem să ne mulţu­ a acestei alianţe, a frăţiei tu- I 3781 din 26 februarie ac. re­ cole din Rapolt după prefe­ şi grindină au scăzut in secto­ rată.
dem in asemenea frăminlări marxisl-leninistâ potrivit că­ mim în nici un domeniu cu turor oamenilor muncii, indi- ► feritor la activitatea mecani­ rinţele sale, în loc sâ ţină
cele obţinute — trebuie să pri­
fierberi din care va ieşi o lume reia proletariatul. eliberîn- vim mereu înainte, .spre o- terent dc naţionalitate, unita- U zatorilor de la S.M.T. Orâş- seama de părerile consiliului
nouă. Vedem In ele un pas du-se pe sine, asigură elibera­ bieclive tot mai înalte. A­ tea strînsă a întregului popor I lie. Din nou, această unitate, de conducere şi ale specia­
uriaş al evoluţiei şi pe urma rea tuturor oamenilor muncii, cestea sînt spiritul şi con­ în jurul partidului, a Comite­ care deserveşte şi cooperati­ listului din cadrul- unităţii.
căruia va răsări o lume mai a întregii societăţi. cepţia programului trasat de tului său Central, constituie t vele agricole de pe raza La cele arătate mai adăugăm
dreaptă, mai adevărată şi mai înfăptuirea revoluţiei socia­ Congresul al IX-Iea al parti­ garanţia unor noi şi importan­ oraşului regional Deva, are faptul câ 1^ cooperativa agri­
frumoasă — şi tot către aceeaşi liste a determinat prefaceri a- dului. penlru realizarea unui te succese în dezvoltarea eco­ o serie de goluri in organiza­ colă din Cristur nu a fost
cale se îndreaptă şi marea tul­ dînci, structurale în viata social- nou avînt al forţelor de pro­ nomică, socială şi culturală a rea muncii şi folosirea de­ adus încă agregatul de gra­
burare prin care trece acum economicâ a ţârii. Au fost li­ ducţie, al ştiinţei şi culturii, patriei, chezăşia înaintării so­ plină a capacităţii utilaje­ pe, iar la Simeria şi'S în­
iubita noastră ţară". chidate pentru totdeauna ex­ pentru ridicarea nivelului de cietăţii noastre pe drumul so­ lor. Faptele confirmă. Trac­ tandrei nu au fost deplasate
maşinile SP.C.-6. Lucrul în­
Răscoala din 1907, setea de ploatarea şi asuprirea, inegali­ trai al poporului, pentru pro­ cialismului şi comunismului. torul pe care-) are în primire cepe cu intîrzicie şi se ter­
mecanizatorul Ioan Ganea,
dreptate a ţărănimii au inspi­ tatea socială, oamenii >muncii gresul rapid şi multilateral al Tovarăşi, din brigada care deserveşte mină mai devreme. Aceasta
rat paginile pline de drama­ sînt astăzi cei care dispun de ţârii. Partidul Comunist Român a- cooperativa agricolă din Si- dovedeşte câ nu s-a organizat
tism ale lui Liviu Rebreanu şi roadele eforturilor lor, ale ac­ In prezent, sarcina funda­ cordâ o înaltă preţuire tradiţii­ meria, s-a defectat după două munca pe schimburi prelun­
Cezar Petrescu, versurile vi- • tivităţii lor consacrate înflori­ mentală a înlregului nostru lor revoluţionare, a tot ce este zile de lucru. Acum necesită gite.
brante ale lui Alexandru Vla- rii ţârii. popor este îndeplinirea în cele progresist in trecutul patriei, remedieri în atelier. Un alt • Iată deci câ intre asigură­
huţă, Octavian Goga, Tudor Caracteristic desfăşurării o­ mai bune condiţii a obiective­ momentelor de seamă ale lup­ caz. Un tractor de la coope­ rile date de conducerea
Arghezi, pinzele de mare forţă perei de construcţie socialistă lor planului cincinal. Asigu- tei sociale şi de eliberare na­ rativa agricolă din Sîntandrei
emoţională ale lui Tonitza, Lu- este dezvoltarea puternică, con­ rînd continuarea neabătută a ţională, ale luptei pentru so­ n-a tras nici o brazdă pînâ S.M.T. Orăştie cu privire la
desfăşurarea lucrărilor agri­
clnan. Octav Bâncilâ — creaţii tinuu ascendentă a economiei politicii de industrializare, cialism. Cultivarea acestor tra­ Ia data de 23 martie cole din actuala campanie şi
care au rămas pentru totdeau­ naţionale. Datorită politicii de dezvoltarea ramurilor de bază diţii, cinstirea strădaniilor şi ac, deoarece mecanizatorul situaţia de pe teren există
na în patrimoniul culturii na­ industrializare socialistă, ur­ ale industriei, partidul subli­ saci ificiilor făcute de înaintaşi Bucur nu şi-a făcut încă a- mari deosebiri. Cu alte cu­
ţionale, adeverind încă o dată mată cu neabătută consecven-. niază că am ajuns într-un sta­ pe a căror temelie seculară se pariţîa Ia unitate. Amintim vinte, optimismul nu este în­
că valoarea marilor opere de ţâ de către partid, in ţara diu in care trebuie îndreptate înalţă tot ceea ce am clădit în câ la cooperativa agricolă soţit de fapte. Aşteptăm să'
artă rezidă în mesajul lor. în noastră s-a făurit o puternică eforturi perseverente spre îm­ aceşti ani, ne învaţă să iubim respectivă 30 hectare de te­ fie luate măsuri mai eficien­
redarea cu măiestrie a aspi­ bază industrială, in necontenit bunătăţirea calitativă a între­ şi mai mult, cu şi mai multă ren sînt nearate din toamnă, te. care sâ se concretizeze în
raţiilor poporului, în identi­ tâ dezvoltare şi perfecţionare. gii activităţi, acordîndu-se cea pasiune cuceririle prezentu­ iar starea terenului permitea utilizarea deplină a capacită­
ficarea creatorului cu viaţa şi S-au creat ramuri industriale mai mare atenţie problemelor lui, sînt un puternic fac­
frâmîntârile acestuia. noi, se ridică noi combinate şi creşterii eficientei economice, tor educator, de dezvolta­ executarea lucrărilor. De ase­ ţii utilajelor. Practica de a
Evenimentele revoluţiona­ uzine, este introdusă intens perfecţionării formelor şi me­ re a conştiinţei socialiste menea, încă din primele zile face doar promisiuni trebuie
de lucru se fac simţite actele
re din 1907's-au bucurat de tehnica nouă. Avintul şi elanul todelor de conducere a econo­ a maselor largi şi în spe­ de indisciplină în cadrul bri­ lichidată, tovarăşi din condu­
cial a tineretului — constituie
simpatia şi solidaritatea popu­ creator al muncitorilor, ingine­ miei, îmbunătăţirii organizării o sursă generatoare de inepui­ găzilor de tractoare. Şeful de cerea S.M.T. Orăştie !
laţiei din provinciile româneşti rilor şi tehnicienilor, eforturile muncii, întăririi disciplinei, zabile energii pentru a conti­
aflate pe atunci sub domina­ perseverente ale partidului aplicării celor mai înainta­ nua, a desâvîrşi şi a duce me­
ţie străină. Referindu-se la pentru modernizarea industriei, te cuceriri ale gîndirii teh­ reu mai departe năzuinţele de
cauzele răscoalei, ziarul tran­ pentru aplicarea largă a cuce­ nice, legării tot mai strînse libertate şi propăşire a patriei.
silvănean „Adevărul" remarca: ririlor ştiinţei şi tehnicii con­ a ştiinţei de producţia mate­ Aceste tradiţii glorioase re­
„Nu ţăranii sînt de vină... vina temporane, fac ca România să rială — ca probleme de im­ prezintă pentru întregul popor
e a domnilor, care ii despoaie se situeze printre primele ţâri portantă hotâritoare pentru că neobosită şi entuziastă pen­ I i i ptsrefoeiele- RD. GERMANA. — Apa­
un insufleţitor îndemn la mun­
de averi şi munci, fără nici o din lume ca ritm de creştere transformarea României în­ rat pentru observarea sateli­
mustrare de conştiinţă, ne­ a producţiei industriale. tr-un stat industrial modern, tru a face ca ţara noastră, li­ ţilor, realizat de întreprinde­
voind să audă dc plîngerile, Politica de industrializare a cu o agricultură înaintată. beră şi independentă, să de­ % rea Cari Zeiss din Jena.
durerile şi suferinţele loru. determinat profunde modificări O parte componentă a aces­ vină lot mai prosperă, să îna­
iLa rîndul său, ziarul „Nagy- in condiţiile de trai ale între­ tui program, a întregului pro­ inteze neîntrerupt pe drumul
gului popor, ale tuturor cate­
varadi naplo" (-Jurnalul de ces de desâvîrşire a construc­ ca naţiunea noastră să-şi spo­ d e p e Vaiem E eee
civilizaţiei socialiste — pentru
sociale, a trezit
la
Oradea”) scria: -Numai ci­ goriilor economică şi culturală ţiei socialiste o constituie dez­ Organismul viu
viaţă
nismul nemaipomenit de cri­ intensă toate regiunile ţârii, stă voltarea agriculturii. Pornind rească aportul la creşterea for­
minal al trusturilor de aren­ la baza creşterii continue a de Ia examinarea condiţiilor ţelor socialismului in lume, la
daşi şi conservatorismul lati­ bunăstării materiale şi spiri­ concrete ale ţării, conducerea cauza păcii, colaborării şi în­
te şi de alta a Rîului Rece — „simfe“
fundiarilor nu voia să ia cu­ tuale a celor ce muncesc. în­ partidului nostru a subliniat ţelegerii între popoare. ' Dimineaţă. Valea Strungarului ză" cu privirea, după care cu sului" — toate aliate de-o par­
noştinţă că de acum strigătul treaga experienţă a dezvoltării şi subliniază mereu câ mai a­ Evocind răscoala din 1907 este Învăluită de o ceaţă dea­ ajutorul „căluţului" II mdsoard, de ei au Iost exploatate.
ultimei disperări răsună nu ţârii în anii construcţiei socia­ vem multe de făcut pentru a partidul, comuniştii, întregul să. Din cauza vizibilităţii re­ Indiclnd unde să lie tăiat. In — Lucra(i de mult la pădure?
numai Ia şedinţele socialiştilor liste arată că politica dc indus­ ajunge la nivelul unei agricul­ popor aduc un omagiu erois­ duse maşina urcă anevoios. citeva minute muncitorul 'de ta — l-am Întrebat pe Gheorghe cîmpul magnetic
de la oraşe, ci şi in mizerabi­ trializare este principalul fac­ turi intensive, multilaterale, mului ţărănimii, vitejiei şi sa­ — Am prins o zi bună. Azi va
lele colibe ţărăneşti,..”. ' tor al dinamismului tuturor ra­ pentru a atinge indicii înalţi crificiilor ei în lupta împotriva ti senin, rupe tăcerea inginerul fierăstrăul mecanic Vasile Dor- Dorşa.
— Clnd am pus mina pe to­
Răscoala ţărănească din 1907 murilor economiei, al progre­ de 'productivitate socială a • exploatatorilor şi asupritorilor. Eugen Felea, şelul serviciului şa li secţionează. Vaier Petraş- pind eram de-o şchioapă. Moş­ Prin intermediul a numeroa­
a avut un larg ecou interna­ sului tehnic si bunăstării po­ muncii, de organizare şi de Monumentele ridicate în locu­ producţie de la l.F. Sebeş. cu, NU hai Fdrcâşan şi Vasile tenire de la părinţi. Ucenicia se experienţe, biologii sovie­
ţional, înscriindu-se ca una din porului, al întăririi indepen­ eficienţă economică ai agricul­ rile pe unde a trecut focul răs­ — înseamnă că „tn parchete• Zaharia despică buştenii şi-i sli- am lăcut-o pe locurile natale, tici au stabilit câ organismul
turii din ţările avansate.
denţei şi suveranităţii naţio­ coalei, ordinele şi medaliile ce le de pe Volea Rece se va lucra la Grmtieş. lingă Dicaz. Jopina
cele maî puternice manifestări nale. Noi sînlem conştienţi de fap­ strălucesc pe pieptul partici­ cu toate forle/e", adaugă tehni­ vuiesc. are secretele el. Le-am împăr­ viu „simte" cîmpul magnetic.
sociale ale timpului. Opinia tul câ transformarea socialistă panţilor, adunările solemne cianul Cornel Zemora. Intrăm In parchetul Piriul Supunînd un iepure influenţei
Ca rezultat al acestei politici tăşit multor stlnjenari. Aici Iu-
publică democratică din Fran­ s-a creat o puternică bază teh- a satului, cooperativizarea a care se desfăşoară în aceste ...Dupd o bund bucată de Prislopului. Pe tirul văii Gheor- cret'cu un trate şi patru nepoţi: unui cimp magnetic, cercetă­
r/he Dorşa împreună cu nepotul
torii i-au făcut electroencefa­
ţa, Rusia, Ungaria, Austria, nico-materială a agriculturii so­ marcat doar începutul proce­ zile în întreaga ţară sînt o ex­ drum cea(a se ridică. La conflu­ său, Mihai Dorşa, leagă de ca­ Victor, Mihai, Gheorghe. Dumi­ lograma şi au stabilit, prin
presie a acestui înalt omagiu.
Italia, Belgia. China, Anglia, cialiste, a marii producţii agri­ sului de ridicare a agriculturii enta a două pi râie Jacein un blul purtător al lunicularului un tru şi Vasile. Toţi, Dorşa. Dat prelucrarea ei cu ajutorul u­
cole mecanizate, se extinde tot noastre. Mobilizarea — pe baza Nu există cinstire mai înaltă scurt popas. Aerul rece ne taie mă iertaţi... Am primit semnal.
S.U.A., Germania şi din multe mai larg aplicarea în agricul­ deplinei valorificări a superio­ a eroicelor lupte revoluţionare respiraţia. Admirăm împrejuri­ nou buşlean viguros. Le dăm Trebuie să dau drumul la „sar­ nei maşini electronice de cal­
alte ţâri ale lumii a înfierat tură a cuceririlor ştiinţei şi rităţii relaţiilor socialiste — a pe care le aniversăm decît ho- mile. Pădurile cu arbori golaşi, bineţe şi-l întrebăm pe Gheor- cină".,. cul, că un cîntp magnetic es­
ghe Dorşa cî(i buşteni au fost
crima cercurilor guvernante tehnicii. marilor rezerve de care dis­ târîrea nestrămutată a parti­ poienelc, grohotişurile, peste transportau pe rampă. ...Am poposit in alte locuri dc te un excitant tot atît de' im­
portant ca lumina, sunetul sau
din România. Cu adincâ înţe­ Orînduirea socialistă nu nu­ pune agricultura în vederea dului nostru, a oamenilor mun­ care s-a lăsat o tăcere apăsă• — Pe azi. e al zecelea — ne muncă. Intr-o postată, o parte
mai câ a împlinit, dar a şi în­ sporirii producţiei, ridicării cii, a tuturor forţelor creatoa­ /oare ne impresionează plăcut. dintre lorestieri lucrau la dobo- radiaţia ionizanta. Cercetările
legere şi simpatie s-a pronun­ trecut aspiraţiile dc dreptate şi randamentului, la hectar, eco­ re ale poporului de a nu pre­ — In stingă e Riul Rece. ex­ răspunde. ritul arborilor, la curăţatul şi ulterioare au arătat câ o sen­
ţat pentru cauza, ţărănimii ro­ viaţă mai bună pentru care ţă­ nomisirii muncii sociale, este cupeţi eforturile pentru a în­ plică tovarăşul Felea. Pînâ la — Sintefl in grafic ? lasonalul lor. In alia, buştenii sibilitate deosebită fală de in­
mâne mişcarea socialistă inter­ rănimea a dat atîtea jertfe de / condiţia făuririi unui belşug făptui cu succes holârîrile tra­ parchete mai avem vreo doi — In gralicl? — se miră şe­ erau corhunîţi pe lin ii văii de fluenţa cîmpuiui magnetic ma-‘
singe. încheierea cooperativiză­ de produse agro-alimentare în sate de Congresul al IX-lea al kilometri. către Gheorghe Olani şi Gngo- nifestă ţesutul cerebral, cârui-
naţională ; Congresul de la ful de brigadă. Parchetul nostru
rii agriculturii a determinai interesul poporului muncitor. partidului, pentru a desâvirşi Ne continuăm drumul însoţind n-a iost niciodată in grafic, ci re Poharu De aici li lua luni- ia biologii pînâ in prezent nu-i
Stuttgart din 1907 al Interna­ schimbări fundamentale în sa­ Sprijinind eforturile ţărăni­ măreaţa operă de construire a înaintea lui. Dorşa fşi scoale cularul lui loan Bucur şi al lui acordau prea mare atenţie.
firul apei. După citeva minute
ţionalei a Il-a, a adoptat o re­ tul românesc, deschizînd zorile mii. partidul a elaborat .un socialismului. In strinsâ unire, desluşim zgomote. „Hăuuu.. din buzunarul hainei un carne­ Viorel Ciucur, pi nu spre rampa Cercetările în acest domeniu
zoluţie care exprima protestul unei vieţi noi, de lumină şi ansamblu de măsuri pentru clasa muncitoare, ţărănimea, hăuLiii” . auzim ecoul Ne În­ ţel. La zi am livrat cu aproape de încărcare. continuă, pentru a se lămuri
intelectualitatea, oamenii mun­
faţă de politica de extermi­ prosperitate. Deşi au trecut modernizarea agriculturii, care cii fără deosebire de naţionali­ dreptăm spre acel loc. 100 m.c. mai multă masă lem­ Peste toi forlotă ca-n uzină, ♦ definitiv influenţa cîmpuiui
prevede extinderea mecaniză­
numai cinci ani de cînd sesiu­
nare împotriva poporului mun­ nea solemnă a Marii Adunări ri:, chimizării, irigaţiilor şi a- tate. urmînd cu neabâlulă în­ — La'valee... la valeee, se noasă. zgomot de motoare, fiecare om magnetic asupra organismului
— £sfe una dintre cele mai
citor din oraşele şi satele Naţionale cu participarea a meliorârilor funciare, aplicarea credere călăuza lor încercată adresează un lucrător lunlcula- bune brigăzi, intră în discuţie cu lucrul lui... Aici Îşi au izvo­ viu. Lucrările respective pre­
României. 11.000 de delegaţi ai ţărănimii pe scară largă a cuceririlor — Partidul Comunist Român ristului. Sl un buştean gros de tehnicianul Cornel Zemora. La rul succesele forestierilor din zintă un interes deosebit pen­
— vor făuri un viitor tot mai
şl
parchetul Piriul Prislopului
Ridicind la luptă forţe so­ — cifră simbolică amintind ştiinţei, concomitent cu redu­ fag, legat fedeleş, este transpor­ întreprinderea noastră lucrează
numărul celor ucişi în 1907 — cerea cheltuielilor materiale luminos scumpei noaslre patrii tat de-a lungul văii t.pe calea stima Întregului colectiv al În­ tru utilizarea magnetismului
ciale atit de largi, răscoala din a consfinţii victoria socialismu­ şi de muncă, în scopul dezvol­ — Republica Socialista. Româ­ aerului1' plnă pe rampă. Sorta- de palm ani Trei parchete de treprinderii. ca mijloc de tratament in di­
1907 a constituit una dintre lui la sate, forţa noilor relaţii tării susţinute şi rapide a for­ nia! torul Petru Stoica II „cercetea­ pe „Rădăcina", unul de pe Pris­ LAZĂR DEM ETER fe rite maladii.
lop' şi unul de pe „Valea Sa-