Page 88 - Drumul_socialismului_1967_03
P. 88
PAGINA A 4-A
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3804
V I E T N A M Franţa nu va participa 0 nouă lovitură
---- '*■ - rd n s n n B a a M B M H B ra a
la viitoarea sesiune de stat
Patrioţii îşi continuă a S.E.A.T.O. în Sierra Leone
w O u u u d a r u p i u n i d i m i e F r a n ţ a ş i S I L A . FREKTOWN 24 (Agerpres).
atacurile în zona „C“ şi o nouă manifestare a dezaprobării de c&tre guvernul La 23 martie, un alt grup
francez a politicii S.U.A. în Vietnam. de militari a preluat puterea la
Freelown, capitala statului a-
WASHINGTON 24 (Ager ţei in această privinţă fiind friean Sierra Leone. instituind
SAIGON 24 (Agerpres). — niţiat o serie de atacuri In di pres). — După cum transmite binecunoscută, guvernul fran un .Consiliu al reformei naţio
In cursul după-aralezil de joi ferite puncte ale Vietnamului agenţia France Presse, surse ce/ a preferai sâ nu participe nale*', în fruntea căruia a fost
au continuat atacurile patrioţi de sud, folosind in special lu bine informate din Washing la deliberări care ar putea numit It. col. Ambroise Gen-
lor în 20na de lupta „C*. la a nuri şi morLiere de toate cali ton au anunţat că Franţa nu crea confuzii prin legătura da. Potrivit agenţiei Reuter,
proximativ 100 km de capitală- brele Patrioţii au doborît vi va participa la viitoarea reu cate va fi stabilită intre Ambroise Genda se găseşte,
In tot cursul nopţii, o unitate neri şapte elicoptere america niune a Consiliului S.E.AT-O. S.E.A.T.O. şi însuşi războiul însă, la New York în calitate
americană s-a aliat sub tirul ne. De asemenea, baza ameri ce urmează sâ aibă loc între din Vietnam. de membru al reprezentantei
mortierelor. Potrivit relatărilor cană de la Gio Linh a fost su îfi şi 20 aprilie, în capitala Agenţia Associated Press statului Sierra Leone la O.N.U.
corespondenţilor de presă, in pusă unui baraj de artilerie, S U.A. Această hotârîre a fost subliniază că hotârîrea luaiâ Acesta a declarat că „de noua
rlndul americanilor au fost care, potrivit unui comunicat comunicată de guvernul fran de guvernul francez „marchea lovitură de stat a aflat ascul-
semnalali rfinlţi. american, a provocat moartea cez în urmă cu cîteva zile gu ză o nouă lărgire a rupturii tind postul de radio BBC şi a
Acţiunile forţelor patriotice a 11 m ilitari şi rănirea altor vernului american. Potrivit dintre Franţa şi S.U.A.". Ofi rămas surprins cînd a auzii că
s-au desfăşurat si în regiunea 59. Unităţi ale Frontului Naţio surselor, boicotarea de către cialităţi ale Departamentului a fost numit în fruntea ;Con-
„Platourdor înalte*' din provin nal de Eliberare'au atacat în Franţa a sesiunii Consiliului de Stat au afirmat totuşi că siliuluî reformei naţionale". Vi
cia Plelku. Aici au avut loc în aceeaşi zi un batalion de puş S.E.A.T.O. pare sâ fie motiva ele nu consideră hotârîrea a- neri dimineaţa, grupul de m ili
primele ore ale zilei de vineri caşi marini americani din a tă de poziţia guvernului fran nuntatâ de guvernul francez tari care a preluat puterea a
lupte importante, la numai 36 propierea localităţii Con Thein. cez faţă de politica dusă de drept o retragere a Franţei din suspendai constituţia, a dizol
de ore după ce patrioţii au lan Comunicatul american infor S.U.A. în Vietnam. S.E.A.T.O. Franţa şi-a redus vat toate partidele politice şi
sat un puternic atac cu mortie- mează că patrioţii au primit Agenţia precizează că gu încă mai demult reprezentarea a interzis în întreaga tară ori
cu un puternic foc de mortiere
re asupra unor poziţii ale ame şi arme automate elicopterele vernul de la Paris are unele sa la reuniunile Consiliului ce fel de activitate politică. O
ricanilor. Un purtător de cuvînt ce transportau înlăriluri pen obiectiuni faţă de o eventuală S.E.A.T.O,, Irimiţind ambasa altă măsură adoptată de noile
al comandamentului american tru batalionul de puşcaşi ma participare a unui observator dori cu grad de observatori in autorităţi de la Freelown c
a declarat că In rlndul acestora rini. Tot la 24' martie a fost al regimului saigonez la lu locul ministrului afacerilor ex fost şi aceea de a aresta pe co
s-au semnalat 25 de morţi, Iar crările Consiliului S.E.A.T.O. terne. Noul gest al Franţei — mandantul' forţelor militare,
atacată cu focuri de artilerie şl U.R.S.S. — Moscova. B-dul „Marx*. In dreapta — hotelul„Moskva" şl nu doreşte sâ fie reprezen menţionează agenţia — este David I>ansana, autorul prece
39 de militari au fost răniţi. arme automate o unitate de tat la aceste şedinţe, deoarece apreciat la Washington drept dentei lovituri de stat de la 21
Agenţia France Presse anun puşcaşi marini americani afla ele vor fi urmate de o confe o nouă manifestare a dezapro martie, şî pe fostul prim-mi-
ţă, de asemenea, că la 50 km tă în împrejurimile Da Nan- rinţă a ţârilor ce contribuie cu bării de către guvernul fran nisl.ru, Alberl Margai. Siaka
gului.
nord-est de Tay Ninh, tot In re Intr-un comunicat american, Rezoluţia Comitetului special Spania CONSTITUIREA trupe ia războiul dus de S.U.A. cez a poziţiei S.U.A în Viet Slevcns. liderul opoziţiei, con
giunea centrală- a tării, o unita dat publicităţii la Saigon se în Vietnam. Atitudinea Fran nam. tinuă. de asemenea, să râmînâ
sub stare de atest
te de artilerie americană a fost subliniază că în sâplămîna FRONTULUI SINDICAL TnLt-o primă declaraţie difu
joi obiectul unul puternic tir care s-a încheiat la 19 martie, ai O.N.U. pentru decolonizare zată de postul de radio Fiee-
211 militari americani au fost
de mortlere al patrioţilor. Mai DEMOCRATIC lou'n, purtătorul de cuvînt al
ucişi, 1.847 au fost rânjii si 27 NEW YOHIC 24 (Agerpres). Dezbateri furtunoase noilor autorităţi, Charles
mulţi americani au fost ră da, St. Killsnevis-Anguilla, St.
au fost daţi dispăruţi După Comitetul special O.N.U. (Lucia şi St. Vineent din Marea Blake, a arătat că colonelul
niţi. MADRID 24 (Agerpres). —
cum precizează agenţia U.P.I, pentru decolonizare a adoptat Caraibilor In rezoluţie se ara Patru organizaţii sindicale ile în Camera Populară Lansana şi ceilalţi militari ca
acest total de 2.085 militari a o rezoluţie, prezentată de un tă că aceste teritorii nu şi-au gale din Spania : Uniunea ge re l-au sprijinit la 21 martie
mericani scoşi din luptă consti grup de şase tari afro-asiatice obţinut o independenţă reală intenţionau să readucă la pu
SAIGON 24 (Agerpres). — tuie un nou record al pierderi şi Iugoslavia, în problema a- prin noul lor statut de .state nerală a muncitorilor. Federa tere pe fostul premier. Albei t
In cursul ultimelor 24 de ore, lor americane sâptâmînale de eordârii independentei insule asociate la Marea Brilanie" şi ţia sindicală a muncitorilor. U a Parlamentului indian Margai. fapt care ar fi dus la
patrioţii sud-vietnamezi au I- la începutul războiului. lor Anligua, Dominica, Grena- se cere aplicarea Declaraţiei niunea sindicală muncitorească perpetuarea crizei politice din
din 1960 a Adunării Generale a şi Uniunea muncitorilor sindi • Ministrul de externe a anunţat că va fi deschisă S tară. Sarcina Consiliului refor
O N U. privind acordarea inde calişti au constituit Frontul sin mei naţionale, a spus Blak
pendentei ţârilor si popoarelor dical democratic. Intr-un comu o anchetă asupra activităţii C.I.A. după care va remite puteri*
va fi să restabilească ordine'
nicat dat publicităţii joi de fon
coloniale.
Intensificarea războiului şi aşa-zisele In rezoluţie se recomandă u datorii Frontului sindical de sfirşitul unor dezbateri furtu cursul dezbalerilor, mai mulţi în momentul cînd va fi creat
DELHI 24 (Ageipies). — (La
anchetă.
în
culă această
mocratic, se subliniază că aces
un guvern civil. Purtătorul de
nui subcomitet ol Comitetului
special O.N.U. pentru decoloni ta arc misiunea de a coordona noase în Camera Populară a deputaţi, intre care si comu cuvînt a făcut cunoscut, toto
activitatea organizaţiilor mem
zare să examineze evoluţia si bre care işi păstrează totuşi Parlamentului indian, joi sea nişti. au declarat câ nu aflat dată, că Sierra Leone rămîne
tuaţiei în aceste teritorii, inclu un program şi metode proprii ra ministrul afacerilor externe, mm multe lucruri şi chiar se în continuare membră a Com-
intenţii de pace ale S.U.A. siv posibilitatea trimiterii unei de acţiune. Frontul sindical de Mohammed Chagla, a anunţa! crete militare indiene din pre monweallhului şi îşi va respec
că va fi deschisă o anchetă a
ta angajamentele asumate pe
sa americană, decît din dezba
misiuni a Naţiunilor Unite la
faţa locului. mocratic este a doua mare or supra activităţii C.r.A. in Tn- terile parlamentare. Au men plan extern de fostul guvern
ganizaţie care grupează uniuni dia El a refuzat insă să pre ţionat apoi câ din surse ame
Rezoluţia adoptată de Comi Vineri seara, din Freelown
NEW YORK 24 (Agerpres).— ză agenlia UPI, atît generalul In cin da dezminţirilor oficia tetul special O N U pentru de sindicale aflate în ilegalitate. cizeze sub ce formă va fi fă- ricane se cunosc date plivind s-a anunţat că prima reuniune
Analizînd rezultatele reuniu Westmoreland, comandantul tru le. scrie revista „Newsweek", amestecul american în recen a Consiliului reformei naţiona
nii de la Guam, numeroşi co pelor americane staţionate pe generalul Westraorelond tinde colonizare. menţionează agenţia tele alegeri ca şi subvenţiona le va fi consacrată cooptării
Associated Press, redeschide şi
mentatori şi personalităţi po teritoriul Vietnamului de sud, sfl obţină sporirea efectivelor problema teritoriului Porto Ri- rea de către aceştia a unor unor persoane civile, repre
litice americane au ajuns la cit şi reprezentanţii regimului militare americane cu încă organizaţii (mai ales de tine zentanţi ai diferitelor triburi
concluzia că unul dintre aces de la Saigon, au insistat, pe 100:000 de persoane peste ni co, care a căpătat cu ani în ur rel) indiene. Au fost citate nu din Sierra Leone, eeoa ce de
tea şl cel mai important este lingă preşedintele Johnson, a velul prevăzut pentru anul în ină lot stalului de slat asociat mele unor diplomaţi ameri termină pe unii comentatori
curs. la S.U.A.
continuarea 1 escaladării războ supra necesităţii intensificării cani la Deliii ca fiind şefi ai politici africani sa 'considere
Pregătirile pentru o nouă eta reţelei C.I.A. in India şi a că armata doreşte să pună ca-
iului din Vietnam. In cadrul operaţiunilor militare In Viet
pă a escaladării au fost subli fost cerută expulzarea lor. pâl diferendelor tribale, o cau
reuniunii de la Guam, sublinia nam. niate si de consfătuirea, care a Deputatul independent Rra- ză principală a actualelor eve
avut loc cu două zile în urmă Lucrările Dietei keash Shastri, de origine hin nimente ce se petrec ih Sierra
la Casa Albă, unde preşedinte dusă, a prezentat, de aseme Leone.
le Johnson s-a î n I îl ni t cu lide nea, proiectul unei legi privind *
rii fracţiunilor din Congres. Li japoneze interzicerea în întreaga Indie
derul minorităţii republicane a tăierii vacilor, considerate FREETOWN 24 (Agerpres).
Noul grup militar,
care a
din Senat, Everett Dirksen, a (le hinduşi animale sfinte. preluat puterea in Sierra Len-
declarat in cadrul pnei confe TOKIO 24 (Agerpres). — (După cum se ştie, disputa în ne după coiUralovilura de stat
In cadrul lucrărilor Dietei ja jurul acestei probleme a dus
rinţe de presă, că, după consfă de joi seara, a holârit să nu
ponezo guvernul a prezentat o în luna noiembrie anul trecut
tuirea de la Casa Albă şi-o în Carte albă referitoare hi situa la incidente serioase la Delhi mească în funcţia dc secretar
tărit convingerea privind inten ţia agriculturii pe anul 1966, în — N.R). general al Consiliului Na'! r>‘
al Reformei şi şef al A ^ ;r
ţiile guvernului american de a care se constată o scădere con Re de altă parte, se anunţă nislraţiei civile, pe Petor Tu<
tinuă a părţii care revine agri
intensifica şi mai mult operaţi culturii in balanţa alimentară câ în stalul Haiiana. din nor ker. fost secretar al Cabinelu-*
unile militare în Vietnamul de a tării. Dacă în anul 1960 Ja dul rndiei, a fost format noul lui primului ministru.
guvern de către partidele de
sud. Dirksen a spus că Intr-un ponia acoperea 87 la sulă din opoziţie, care au învins Ia re Un comunicat al Consiliului
viitor apropiat va avea loc şl o necesităţile sale din producţia centele alegeri generale parti cere, pe de altă parte, tuturor
intensificare a raidurilor ameri agricolă proprie, în anul finan dul de guvernâmint. Guvernul funcţionarilor să rămînâ la
ciar 1965-1966 această cifră a cuprinde 17 miniştri.
cane asupra Vietnamului de scăzut la 82 la sută. posturile lor.
nord Aceasta o demonstrează In Cartea albă se relevă scă ■ ■ ■■■■ • m a w ■ eon n mm
şi recenta hotărîre a guvernu derea numerică a populaţiei a
gricole. precum si creşterea nu
lui SU.A. de a nu mai folosi a In lo o lifa lra Mbandaka, din Re
mărului de gospodării care tră a I.a Dacra, capitala Pakistanului de
pentru bombardamentele asupra iesc pe bazo unor venituri co publica Congo (K inihaia), arc Inc n răsărit, }i In regiunea înconjurSfoarr au
reuniune a diplom aţilor
congo Ieri dc
declarai grevă 30.000 de muncitori din
S.U.A. — Presa americană ca şi cea occidentală au arătat R. D. Vietnam bazele militare laterale Astfel, în decembrie p rtlc holarc. lan parlc, inJeoicbi. d i industria iuleî. G r< v,j(ii cer majorarea
recenta poziţie luată de senatorul Kennedy în favoarea încetă din Insula Guara, ci pe cele de 1965 in- tară existau 5 580.000 plomaţi din (ărilc africane. Scupu! con ■ a lariilor, (m hunilăfirea cn n d 'liilo r de
ferinţei cric de a elabora un progruin
rii bombardamentelor americane asupra R.D Vietnam, a în pe teritoriul Tailandei. de gospodării, cu 90 000 de de ac| iune a reprezentant lor diplom a munci ţi aprovizionarea m uncitorilor cu
ceperii tratativelor. Pe de altă parte participarea preşedin gospodării mai puţine decît în tice congoleze, în tpecial în (arilc a fri orei fi piinc la prefuri accesibile.
telui Johnson la conferinţa de la Guam reprezintă o nouă Măsurile concrete luate de anul precedent. cane, in vederea pregătirii reuniunii
O U .A ., care urmeatâ i i alba loc în
expresie a făţărniciei asa-ziselor „intenţii de pace" a oficiali guvernul american in vederea Relevîndu-se o sporire o luna aeplemhric la Kinchata.
• In mai multe puncte ale capitalei
tăţilor americane. Caricaturistul ziarului „The New Herald intensificării escaladării răz productivităţii muncii în agri uiuguayenc au apărui afije. condam
Tribune" a evidenţiat tocmai această făţărnicie în caricatu boiului din Vietnam infirmă de cultură, se arată că aceasta a nând politica ducă de Statele Unite in
• C om iiia N aţiunilor
Unite pentru
ra lui. fost totuşi cu aproximativ două drepturile omului a încheiat jo i lucră America Latina Ele reprcvim l primele
Preşedintele Johnson : „Nu, nu sînt un şoim răpitor, sînt claraţiile oficiale privind aşa-zi treimi mai mică decil producti LAOS. — Patrioţi laoţieni ce acţionează în zona Phoulc- rile celei de-a 33-a tetiuni. P linire pro semne ale campaniei dc proteic ce <e
numai un porumbel", sele intenţii (le pace ale S.U.A. vitatea muncii în industrie. hout, într-o clipă de repaus. blemele der.bătule au figurat im prescrip conturează în Uruguay fa(ă de apro
din
piata reuniune a jd ilo r de alalc
i tibilitatea crimelor de rathoi. condamna cm itfeta occidentală.
rea p o liticii de apartheid din Republi
ca Sud-Africanâ, eliminarea oricăror l.u ird cuvînlu) la o conferinţă de
forme ale d iicrim in ă rii ra.tialc >i alte preia, Rarei Diac iccretarul general al
Federaţiei ifu de n tilor . din Urnguay. a
ia 1 ianuarie 1962, drapelul tea li mamă. şi bărbat la vlr- probleme privind ocrotirea drepturilor arătat că acţiunile de protest «e vor
omului.
cu conslelalia Crucea Sudului, sla de a li tată. inm ulti. euprinrînd n grevă generală,
m aifuri ţi m itinguri.
simbol al eliberării, s-a ridicat SUB CRUCEA SUDULUI Obiceiul tatuajului este din • In tr-un raport dat pulilir i( i|ii la
pentru prima data din valuri ce In ce mai rar In acest ar 13 martie la Londra de M inie lrrn l Mun
le Oceanului Pacihc deasupra hipelag (el fiind practicai, in cii *e arată ei în Marea Britanic }i i La Seul s-a anunfai oficial e i ale
Insulelor Samoa de vest. (Ele special, de conducătorii sate Irlanda de nord ea istă in preient 610.47.1 gerile preiidrn{iate din Coreea Hc sud
au fusi lisate pentru dala de 9 mai a.c.
jnmeri.
au losl, mai intii, colonie ger lor). Tatuajul se lace cu ace A ctualul preşedinte Pak Cljan Hi ţi - a
mană, apoi teritoriu sub man situaţiei economice a insulelor. cere riluulul, aduce omagii o- lemne. după un anumit litual. Malaii se deosebesc de cei confecţionate din carapacea depui candidatura din partea Partidului
democrat-republican. Penlni pn.efu!
de
dat al Noii Zeelande $i ulte ratotului Marelui şef, încearcă Selii şi oratorii se aşează fn lalţi săteni, doar prin tatuajul broaşte/or (esloase. distribuite a Intr-un anndaj efectuat de In u tilu preţerlinir candidează încă cinei persoa
lui ,.G sllnp“ je arată r l p reitig iu l pre-
rior. pinu la eliberare, terito Ca si in vremurile dc odini să elogieze personalitatea can cerc,, pe rogojini, iar In m ij lor puternic colorat. Ei nu pe o carcasă din lemn. In Ifd in te lu i Jnhmnn în eîndnl opiniei pu ne, rcprcicnfind diferite grupări ji par
funclic de desenul care trebu
riu sub tutela aceluiaşi stat). oară. salul (in Samoa predo didatului propus de Marele loc Matele şef, Insolit de ora muncesc. Datoria lor este să ie reprodus. In locul tuşului, blice americane a acie.nl foarte mult in tide p n lifitc.
mină şalele) este condus de
Arhipelagul se compune dm un ,,malai1', capul celei mai şei, după cnie îşi spune cuvin- torul său. La aces/e sărbători, vegheze asupra ordinei salu aici se folosesc /i/şle grăsimi ultim ul timp. Se men(ionea>a că dacă
ac avea loc în preernl alegeri preeiilen-
două insule relative ca mări numeroase familii — „ aiga", tul în numele salului. Se poate Marele şei invită pe cea mai lui, sâ-l reprezinte la Consi cu care slnt unse rănile pro |ia!c ji dară rivalul preşedintelui Jnhn- • La Polidam s-au desfăşurat lucră
me — Upolu si Savaii — si in limba polineziană — alcă fnllmpla ca aiga să aibă un Irumousă laiâ din saţ sâ pre liul regional al şelilor, sd ce vocate de ace. Locuitorii In »nn ar fi guvernatorul alaiului M ichi- rile Conferinţei directorilor institutelor
dintr-o sumedenie de alte in tuită uneori din 50-60 de per alt candidat. In acest caz. dis pare băutura kava. lebreze ritualuri religioase, sâ sulelor Samoa vindecă aceste gan. republicanul George Rnmnry. a- hidrnmeienrolngiee fi meteorologice din
ceata ar întruni .13 la iuta din voturi,
R.P. ilulgaria. R.S Cehoslovacă, R P.D.
suliţe toarte mict ce se pierd soane. joacă un rol esenţial cul iile pol să dureze multă In centrul colibei se Insta pedepsească vinovaţii. Pedep răni cu comprese conlecltona iar John.von d«ar 43 la aulă. Coreeana, Republica Cuba. R.P. G er
printre valuri. In centrul lor Si decisiv In viaţa salului. vreme (chiar şi trei zile), de lează o oală mare din lemn fn sele constau. In special, In a le din diferite plante. mană. R.P. Polona, Republica Socialista
*e ridică masivi muntoşi aco Funcţia mălaiului este eligibi menzi In natură. România, R.P. U ngari fi Uniunea So
☆
vietică.
• M in itlru l economiei al Argentinei,
periţi de o vegetaţie luxai ian- lă desemnată pe \ ia/o, dar nu Hotârîrea mălaiului este cu- După cum se vede, lotul de Adalhcrto R tirger Va sena, a declarat că P articipanţii la conferinţă au discutat
tâ iloale insulele sini de ori se moşteneşte. Dacă comite vint de lege. ToQte produsele pinde aici de hotârîrea matai- datoria externă a (arii cele de probleme referitoare la ilrîngcrea legă
gine vulcanica), iar spre coas vreo greşeală, el poale li des muncii, pămlnlul. bunurile tri lor. 83 la sulă din păminturl- 3 27* 0(10 000 dolari. Accaifă luma echi tu rii dintre meieornloeic |i producţie,
fnloairca metodelor modeme de prelu
te se întind plantaţiile de co- tituit. Lucrul acesta se ţntîm- D O C U M E N T A R bului aparlin. practic, maia- le Insulelor Samoa de vest slnt valează valoarea exporturilor Argentinei crare a dalelor fn meteorologie fi u ti
pe doi ani.
coticri, arbori de cacao şi ba plă însă foarte rai. iiTlui. el fiind singurul benefi concentrate In mlini/e acesto lizarea ita liilo r meteorologice automate.
nanieri. La umbra deasă a a- ciar. Malaiul repartizează a- ra şi. In consecinţă. întreaga
ceslor arbori se înghesui < că De obicei, alegerea noului ceste bunuri familiilor, recom- putere. Unii experţi occiden • Pnpulajis Ita lic i, anunţă agenţia • Guvernul belgian a oh|inuf jn» din
tunele populaţiei Somon, al maiaî are Inc după moartea penslnd pe cei mai buni mem tali privesc acesl sistem ca ANSA. a aţin» in anul 18** eil»a de partea Parlamentului împuterniciri- spe
.83.890.000. In u ltim ii tete ani populaţia
cărei număr atinge 1,2 mili precedentului. Care este cere oarece aici nu există sistemul care linâra lulă va prepara bri aiga cu o bucală suplimen liind democrat. Totuşi, prin a crescut cu 9.738 000. ciale fn domeniul economici şi finanţelor.
monialul de alegere a
Acestea Si vor permite si sporească im
oane dc locuitori. nou ma/ai? Un clopot unui de alegere prin vot. Aduna băutura. La un semn al ora tară de porc. cu taros. lără sâ tre samoani există unii. şi des pozitele, sa rcafîrere economii la chel
din
Economia ţării insulare de- lemn anunţă adunarea salului. rea se include in momentul torului, Lava este oieriiă, In- uite Insă să-şi pună şl lui ceva fid de nutlli. cu vederi mal • Sune neoficiale au anunţai că 11 tuielile publice şi sa stimulere investi
ţiile industriale. îm puternicirile speciale,
I pmde In întregime de recolta Ultimii sosesc Marele $cl. ora clnd una dm părţi reuşeşte sâ Ir-o cupă din nucă de cocos, deoparte. Dacă observă că, In- largi şi o judecată mai sănă persoane au (ost ucise ţi 3S rănite, in acordate ca urmare a d ific u ltă ţilo r pe
tr-una sau alta din familii, co
de nuci de cocos, boabe
dc
toasă, care consideră că ma
Marelui şei. Ritualul cere ca
cursul incidentelor cu caracter politic
convingă pe cealaltă sâ
re
care le întîmpină economia belgiană in
cacao si dr atcea a banane torul (care vorbeşte f/i nume nunţe la candidatul său 'acesta să verse citeva picături piii slnt prost îngrijiţi, el îi dă laii frlneazâ dezvoltarea ţării. care au isbucoit, inccpînd de duminica ultim a vreme, vor oferi guvernului p ri
le Marelui sef. si uneori ii în
Irccu ti, în oraşul Hcrmosillo, capitala
lor Unul din articolele esen locuieşte pe acesta) şit mâinii O dată încheiată adunarea de kava In semn de tribut o- altui menaj. Dacă nu extslă Adunarea legislativă a (arii stalului mciîcan Sonora. C iocnirile nu lejul de a impune măsuri economice ne
populare. pe care parlamentul a e iita t
ţiale pentru expoit csic copta. celorlalte sale învecinate. şefii se retrag, pregăti/idu-se lerit zeului Paganu, după cate spaţiu suficient pentru a adă esle compusă numai din ma lost provocate dc prcicnlarca candida timp îndelungat sa Ie aprobe.
Odinioară, samoanii le livrau pentru ceremonia „kava“ . Ka- spune cu glas tare : „ Manuia“ posti toţi copiii, el li reparti tai. Constituţia nu îngăduie tu rii Iui Faustino Felia Serna, io postul
consorţiului anglo-olandoz „(/- Oratorul prezintă, tu nume va este o băutură amară, fer (fn sănătatea noastră) şi soar zează altei familii care dispune primirea In parlament a sa- de guvernator al acestui stal, din partea
P artidului
in«litu|ional,
revoluţionar
• In cadrul unei reuniuni, care a a
nilcyer'1. Acum. Insă, ruplnd le Marelui sel candidatul ales mentată. care se prepară cu be tot conţinutul cupei. Din de condiţii mai bune. Si ast moanilor fără lip iri. Si, deci, partid dc guvernlm lol. Numeroşi m ani vut loc Joi la sediul Organizaţiei N a
orice relaţii cu acesta, ei Işi de acesta din urmă, tncerclnd puţin timp înainte de a li con acest moment, tofi au dreptul fel, copiii trec de sub un aco cum se poale afirma cd aceasta festanţi, ia m ajoritate studen|i, au ţiu nilo r Unite, grupul fir ilo r afro-osia-
vină singuri copra, pe piaţa să-l descrie fn cuvinte foarte sumată. (lin rădăcini de pipei să bea Jn voie. După ce oala periş sub altul plnă ce ating este „un lei de democraţie" ? orgaoiiat demonstraţii de stradă, prolcs- tice de la O.N.U. a condamnai recenta
tind îm potriva acestei candidaturi d ic
mondială Inconvenientul pro elogioase Salul 1/ ascultă Jn sălbatic (Trebuie spus că In din mijlocul colibei s-a golit, majoratul. Nu este Intimplător Numeroşi samoani slnt con tate de guvernul federal. propunere a Republicii Sud-Africane de
» crea în teritoriu) A fric ii dc sud-vest
vine, insă. din tan'ul crt pre tăcere. înc/infnd dm cap a- Samoa de vest este interzisă ffnăra lată fncepe din nou să faptul că In limbajul insulelot vinşi cu, mai devreme sau mai im aşa-zls guvern autonom Ovamlio-
ţurile acestor mărfuri sini probalor. După ce occsla şi-a vinzarea de băuturi alcoolice). prepare kava şi aşa petrece Samoa nu există cuvintele ma lirziu. acesl sislem va II mo land. In tr-o declarare dată publici(afîs.
ţările afro-asiatice arată că această pro
• Agenţia TASS anun|a c i cutremu
loaric nestabile, fapt care a încheiat discursul, se ridică o- Băutura se consumă la toate rea durează plnă noaptea tir- mă şi tată, ci numai noţiunea dificai. rul care t-a produs vineri la Taţkenl a punere este ilegala, deoarece mandatul
trage după sine instabilitatea ralorul satului care. după cum testivilăli/e importante şl so ziu. de lemeie la virsla de a pu (Din „Novoe Vremea") fost de gradul 0-7. Cutrem urului i-au Republicii Sud-Africane asupra acestui
urmat alte şase mişcări seismice de in- teritoriu a fost infirm at dc către O r
leosilate mai m ici. ganizata N aţiu n ilo r Unite,
Red»«tla el administraţia zlernlnl tir. Dr. Petro Groia nr. 83. telefon 13 73, 13 88, 28IT, Vaza piuita !n numerar, «onform aprobării Dlreeţiel Generale P.T.Tit. or. 283328 din « noiembrie 1949. «loara] i întreprinderea oollgrafleâ Hunedoara-Deea. 40.065