Page 9 - Drumul_socialismului_1967_03

PROLETARI DIH TOATE TARILE. UNIŢI-VA I
Adunări electorale la sate

0 DELEGAŢIE

GUVERNAMENTALA
< J ) r in m a n e a
ROMANA A PLECAT

In R.D. GERMANA t a t a u n

Joi dimineaţa a părăsit Ca­
pitala, plecind în R.D. Germa­
nă, o delegaţie guvernamentală Sala căminului cultural din la 5 martie a.c. Candidaţii
română condusă de Constantin Dobra devenise neîncâpâtoare F.DP. Octavian Giurgiu, ‘ Ele­
Scarlat, ministrul industriei pentru numărul mare de cetă­ na Dimperiu şi Ioan Moisil
chimice, care va par ticipa la ţeni veniţi la adunarea electo­ ie-au vorbit cetăţenilor despre
deschiderea ediţiei din primă­ rală. îşi dăduseră inlîlnire aici realizările înfăptuite în anii de
vara acestui an a Tîrgului in­ candidaţii F.D.P. şi locuitorii după eliberare, despre înflori­
ternaţional de la Leipzig. din ţoale satele comunei. Peste rea comunei şi a şalelor apar­
550 de oameni au ţinui să stea ţinătoare.
la sfat cu cei mai harnici şi
Despre rezultatele obţinute
ANUL XIX. NR. 3785 VINERI 3 MARTIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI (Agerpres). apreciaţi cetăţeni — candidaţii de ţăranii cooperatori, preocu­
de deputaţi pentru alegerile de pările consiliului de conducere
al cooperativei agricole Dobra
a vorbit pe larg Ioan Muntea-
nu, candidat al F.D.P. din cir­
Pe .şantierul laminorului bluming de 1300 mm Elcclromontaj Sibiu. Relatăm cumscripţia nr. 5, preşedintele
cooperaiivei
cazul mai în amănunt pentru
agricole de pro­
a oferi o mostră cc denotă lip ­ ducţie, care a subliniat atenţia
sa de probitate profesională a care se acordă pregătirii cam­
tovarăşilor de aici. Devierea a- paniei agricole de primăvară,
cestci lin ii necesită schimbarea manifeslîndu-şi încrederea că
poziţiei a patru stîlpi metalici toţi ţăranii cooperatori vor
susţinători ai cablurilor. Dată munci cu însufleţire la efec­
fiind urgenţa lucrării, la ru­ tuarea lucrărilor de calitate
găminţile conducerii şantieru­ şi la timpul oplim.
lui din Sibiu, J.C.S.II. a accep­ Din rîndul celor prezenţi,
tat să toarne fundaţiile acestor mulţi cetăţeni au ţinut să vină
stilpi după nişte schiţe sumare. cu completări in propunerile
In ziua de 6 februarie şantie­ care s-au făcut în cadrul în­
rul Elcctromontaj a fost anun­ tâlnirilor cu candidaţii F.D.P.,
ţat că lucrarea este gata, fiind angajîndu-se să-şi aducă ţoală
invitat să înceapă montajul. In contribuţia la întărirea econo-
urma acestei telegrame sibienti mico-organizatoricâ a coopera­
au rămas surprinşi. Ei au tri­ tivei agricole de producţie şi
mis un delegat Ia faţa locului. că vor da lot sprijinul candi­
Omul s-a prezentat cu certitu­ daţilor F.D.P. în acţiunile ob­
dinea că fundaţiile erau greşit şteşti ce le preconizează. Ale­
executate. Şi aşa a fost! Rine, gătorii Ioan Herboi, Rusalin
veţi zice, de ce este vinovat Negrea, Victoria Neagu, Vasile
Noul laminor bluming de hala motoarelor, nu s-a putut şantierul Elcctromontaj ? Cul­ Borza şi alţii, au arătat că la
1 300 mm. ce se constr uieşte la turna betonul ciclopian de la pa rezidă din faptul că ener- construirea noului local de
Hunedoara se defineşte, prin IMPERATIVUL cuptoarele adinei şi fundaţiile gcticienii ştiau că se vor greşi şcoală din Dobra, lărgirea dru­
anvergura lui, drept principa­ Iransîercarului etc. Execuţia fundaţiile. Mizau pe această mului principal ce trece prin
Ccle 14 strunguri de mare productivitate, mînuite de oamenii pricepuţi de la lul obiectiv pe caic îl execută PRIMULUI TRIMESTRU: decanlorului a fost frînală greşeală pentru a mai cîştiga comună, construirea unui dig
slrungâria de cilindri a C. S. Hunedoara, asigură executarea unor lucrări de calitate întreprinderea de construcţii fiindcă încă la această dată nu timp, fiindcă stîlpii nu erau pe marginea drumului din pia­
superioara. siderurgice din localitate. Con­ 25°|0 DIN PLANUL a fost deviată linia aeriană de gatn. Vinovat se face şi I.C.S.H. ţă spre gară — propuneri fă­
strucţia acestui obiectiv ne­ 110 kV, deşi după toate ami- cute de cetăţeni în adunarea e-
cesită uzinarea şi montarea a nârile trebuia terminală la 28 lecloralâ — vor participa cu
5.500 tone construcţii metalice ANUAL DE INVESTIT!! februarie (N.R. — Executantul A. OARGA întreaga familie.
Combinatul siderurgic I şi 10.600 lone utilaje tehnolo­ două luni expirate s-a realizat acestei lucrări este şantierul (Continuare în pag. o 3-a) S. CERBU
gice, din care cea mai
mare
parte produse în ţară, luma-
rea a 80.000 mc betoane şi po­ abia 50 la sulă din volumul
zarea a 570 km cabluri electri­ planificai. De ce? fată cc ne-a
ce Realizarea unui atît de în­ declarat inginerul Mircea Cio-
semnat volum de lucrări, în rapciu: „Deşi valorile nu sînt DE PE FIECARE HECTAR —
Hunedoara mai puţin de doi ani de zile, cesl paradox ? Iniţial proiec­
realizate, stadiile fizice atinse
sinţ satisfăcătoare. De unde a-
cere un efort susţinut din par­
tea beneficiarului, proiectanţi­
lor, uzinelor furnizoare şi tantul — Institutul de proiec­
constructorului, reclamă o tări laminoare din Bucureşti
sincronizare perfeclă a tu­ — ne-a indicat anumite valori PRODUCŢII CÎT MAI RIDICATE
pentru ceea ce trebuie executat
turor activităţilor,
respecta­
fruntaş pe ţară rea cu stricteţe a termenelor în primul trimestru. Pe aceas­ Constituind o rezervă inepui­ hâr la hectar. Tn acesle unităţi cartofi la hectar mai mult faţă
tă bază noi ne-am făcut pro­
inter mediare stabilite şi o ur­
gramările. Ulterior, după sosi­
mărire minuţioasă a execuţiei.
rea devizelor, ne-am dat seama zabilă pentru creşlerca produc­ organizaţiile de partid s-au de producţia obţinută la coo­
ţiei agricole, sporirea capacită­
perativa agricolă din Cistci, iar
preocupat cu multă răspunde­
câ pr imele cifre sînt'supr aeva-
Teri, la Clubul „Siderurgislul" la sulă. S-au realizat 18 m ili­ .Diploma de întreprindere luate. De aici neconcordanţa ţii productive şi folosirea raţio­ re de stabilirea şi înfăptuirea producţia dc porumb realizată
din Hunedoara, a avut loc a­ oane lei economii suplimenta­ fruntaşă pe industr ie" in între­ amintită. nală a pâmînlului au fost pro­ unor măsuri chibzuite, menite dc cooperatorii din Lăpuşnic
La sfîr-şit de februar ie ne-a
dunarea festivă de înmînare a re la preţul de cost şi 43 mi­ cerea socialistă pe ţară, colecti­ interesat sâ cunoaştem care Dar mai sînt şi alte cauze. bleme ce au stat şi stau în per­ să asigure valorificarea cit mai întrece cu peste 2.700 kg la hec­
■.Steagului roşu" şi .Diplomei lioane lei beneficii pesle plan. vului Combinatului siderurgic este volumul producţiei reali­ Una din.cele mai importante manenţă în atenţia Comitetului deplină a rezervelor existente tar pc cca înregistrată la coo­
de întreprindere fruntaşă pe Printre succesele importante din Hunedoara, tovarăşul Du­ zate în acest an. în ce măsură se referă la neeliberarea am­ regional de partid. Dezbaterile penlru creşterea producţiei a­ perativa agricolă din llia. Un
industrie" în întrecerea socia­ ale siderurgicilor se numără mitru Gheorghiu a felicitat pe ritmul actual de execuţie va plasamentului — pînă la 2 fe­ iniţiale în această privinţă, gricole. simplu calcul ne arată câ dacă
listă pe ţară pe anul 1966 com­ şi asimilarea a 4 noi mărci de muncitorii, inginerii şi tehni­ putea conduce la realizarea bruarie — a vechii linii de e­ precum şi studiile întreprinse producţia dc porumb la coope­
binatului siderurgic din loca­ oţeluri şi 6 tipodimensiuni de cienii, pe toţi oamenii muncii imperativului primului trimes­ vacuare a şutajelor. Asta din de specialişti au scos în evi­ Vom insista însă mai mult n- rativa agricolă din Uia sc si­
litate. Au luat parte tovarăşii laminate. din combinat, pentru realiză­ cauză că combinatul n-a turnat denţă posibilită­ tua Ia nivelul
Ghcorghe Călin, prim-secretar Aşa cum s-a arătat în refe­ rile obţinute în îndeplinirea tru. După cum ne relata tovară­ la vreme chiblele necesare ţile mari exis­ cetei realizate
al Comitetului regional Hune­ ratul prezentat de ing. Nieulae sarcinilor de plan .şi.a angaja­ şul Mircea Clorapciu, inginer pinti u varianta nouă- executa­ tente pentru la Lăpuşnic şc
doara al P. C. R., Dumitru Agachi, directorul general al mentelor- şi le-a urat noi suc­ tă de noi. Nu s-au putut deci ' obţinerea de liste puteau obţine
Gheorghiu, vicepreşedinte al combinatului, realizările obţi­ cese în anul 1967. şef coordonator, pe trimestrul alaca la vreme sala de maşini, producţii lot în plus pesic
Consiliului Central al Uniunii nute sînt, în bună-măsură. ur­ Siderurgi.şlii din marea ce­ 1 întreprinderea şî-a programat mai sporite dc 500 tone boabe,
Generale a Sindicatelor din mare a faptului câ, sub îndr u­ tate de metal n patriei au fost să realizeze un volum de pro­ pe flecare hec­ cantitate sufici­
România. Ion Cheşa, adjunct marea organizaţiei de partid, 'felicitaţi de asemenea de către ducţie de 20.000.000 lei In cele tar. i f t l o r i f i e a i p e d e p l i n , entă pentru In-
al ministrului Induşii*iei meta­ întrecerea socialistă a devenit ing. Ioan Cheşa. adjunct al mi­ Apelînd la ci­ grăşarea a 1.250
Luînd cuvîntul. tovarăşul ACTUALITĂŢI
lurgice, Nicolae Moraru. pre­ o adevărată şcoală a maselor nistrului industriei metalurgice. HUNEDORENE fre, se poale a- porci la greuta­
şedintele Uniunii sindicalelor largi de oameni ai muncii pen­ râta că orienta­ p o i e i x t f a l u l p r e d r a e t f v tea dc 100 kg.
din ramura metalurgie, Pogca lru organizarea şi conducerea Gheorghe Călin a transmis co­ rea dală de or­ Asemenea pier­
Brîncoveanu, preşedintele Con­ producţiei, descoperirea şi va­ lectivelor- de cocsari, fur nalişti, ganele şi organi­ deri au înregis­
siliului regional al Uniunii Ge­ lorificarea cît mai deplină a olelari. laminalori şi tuturor Simeria, Şcoala horticolă Geoa- zaţiile de partid trat şi coopera­
nerale a Sindicatelor din Româ­ rezervelor interne. salariaţilor din combinai calde „Autobuzul giu şi serele sfatului popular din regiunea a l p ă m î n i u i u i ? tivele agricole
nia. Gheorghe Vasiu, prim-se- In anul 1967 însă co­ felicitări din partea Comitetu­ orăşenesc. noastră în co din Lunca, Bîr-
cretar al Comitetului orăşenesc lectivului din Combinatul si­ lui regional Hunedoara al vine şi la noi“ priveşte folosi­ său, Gusu, Riu
Hunedoara al P C R. şi Mihai derurgic Hunedoara îi revin P.C.R. şi le-a urat noi succese rea cu chibzu­ Alb şi altele,
Ccrvencovici. preşedintele Con­ sarcini importante. Fabricile, în activitatea lor rodnică pen­ Maşini şi utilaje inţă a fondului unde producţia
siliului local al Uniunii Gene­ uzinele, şantierele construcţiei tru a da patriei metal mni Cetăţenii localităţilor Sălaşul funciar s-a ma­ de porumb a
rale a Sindicalelor din Româ­ socialiste vor1 trebui sâ pri­ mult, mai ieftin şi de calitate Superior şi Păroşi din raionul livrate cooperativelor terializat în creşterea pro­ supra neajunsurilor care sc fost mai mică cu pesle 900 kg
Haţeg, au Irâil ieri o marc bu­
faţă dc media pe regiune. Con­
nia. mească de aici metal mai mult superioară Vorbitorul a arătat curie. Dor inţa lor de a se pre­ ducţiei medii de griu cu273 kc, inlîlnesc în direcţia folosirii ducerile unităţilor amintite, în
înaltul titlu de întreprinde­ cu performanţe calitative su­ că înalta distincţie ce le-a fost lungi traseul autobuzelor pînă agricole de porumb cu 890 kg.de cartofi fondului funciar, considerind loc să analizeze profund cau­
câ organizaţiile de partid
şi
re fruntaşă pe industrie in în­ perioare De aceea, producţia acordată trebuie să constituie în Sălaşul Superior, a fost în- cu 3 300 kg şi a celei de sfeclă conducerile cooperativelor a- zele care determină nivelul
trecerea socialistă pe anul de oţel va fi mai mare în a­ un îndemn în îndeplinirea sar­ In vederea diversificării şi cu 8.300 kg la hectar faţă de scăzut al producţiilor, se mul­
1966 a fost decernat Combina­ cest an cu 185 000 de lone, iar cinilor importante reieşite din deplinilâ. sporirii volumului dc lucrări realizările înregistrate în anul grîcole, trâgind învăţămintele ţumesc să motiveze rezullalele
tului siderurgic din Hunedoa­ cea de fontă cu 270.000 lone. documentele Plenarei CC. al „Acum autobuzul vine şi Ja mecanizate în agricultură sînt 1965. Deşi rezultatele amintite necesare din deficienţele evis- nesatîsfăeâloare pe seama aşa-
ra după ce, timp de doi ani Există reale posibilităţi pen­ P C.R din . 21-23 decembrie noi", se spune înlr-o scrisoare livrate cooperativelor agricole sînt bune. ele nu sînt însă pe lenle, vor iniţia acţiuni concre­ ziselor .condiţii naturale nefa­
consecutiv, a deţinut .Steagul lru realizarea şi depăşirea cu 1966 plivind lichidarea cheltu- trimisă redacţiei de un grup numeroase utilaje. Astfel, co­ deplin mulţumitoare. Oscilaţiile te care în final să fie materia­ vorabile".
roşu" şi .Diploma de întreprin­ succes a acestor sarcini, — au ieiilor neeconomicoase. r educe­ de cetăţeni care-şi exprimă operatorii din Girbova, Mier­ mari de la un an la altul ale lizate în creşterea continuă a
dere fruntaşă pe ramură". El arătat în cuvintul lor maistrul rea consumurilor specifice, mai mulţumirea faţă de rezolvarea curea, Mihalţ, Oiâşlie, Ostrov producţiei la hectar ce se con­ producţiei agricole. Compara­
este o nouă dovadă a preţuirii furnalist Gheorghe Cismaş, in- buna gospodărire a metalului acestei probleme. şi Rapolt şi-au procurat prin stată în cadrul brigăzilor şi u­ rea rezultatelor obţinute de u-
deosebite a eforturilor depuse ginerîj Cornel Deheleanu şi şi creşterea eficienţei înlregii intermediul Bazei de aprovi­ nităţilor care îşi desfăşoară ac­ nilâţi care au condiţii pedocli­ Cauze care generează
de oţelaii, furnalişti, lamîna- Iosif Pîrvu, prim-topilorul activităţi economice. matice asemănătoare permite
lori, cocsari, aglomeratorişti şi Constantin Enache şi lamina- In numele tuturor siderur- Veşminte zionare a Uniunii regionale a tivitatea în condiţii asemănă­ evidenţierea faptului câ nu fac­
cooperativelor- agricole 6 trac­
ceilalţi oameni ai muncii din torul Viorel Neag. In vi­ gişlilor din combinat partici­ toare şi 12 remorci. toare de sol şi climă demon­ torii naturali determină nive­ diminuarea
marea cetale de oţel a patriei ilor ne vom strădui sâ per­ panţii la adunare au adresat o de primăvară strează câ în unele locuri per­ lul scăzut al producţiilor la
penlru a se înscrie în primele fecţionăm continuu metodele telegramă Comitetului Central sistă o serie de deficienţe pe li­ unele culturi, ci deficienţele recoltelor
rînduri ale constructorilor de muncă şi procedeele teh­ al Partidului Comunist Român, Oraşul Hunedoara se pregă­ de ordin tehnic sau organiza­
României noi, socialiste. tovarăşului Nicolae Ceauşescu. teşte să-şi îmbrace veşmintele nia utilizării depline a capaci­ toric ce se manifestă în activi­ In cadrul complexului de
nologice ; vom lupta penlru tăţii productive a pâmînlului.
Tn primul an al cincinalului întărirea disciplinei şi gospo­ prin care-şi exprimă mulţumi­ de primăvară. După cum am tatea cooperativelor agricole. măsuri menite să asigure ridi­
pe graficele întrecerii socia­ dărirea cu cea mai mare gr ijă rea şi satisfacţia deplină pen­ fost informaţi, marele centru C R O N IC Ă Iată numai cîteva exemple. In carea potenţialului productiv al
liste din această întreprindere a metalului. Ne angajăm ca tru înalta distincţie acordată, siderurgic va primi pentiu Exemple concludente anul trecut, cooperatorii din Mi­
au fost înscrise pesle prevede­ prin folosirea raională a ca- holârîrea lor fermă de a de­ parcurile şi zonele verzi de pe halţ au recoltat cu 7.200 kg (Continuare In pag a 3-a)
rile planului mai mult de pacilăţilor de producţie, valo- pune toată capacitatea crea­ străzi, 280.000 flori, 25.000 ar­ Prin Decret al Consiliu­
6.000 lone cocs metalurgic. rificînd din plin rezervele toare, întreaga putere dc mun­ buşti ornamentali şi 4.000 de lui de Stat al Republicii So­ Un exemplu demn de urmat
29.000 tone fontă, 25.000 tone existente să producem peste că pentru îndeplinirea şi de­ trandafiri. In primăvara aceas­ în privinţa folosirii în mod
oţel şi 34 000 lone laminate fi­ plan 20 000 tone oţel — cu ta, zonele verzi ale Hunedoa­ cialiste România, Alexandr u gospodăresc a terenului ne-au
nite A fost depăşit in procent 10 000 tone mai mult decît an­ păşirea sarcinilor de plan pe rei vor creşte, îndeosebi în noi­ Voitinovici a fost revocat oferit în anul trecut cooperati­
însemnat planul producţiei glo­ gajamentul iniţial — dintre 1967 şi a angajamentului îm­ le cartiere, cu circa 4 hectare. din funcţia de preşedinte al vele agricole din Galda şi Cil-
bale şi al producţiei marfă. car e 10.000 tone să le laminăm bunătăţit. Aceste straie de primăvară Tribunalului Suprem. nic. unde s-au obţinut cite
Productivitatea muncii a fost in combinatul noslru. ale Hunedoarei sînt pregătite 2.138-2.411 kg griu, 2.945-3 230
de câine fior icultorii care lu­
realizată în proporţie de 101,25 Jnminînd „Steagul roşu" şi GIL COMŞUŢA crează Ja Parcul dendrologic kg porumb, 16.690 kg cartofi şi
aproape 43.000 kg sfeclă de za-
de a li io vîrstâ dc 9 ani. Tatăl aces­ de treabă. Dar noi am făcut
se comportă? Dar n-a
acest lucru. Se ştie doar câ s-a
teia. lucrător In Fabrica de că­
jingajat la I R.I.L. şi câ-şi vede
rămidă din Pricaz, vine acasă
aflat
întotdeauna beat, o bate, o lasă
dintr-o altă sursă de informa­
nemîncată. Fetiţa stă mai mult
la vecini, unde doarme şi mă- ţii, câ respectivul Albu a lu­
Am scris in coloanele ziaru­ sionar, suma de 200 de lei şi nîncâ Noi am cerut tribuna­ crat la fabrica chimică şi că
lui nostru despre dragostea un briceag. Ştiind câ cetăţea­ ra brutalităţile şi atmosfera părinţii îşi îndeplinesc îndato­ lului decăderea tatălui din acum a fugit de acolo.
certurilor din familie.
părinţilor faţă de copii, grija pe nul stă singur în casă, a doua Ne punem întrebarea: Cine ririle lor faţă dc copii — ne drepturile de părinte şi, plasa­ Din investigaţiile făcute re­
care aceştia o au faţă de creş­ zi a escaladat gardul şi a fu­ are grijă de aceşti copii, care spunea tovarăşul Ioan Davi- rea minorei, fie la Casa de iese că Comitetul executiv al
terea şi educarea tinerelor rat un aparat de fotografiat. nu au .părinţi", cărora le lip­ doiu — procuror şef la Procu­ fete-şcolari din Orâştie, fie la Sfatului popular orăşenesc O-
vlăslare despre armonia şi în­ După acesle furturi repetate, seşte căminul cald, afecţiunea ratura raională Orâştie. Ea este bunica ei care trăieşte. Urmea­ răşlie acordă prea puţină aten­
ţelegerea ce dăinuiescîn fami­ tribunalul i-a întocmit dosar şi şi grija părintească? Pentru că chemată să sprijine organele ză ca tribunalul să hotărască. ţie serviciului de autoritate tu­
lii. Am relatat însă şi despre l-a Irimis la şcoala de corecţie. ei nu pot fi lăsaţi .să pluteas- judecătoreşti în soluţionarea După cum ne-am convins în- telară. Munca acestuia este lă­
linii părinţi care şi-au călcat unor divorţuri, a proceselor tr-o anchelâ recentă, autorila- sată mai mult pe seama unei
in picioare demnitatea şi senti­ de încredinţare a copiilor. In lea tutelară nu are în eviden­ singure persoane. Cornelia
mentul patern, au lăsat la voia faţa instanţei autoritatea tute­ ţa sa toate cazurile de minori. Bogdan, care înainte de toate
întimplării plăpîndele suflete, lară reprezintă interesele mi­ De ce? E lesne de înţeles. In­ se ocupă dc problemele preve­
şi-au neglijat datoria de părin­ norilor. suficienţă preocupare. Cei in derilor sociale?!
te. Din cauza nepăsării, unii Anchetă socială — Tn cadrul autorilâţii tute­ a căror competenţă ar trebui Colectivele de pe lîngâ auto­
copii pol. să-şi traumatizeze fa­ lare de pe lingă Sfatul popular să intre această problemă nu ritatea tutelară muncesc cum
tal existenţa, viaţa. orăşenesc Orâştie acţionează cunosc nimic despre minorul pot, cînd au vreme şi cum
..Era în 1965. Emil Arodi, patru colective formate din de 13 ani, Mircea Cuţureanu, ştiu. Considerăm câ e prea pu­
elev în clasa a Vfl-a la Liceul profesori, medici, deputaţi, cas­ care e plecat de acasă şi tră­ ţin numai să se facă instruirea
, Aurel Vlaicu" din Orâştie, a Cum a ajuns pină aici acest că" la voia întimplării, pe va­ nice — ne relata Cornelia ieşte mai mult prin grajduri, acestora de două ori pe an,
fost trimis împreună cu alţi minor? Desigur, principala vi­ lurile vieţii. Din această raţiu­ Bogdan. Fiecare din aceste co­ garajuri şi ogrăzi. Actualmen­ cum se obişnuieşte în practica
colegi inlr-o tabără de vară nă o poartă familia. Din dis­ ne s-a organizat un serviciu lective controlează o porţiune te el se află plecat în salul Ce­ acestei comisii. Normal ar fi
Aici a înl.rat inlr-o casă din a- cuţiile purtate cu tovarăşa Cor­ special pentru ocrotirea lor — din oraş de care se interesează rul Bâcâinţi. Ce face acolo, la ca sâ fie cooplaţi noi membri,
propieren taberei şi a furat di­ nelia Bogdan de la autoritatea autoritatea tutelară. Ce face a- pe această linie. In funcţie de cine stă, cum trăieşte? Nu ştie cunoscători în această direcţie
ferite lucruri. Considerind câ tutelară de pc lîngâ Sfatul ceasla, cum îşi justifică exis­ timpul lor disponibil, ei vizi­ nimeni! şi cu tragere de inimă în mun­
minorul este la prima abatere, popular orăşenesc Orâştie, a tenta, care este raţiunea ei de tează diferite familii, ţin legă­ Emilian Albu a fost eliberat ca cu minorii. Dorinţa unani­
Procuratura raionului Orâştie reieşit câ copilul făcea .obiec­ a fi? tura cu minorii, cu procuratu­ nu de mult dinlr-o colonie de mă (credem că şi a celor în *
a dispus refuzarea pornirii pro­ tul" unor certuri dese între pă­ — Conform articolului 108 ra, miliţia, ne ajută în reali­ reeducare. Cum era şi firesc, cauză) e ca autoritatea tute­ ■ 4
cesului penal. Dar minorul E­ rinţi. După divorţ mama s-a din Codul familiei, autoritatea zarea unor anchete sociale, la autoritatea tutelară trebuia să-l lară să-şi justifice pe deplin
mil Arodi nu s-a îndreptat. In recăsătorit, copilul fiindu-i în­ tutelară este obligată să exer­ întocmirea unor referate. In supravegheze în continuare pi- existenţa, raţiunea ei de a fi! Gospodarii din Hunedoara au ieşit la lucru. Ei se îngri­
primăvara anului 1966 a furat credinţat. Tatăl vitreg îl bâtea cite un control efectiv şi conti­ momentul de faţă studiem ca­ nâ la vîrsta majoratului, să se jesc de .toaleta" pomilor ornamentali din parcuri şi de pe
din casa lui Mihaj Lazâr, pen- mereu, astfel câ băiatul Indu­ nuu asupra modului în care zul minorei Marcela Muntoiu intereseze cum evoluează, cum GH. JURCA- marginea străzilor. Foto: V. ONOIU