Page 89 - Drumul_socialismului_1967_03
P. 89
Lucrările comisiei
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N lŢ ţţV A l
economico-financiare Gînd de
a Marii Adunări Naţionale primă
Comisia economico-financin- Preşedintele Uniunii Naţio
ră a Marii Adunări Naţionale nale a Cooperativelor Agri
s-a întrunit în şedinţă de lu cole de Producţie, Vasile Vîl- vară
cru în ziua de 25 martie sub cu, a expus în fata comisiei
preşedinţia prof. unîv. Manca ronsideratiunile care au deter
Mânescu, preşedintele Comi minat elaborarea proiectului
siei, pentru a examina şi dis de decret. A încercat iarna să mai
cuta proiectul de decret „Pen Explicaţiile cerule de depu spună un cuvint, dar n-a as-
tru autorizarea Departamen taţi au fost dale de Vasile cullat-o nimeni. Chiar dacă
tului pentru valorificarea le Vilcu, precum şi de ministru! pe creste am zărit ieri dim i
gumelor şi fructelor din ca comerţului exterior, Gh. neaţă lin ţo liu l alb, am zimbit
drul Uniunii Naţionale a Coo Cioară. îngăduitori şi am rămas la
perativelor Agricole de Pro După dezbaterile care au convingerea că primăvara u
avut loc, comisia a avizat fa venit. Nici nu s-ar putea
ducţie de a efectua exportul
4 PAGINI — 25 BANI vorabil asupra proiectului de crede altceva, dc vreme ce
DUMINICA 26 MARTIE 1967 unor produse agricole”, care
ANUL XIX. NR. 3805 decret. miel am mincat, ghiocei am
i-a fost trimis spre avizare de Avizul a fost transmis Con dăruit, iar paltonul l-am aşe
către Consiliul de Stat. siliului de Stat. zat pe umăraş...
Şi dacă primăvara e iarăşi
Pe şantierul de construcţii nr. 1 I.C.S. Hunedoara cu noi, simţim tot ?n«i puter
nică chemarea naturii. Ora
strimt,
IN ZIARUL Primirea de către tovarăşul şul ni se pare prea zidurile
atmosfera închisă,
apăsătoare Dorul de iarbă
Petre Blajovici a ministrului verde, de riu ri limpezi, de
Imperativul DE A Z I : construcţiilor din R.P. Bulgaria cabane întrece orice tenta
ţie urbană. Răbdarea ne e
deja pusă la încercare ; şi nu
In continuarea vizitei prin Dumitru Mosora, ministrul in
® Mozaic ţara noastră, joi şi vineri, de dustriei construcţiilor.
In continuare, delegaţia a a
legaţia condusă de Marin Graş-
primului duminical nov, ministrul construcţiilor vut convorbiri cu conducerea
Ministerului
Industriei Con
din R.P. Bulgaria, a vizitat în
treprinderi de specialitate din
ministere pe probleme privind
industria materialelor de con strucţiilor şi specialişti din alte
strucţii, din regiunile Ploieşti lărgirea colaborării şi cooperă
şi Braşov, şantiere de locuinţe rii în acest domeniu, între cele
(pag. a 2-a) din oraşul Braşov. două ţări. puţini sint cei care n-au
Vicepreşedintele Consiliului In cinstea oaspeţilor. Dumi mai rezistat, şi ieri după-
de Miniştri. Petre Blajovici, a tru Mosora a oferit o masă. amiază au încărcat rucsacul,
primit simbălă dimineaţa pe Seara, delegaţia a luat parte şi-au luat prietenii şi q u por
• Ghid Marin Grâşnov, ministrul con la un spectacol la Teatrul de nit pe cărărui de munte. Not,
al Republicii
Operă şi Balet
strucţiilor din R.P. Bulgaria. Socialiste România. cei care am rămas, îi înso
ţim cu gindttl şi le promitem
săptămînal La întrevedere a participat ’ (Agerpres) solemn că sîmbăta viitoare
le-o luăm înainte Şi parca
pentru a ne scuza, te repro
• Pe urmele Plecarea unei delegaţii şăm c-ar putea Intirzia de la
„Dialog"...
Cu două luni în urmă zidarii, fierar-belo-
nişlii şi dulgherii şantierului nr. 1 construc române în Maroc Fiecare sîntem animaţi de
ţii de la I C.S Hunedoara au făcut publică, dorinţa de a petrece mai
prin intermediul ziarului nostru, iniţiativa materia La invitaţia secretarului de David Davideseu. vicepreşedin bine decit anul trecut. Ne
de a realiza in trimestrul I al anului. 29,6 stat al Departamentului pentru te al Consiliului Superior al A- gindim cit de gustos ar fi un
la sula din planul anual de.investiţii. în gricullum, pentru a purta dis grătar sau nişte mici pe ma
drăzneala lor holărîie a suscitai multe dis lelor formarea cadrelor al Marocu cuţii privind colaborarea în lul Streiului sau al Jiului,
cuţii pe alte şantiere. Avi fost şi sceptici, lui, Mohamed Imani, sîmbătâ domeniul agriculturii între cele cit de bună ar fi berea rece,
care n-au crezut că intre vorba şi faptele seara a plecat în această ţară două ţări. ce plăcut ar fi să călătoreşti
acestui colectiv nu există nici o deosebire. De la ultimul nivel al blocului B 23. aflat în construcţie pe şanti publicate o delegaţie condusă de prof. dr (Agerpres) confortabil, la orc convena
Ne facem o datorie, revenind acum la sfir- erul T.KC H. nr. 6 din Brad, noul oraş se înfăţişează privirilor în toată fru bile Poate că s-ar găsi a-
şit de trimestru cu cîleva explicaţii de ri museţea lui. Echipa de fljerai i-betonişli condusă de loan Găianu, din fotogra maiori care să prefere să fie
goare fie. a executat scheletul metalic al multor blocuri de aici sîmbăta seara în ju ru l unui
foc, să învîrleaseă pc jar
Pe şantierul de unde a plecat iniţiativa, (pag. a 3-a) Astăzi, pe micul ecran o frigăruie sau un peşte
oamenii le privesc cu fruntea sus şi au în
gesturi şi mişcări at.ila slăpînire şi siguran- proaspăt — prins la faţa lo
‘a că nu le inlîlneşli decît la cei care şi-au cului — să spună glume şi
Zăcut ireproşabil datoria. Deprins încă apoi, tirziu, cînd luna sc ri
dică la amiaz\ să intre in
dinainte de anii studenţiei cu viata de şan .,Dialog la distanţa ‘ cort şi să doarmă cu pieptul
soţitorul. Altfel, nvi ne-am fi încume L ar fi ca in zi de vară, cind
tier. inginerul loan Mvincuş ne însoţeşte plin de ozon... Sau, cc plăcui
la cîleva puncte de luci u.
meseriaşi
buni
spune în
— Avem
totul amuţeşte sub soarele to
tat noi la o astfel de ispravă Ii Hunedoara — Cluj rid, să (aci o baie in apă do.
munte şi să ieşi pe plajă să
spui omului ce are de făcut şi poli tc usuce nisipul fierbinte..
fi sigur că te-a înţeles Deseori te lui ogoarelor De aceea, co conducere al cooperativei Cu aproape un an şi jumă s-au depus eforturi intense ele Dar cite tentaţii nu oferă
trezeşti cu surprize plăcute. Oamenii obli Au terminat operativele agricole din re trebuie să ţină seama de Comparaţie tate în urmă. la 14 noiembrie selecţionare a talentelor, de natura atit de frumoasă in
gă timpul să li se supună şi rezultatele nu giunea noastră şi-au prevă faptul că acum este mo 1965, milioane de telespecta pregătire şi instruire a forma întreaga ţară, şi mai ales in
mai respectă planificarea Depăşesc orice zut să extindă in acest an mentul cel mai potrivit tori clin întreaga ţară au ur ţiilor. de reunire a acestora în regiunea noastră Numai că
prevedere. însăminţările suprafeţele amenajate cu pentru a asigura drum liber edificatoare mărit cu emo(ie evoluţia pe spectacole armonioase, care să la natură trebuie adăugat şi
— Avem rezultate bune nu-i vorbă Dar încă aproape 1.000 de hecta apei care să vide culturile micul ecran a solilor artei ofere o imagine ele ansamblu un dram de preocupare ome
puteau să fie şi mai frumoase. Ne-au linul din prima epocă re Numai in raionul Orăş- prevăzute. Semănatul sfeclei de za populare din regiunile Hune « vieţii şi preocupării oame uească pentru a-i întregi bi
montorii in loc. Nu le-au sosit la timp con lle s-a stabilit, ca reţeaua Amenajările au începui şi hăr esle o lucrare care tre doara şi Bacău. Noua ediţie a nilor . din cele două regiuni nefacerile. E plăcjii să mergi
strucţiile metalice Bine ar fi să terminăm Pieoeupîndu-se de buna de canale şi sisteme t.le iri I r cooperativele din Orâştie buie cxeculată în decadele a emisiunii „Dialog la distanţă" vecine. duminica la Strei sau pe Jiu
~6 dală şi' cu aşteptările astea... organizare şi desfăşurare a gaţie să ocupe încă 174 da' Ci Geoîigiu unde se voi iri Iha şî a fii-a ale lumi martie ne aduce clin nou in fala te Participanţii la dialog nu in sus, dar trebuie să se gin
Astfel explică luliu Covaci, şeful unei muncii clin actuala campa hectare. Unele unităţi au şi ga în loial 40 şi respectiv Aceasta pe considerentul că levizoarelor. întrecerea de as vor efectua un simplu act ar
brigăzi de zidari şamolori. rez.u II al ele ob nie lucrătorii Gospodăriei început aceste lucrări. Pînă 45 de hectare Stadiul clc seminţele încolţesc destul tăzi reuneşte cele mai valo tistic. Sulele dc ore petrecute dească cineva la nişte auto
ţinute Interlocutorul nostru se îndeamnă re agricole de stat clin Câlan la 21 martie la cooperativa executare a acestora este de încet Pentru o bună roase talente de pe Mureş şi la repetiţii, în fata comisiilor buze; e plăcut să măninci
pede la muncă si mai puţin la vorbă Su avi încheiat insămînţânle agricolă din Foit din cele insă necorespunzător. germinaţie ele trebuie să fie Someş, din Valea Jiului pî- de selecţionare, sub suprave in excursie grătare, dar
nevoie să se giudească ta
ficient insă pentru a înţelege dorinţa sin din prima epocă. Pînă la 25 39 de hectare au fost ame Există posibilităţi ca a- puse în contact intim cu so r.â-n Dealul Feleacului, din gherea atentă specialiştilor, acest lucru şi. tovarăşii de la
ceră de aufodepâşire. de-a face lot ce-i stă martie au fost semănate ce najate pentru irigaţii 9 hec menajârile pentru irigaţii lul. ceea ce le permite să se Ţara Zarandului pînă în ţinu elanul, entuziasmul şi pasiu alimentaţia publică, care —
In pulinţă pentru a-şi respecta cuvintul dat. le 273 de hectare cu ovăz, tare. Considerăm insă că să se execute înlr-un ritm îmbibe cu apă şi să răsară tul Năsăudului. nea concură in egală măsură
Un asemenea sentiment pune în valoare borceag, lucerna în cultură ritmul ele executare a ca mai accelerat în toate uni Ţinînd cont de această ce la îndeplinirea unei misiuni intre altele fie spus — şi-ar
resurse şi energii nebănuile. Cine ar fi pu pmă si gulii furajere pla nalelor nvi este corespunză tăţile agricole. Dar, aceasta rinţă, in majoritatea coope Hunedorenii şi clujenii vor pline de răspundere, aceea (le mai rotunji realizările de
tut să prevadă că la modernizarea şi mă nificate iniţia). tor. Aici trebuie mobilizate presupune o mai mare pre prezenta in dialog ceea ce es a prezenta întregii ţări bogă plan ; e plăcut să faci plajă
rirea capacităţii cuptorului nr 3 de la oţe- Rezultate asemănătoare forţe mai mari. Posibilităţi ocupare clin partea organi rativelor agricole clin ra te mai valoros in aria lor fău ţia artistică a regiunilor lor. pe nisip fin, dar dacă tc gin-
lâria nouă a combinatului liunedorean, ter au fost înregistrate şi de zaţiilor ele partid, a condu nul Alba printre care Gal rită de-a lungul secolelor Pen Ne mai despart doar eîteva deşti singur la acest lucru,
menul de execuţie va fi redus cu mai bine către lucrătorii gospodăriei sint. dar, se impun să fie cerilor unităţilor, care şi-au da, Cistei şi Oarda, semăna ore de momentul în care Geor- rişti să faci plajă pe pietr
'e trei zile? Şi cc volum mare de lucrări de stat din Sînlămăria Or- luate măsuri organizatorice prevăzut să aplice irigarea tul sfeclei de zahăr s-a ter tru aceasta, în ambele regiuni ge Carabin va anunţa pe micul Prin urmare, e nevoie să
„ fost... ! Numai betoane s-au turnat peste lea Aici fată de 272 ele hec mai hotârîle. Consiliul ele pe noi suprafeţe minat. ecran începerea dialogului, cle- transmitem acest gind de
J.000 mc., iar cărămida refractară înzulita tare cu ovăz. borceag. Ui- clanşînd accaslă mare întrece primăvară tuturor celor care
a fost transportată cu circa 300 de vagoane cernă, sparcetâ şi mazăre re artistică. Jurii exigente, joacă un rol în slujirea o-
La o astfel de lucrare graficul de exe pentru masă verde cît se din cele 16 regiuni ale tării, mulai m uncii; şi consiliile
cuţie întocmit pe baza studierii aprofunda stabiliseră a fost semăna’ă alături de milioanele de tele locale ale sindicalelor, şi sfa
te. a drumului critic al fiecărei operaţiuni, o suprafaţă ele 280 hectare spectatori. voi aprecia progra turile populare, şi comitetele
a fost o metodă bine qîndilâ Peste eîteva Forţe importante au fost mul oferit de cele două regi V.T.C, şi întreprinderile de
zile constructorii vor inccpe aceeaşi acţi mobilizate în gospodăriile uni. Avem convingerea că re gospodărie comunală, şi uni
une de întinerire si mărire a capacităţii de stat Şi la plantatul car prezentanţii Hunedoarei vor tăţile dc alimentaţie publică,
cuptorului nr. 1. Tn lucrările de organizare tofilor. Bunăoară, la Calda, răsplăti p r i n lT - o bună pre şi întreprinderea balneo-cli-
şi pregătire a noii bătălii s-au şi făcut co din cele 100 de hectare pla- zentare încrederea şi speranţe materică — toate au un cu
recţii de îmbunătăţire a graficului ciclic dc nificale să fie ocupate ele le cu care îi înconjoară miile vint de spus in această di
execuţie. Constructorii sint hotărît-i să ne cultura cartofilor au fost ele spectatori şi telespectatori recţie.
facă o nouă surpriză. Să dea gala cuptorul plantate 66 hectare. In ritm Cum tim pul este scurt, a
în numai 35 de zile, reclurîud cu circa o susţinut se desfăşoară a- clin regiune In aceste clipe su matorii de excursii aşteaptă
lună limpul de execuţie fată de cuptorul coastâ lucrare şi la gospodă praîncălzite de emoţii. Ic adre faptele. Nu dc alta, dar cu
nr. 3 riile agricole de stat din săm o fierbinte urare de suc vinte am mai auzit...
Maistrul principal Adrian Dcjeu. care a Alba. Miercurea şi altele. ces, alît lor cît şi concurenţi A NICULESCU
terminat recent intr-un timp record luciă- De asemenea în cîmp au
rile de zidărie la unul din melanjoarele dc (ost antrenate un număr în lor clujeni.
600 lonc de la OS M 2. îşi va muta din semnat de mijloace mecani
nou şantierul pe platforma oţelăriei nr 2. ce la pregătirea terenului
Cu experienţa de la „3" speră că va realiza p?nliu culturile clin epoca
mai mult la cuolorul nr 1 încă de pe acum
îsi face planuri cum va asigura asistenta If-a
Inimică pe toate cele trei schimburi. Un STATELE MINIATURALE
inginer ei oxoei icnlă va fi în permanentă M i
la cuptor. îndrumarea Şi controlul tehnic „Drumul apei1
sînt asigurate.
Întoarcem încă o filă din jurnalul nescris ALE EUROPEI
al şantierului, pe primul trimestru. Fapte să fie asigurat
împlinite se completează cu preocupări noi
In Europa există astăzi pa
sî împreună asigură o continuitate fireasca, de pe acum! tru state mmiatutale — An- nioli, potrivit cărora s-a sta
bilit coquvernarea ei de către
mereu ascendentă. dorra. Monaco, San Marino şi episcopul de Urgel şi iamilia
SEHASTJAN TRUŢA Irigarea constituie unul Mecanizatorii losif Bozeşean şi Vasile Jilariuc clc la Gospodăria agricolă de stat din Liechtenstein — nişte lilipu feudală din vecinătate a conte
din factorii esenţiali ce con Gelmar lucrează la pregătirea palului germinativ pentru culturile clin prima epocă tani in comparaţie cu celelalte lui dc Foix. De la începutul
state europene, insă cu tradi
(Continuare îo pag. a 3-a) tribuie la sporirea belşugu- Foto: V. ONOIU Sporeşte ţii bogate, cu aspect original secolului al XVII-tea şi pină
in prezent, Andorra sc
altă
şi. fireşte, cu guverne proprii. sub protectoratul comun al
parcul de şefului de stal al Proniei si
al episcopului spaniol de Ur
Andorra gel Apoiarea ţarii a fost pre
AGENDA CETĂŢEANULUI tractoare luată. fn mnd simbolic, de
Franţa si Spania, iar In pro
Andorro esle, poate.
cea
In vederea ridicării $i di mai puţin cunoscută dintre ta blemele de politică externă ea
versificării gradului de meca rile liliputane. Strivită parcă este reprezentată de Franţa.
nizare a lucrărilor clin coope dc munţi, această ţărişoară, de Raporturile de suzeranitate
lucrează intens la moderniza la ora actuală în Deva nu e rativele agricole, staţiunile de la frontiera dintre Frnn/n si mai poartă şi aslazi amprenta
Orarul curselor rea unor străzi şi drumuri. In xistă cdilalâ o carte de tele maşini şi tractoare clin regiu
microraionul nr. 4 au început foane din care să afli numărul nea noastră au primit un nou Spania, ocupă o supralală de vechilor relaţii tcudale. Re
lucrările la o arteră principală care te interesează lnlr-o con lot de 20 tractoare U-G51, cu <153 kmp. Re Hei ut ci este mar publica plăteşte anual, in mod
TAROM ele circulaţie care va avea o vorbire pe care am avut-o cu dublă tracţiune, precum şi cat dc văi adinei simbolic, 960 de
lungime de aproape 1 kilome Direcţia regională P.T.T.R. ni două tractoare D.T.-75 care se şi munţi pitoreşti. franci Franţei şi 460
Incepind cu data de 1 apri tru Tot aici se lucrează intens s-a spus că această caile mult
lie a.c. orarul curselor interne la un nou drum care va lega aşteptată va fi editată in luna folosesc la desfunclatul tere Aici trăiesc peste DOCUMENTAR de pesetas episco
TAROM se va modifica Ple microraioanele 2, 3 şi 4 cu pri aprilie Sperăm că nu va fi o nului Ca urmare a noilor do 12 500 de locui pului. Cu toate a-
carea avionului clin Bucureşti mul cartier al oraşului munci-' păcăleală ele înlii aprilie. tări parcul de tractoare exis tori, care vor cesteo. Andorra sc
va fî la ora 7.20, iar sosirea la loresc şi viitorul mieroraion tent in staţiuni a crescut la besc limba catalană. Numai bucură dc o serie dc privilegii
Deva — la 8,50. Din Deva a nr. 6. 1023 bucăţi vreo 5.000 dintre aceştia sint şi libertăţi — printre care
vionul va pleca la ora 9,20 şi In scopul unei andorrezi. In fiecare an. An dreptul la neutralitate — iar
va sosi la Bucureşti la 10,50 dorra esle vizitată de aptoxi- impozitele sint toarte mici. In
Avioanele vor circula şi dumi Cînd va apare bune deserviri Construcţii noi maliv un milion dc turişti. Ca Andorra nu există serviciu
%
nica, iar transportul pînă la pitala republicii se numeşte militar obligatoriu. De aceea
aeroport esle asigurai de ma Răspunzînd solicitărilor ce In colonia E M. Muncelu sc Andorra-la-Vella şi înseamnă este lesne de tnfeles că străi
şina agenţiei TAROM Deva. cartea de tăţenilor, Oficiul farmaceutic lucrează la construirea unui Andorta-oraş, spre deosebire nii căutau tn tel şi chip să
regional Deva a luat unele mă cămin pentru nefamilişli. de celelalte centre populate obţină cetăţenia andorteza In
Noul cămin are o capacitate
Lucrări de telefoane ? suri de îmbunătăţire a deser de cazare de 120 locuri. El va ale tării, care sint toate sale. prezent, insă, cetăţenia andor-
virii în farmacii. Printre altele
întemeiată
Andorra a fost
rez.â nu se mai acordă decit
amintim că la farmaciile clin fi clolal cu mai multe spălă încă in anul 784. ca stal de
In urma măsurilor luate, re Zlalna, Teiuş şi Cugir s-a mo toare si o uscăloric. Tot aicî, sme stătător. In cursul Evului celor care trăiesc în Andottc
modernizare a ţeaua telefonică din oraşul dificat orarul de funcţionare. în incinta exploatării miniere, dc trei generalii.
Deva s-a dezvoltai mult in ul Ele sînt deschise între orele au început săpăturile pentru Mediu, ea a fost adesea arena
Dvipă executarea reparaţiilor, autovehiculul este supus unui timul timp Şi în prezent se 7-21. Alte farmacii, ca cele din fundaţia unui nou obiectiv unor lupte slnqeroase. După E. H.
examen atent de calilate. Tînărul Victor Filimon, electrician drumurilor lucrează, cu destulă încetinea Brad şi Ghelar au fost dotate cc va fi destinat şcolii de ca luptele şi răscoalele din anii
la autobaza D lt.T A . Deva, fruntaş în întrecerea socialista lă, la montarea altor telefoane cu mobilier nou, îmbunătăţind lificare pentru angajaţii ex 1278 şi 1288, au fost semnate
pe anul 1966 şi evidenţiat pe primele două luni clin acest an, Pentru u crea cetăţenilor şi în apartamente Dar ceea ce condiţiile de conservare şi de ploatării. acorduri Intre francezi şl spa- ( Continuare in pag. a 4-a)
urmăreşte ca echipamentul electric a) autovehiculului să nu autovehiculelor condiţii bune desfacere a medicamentelor.
aibă nici o neregulă Bancul ele probă confirma acest lucru. de circulaţie, la Hunedoara se supără mai mult este faptul că