Page 1 - Drumul_socialismului_1967_04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N lŢ I-V A l
Vizita în Republica Socialistă
ECOU România a unei delegaţii de partid

A
IN şi guvernamentale

a Republicii Populare Bulgaria
CONŞTIINŢĂ La invitaţia Comitetului Bulgaria, condusă de tovarăşul

« • Central al Partidului Comu­ Todor Jivkov. prim^secretar al
nist Român şi a Consiliului de Comitetului Central al Parti­
Inlr-o ordine perfectă, Miniştri al Republicii Socia­ dului Comunist Bulgar, preşe­
mai multe autocamioane liste România, . în a doua ju­ dintele Consiliului de Miniştri
şi autobuze stăteau alini­ mătate a lunii aprilie a.c., o al Republicii Populare Bulga­
ate in curtea garajului delegaţie de partid şi guverna­ ria, va face o vizită oficială in
autobazei D.R.T.A. din mentală a Republicii Populare Republica Socialistă România.
Deva. Unele Işi aşteptau
rindul sd iasă pe poarta
umtătii. Altele, abia ve­ Sosirea în Capitală
niseră din cursă şi li sc
lăcea revizia. Pe neaştep­
ANUL X IX . NR. 3810 SIMBATA 1 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANT tate a izbucnit un incen­ a tovarăşului Luigi Longo
diu Rezervoarele maşini­
lor din apropiere erau La invitaţia tovarăşului La sosire, pe aeroportul Bă-
pline cu benzină Dintr-o Nicolae Ceauşescu. secretar ge­ neasa, oaspeiele a fost întîmpi-
Hotârîrea. Plenarei C.C. aJ clipă intr-alta, flăcările nerat al Comilelului Central al nat (le tovarăşii Nicolae
P.C.R. din 27-28 martie 1967 pulcau ajunge la ele, pro- Partidului Comunist Român, Ceauşescu, Emil Bodnaraş,
cu privire la îmbunătăţirea \ocind explozii care s-ar vineri seara a sosit la Bucu­ Mihai Dalca. de şefi de secţie
conducerii, planificării, finan­ Hotârîrea ti soldat cu pagube enor­ reşti. într-o vizită de prietenie, la CC. al r C.R., activişti de
ţării şi organizării gospodării­ me. tovarăşul Luigi Longo'. secretar partid.
lor agricole de stat a fost pri­ Este greu dc presupus general al Partidului Comunist
mită cu un viu interes de câ- cme a văzut mai Iutii Italian. (Agerpres)
. Ire toţi lucrătorii de la G.A.S. incendiul liindcă in ase­
Orâştie. Citind-o, f i e c a r e menea impre jurări. in
ne-am dat seama că această fracţiuni dc secundă. el
hotărire constituie un program atrage deodată mai multe Com entariu
concret de acţiune pentru ac- recentei Plenare priviri. Dar nu asta con­
Liviialea noaslrâ de viilor, de­ tează Ceti este că meca­
oarece măsurile iniţiate de nicii/ Caro/ Covaci a in­
partid sini menite să asigure trat primul in lupta cu
creşterea rentabilităţii şi efi­ flăcările. A luat st îngăla­ CE
cientei economice a gospodării­ tul cu prol.nl unei ma­
lor de stat, sporirea contribu­ şini şi o barat locul să nu
ţiei lor la aprovizionarea per­ se extindă spre motoarele
manentă şi multilaterală a celtir- (touă maşini ame­
populaţiei. în satisfacerea ne­ a C I al P.C.R. ninţate. „TĂCEREA EUROPEI"
voilor industriei prelucrătoare Petru Sav' trecea In
şi a solicitărilor pentru ex­ momentul acela pe lingă
port. atelierul de vulcanizare PARIS. Rcferindu-sc la re­ su creeze o comunitate econo­
îmi dau perfect de bine sea­ cu nişte bara mcla/ice (n centa declaraţie făcută u­ mică numai între şase ţâri. In
ma că prevederile hotărîrii mină Le-a. aruncat . jo\. nor corespondenţi diploma­ ciuda eforturilor, această co­
prezintă o deosebită importantă Nici ei nu ştie dc unde a , tici din Paris dc Harland munitate nu a reuşit sâ se
pentru ridicarea pe o treaptă avut aii ta lorfă cin'd a Cleveland, ambasadorul S.U.A. transforme într-o entitate poli­
superioară a muncii şi produc­ bogat program dobori I uşa atelierului pe lîngâ N A T O . care a tică. înseşi limitele Europei nu
ţiei în agricultura socialistă năvălind după un stingă- făcut apel la Europa să sîiU bine definite. Cele şase
de stat. Printre altele, din cu­ lor cu lichid. Veniseră la fie conştientă de .răspunderile ţâri ale Pieţei comune nu pot
prinsul acestui document am lafa locului şi Petru Popri, internaţionale comune", averli- sâ pretindă câ reprezintă în­
reţinut că se pune un mare ac­ Avram Suciu, Gheorghe zfnd-o' împotriva pericolelor treaga Europă occidentală, de
cent pe profilarea şi speciali­ Montoiu, Viorcl Valea şi .izolaţionismului", ziaristul si vreme ce problema aderării
zarea unităţilor agricole de alţii. Pâră să-şi piardă li- ' comentatorul de radio francez Angliei şi a asociaţiilor ei din
stat, astfel ca pînă în 1970 ac­ rea. toţi au acţionat cu o Georges Broussine scrie urmă­ cadrul A.C I S. este departe de
podăria agricolă de stat din O- de acţiona mitoare. După ce au in- în ziarul „New York Herald ale A.E.LS. ca Suedia, Elve­
ţiunea respectivă să fie înche­ precizie şi rapiditate ui­ toarele într-un articol publicat a fi rezolvată. O serie de ţâri
iată. In ceea ce priveşte gos­
activitatea politică dc statutul
tiv „Tăcerea Europei": „Aceas­
răşlie, prevederea amintită a lundat gura rezervorului Tribune" şi intitulat semnifica­ ţia şi Austria îşî au îngrădită
ia maşina ameninţată mai
fost realizată din anul 1964. mult, Valea şi Covaci au tă preocupare a Americii este lor de neutralitate. Unii dintre
cînd unitatea s-a profilat pe Indcpărtat-o dc locul in­ interesanta. înlrucîl arată câ aliaţi — Grecia şi Turcia, dc
îngrâşarea porcilor. Avantajele cendiului pentru n-l lo­ Washingtonul urmăreşte să pildă — nu fac parte nici din
profilării şi specializării pro­ fără participarea directă a caliza: Din toate direcţi­ lărgească obiectivele Alianţei Piaţa comună nici din A.E.LS.
ducţiei sint evidente, unitatea specialiştilor si a celorlalte ca­ tat lucrări in valoare de peste ile. flăcările au Ins! mis­ atlantice tocmai în momentul Germania, care sc află in în­
noastră îneheindu-ţi in fiecare dre din unităţi, care cunosc ccl 2 milioane lei. (Jzînd de dife­ tuita cu lichid. în care o destindere sc contu­ săşi inima Europei, este împăr­
an bilanţul cu însemnate be­ rite acoperiri, favorizate dc împrejurarea parcă le-a rează' toi mai mult în Europa. ţită în două. In ciuda eforturi­
neficii realizate din activitatea mai bine condiţiile concrete actualul sistem de finanţare şi înzecit puferilc şi cura­ In afară de problemele pc care lor de apropiere între Est şi
de muncă şi producţie.
Un
de bază. Merită consemnai fap­ astfel de procedeu nu permitea creditare, se tărăgănează de jul Găsise in conştiinţa le ridică aceste idei în fata A ­ Vest, care au marcat rezultate
tul că an de an. ca urmare a valorificarea deplină a căilor către constructor şi chiar de lor un puternic ecou care lianţei (N A TO .) care numai semnificative în cazul Franţei,
măsurilor luate în scopul gos­ şi mijloacelor de ridicare a beneficiar, punerea In funcţiu­ i-a îndemnat şi alimentat în mod formal este un instru­ continentul râmine împărţit. în
podăririi cu chibzuinţă a po­ productivităţii muncii şi de re­ ne a o serie de obiective me­ cu (oria necesară pentru ment diplomatic în vederea a- două grupuri de naţiuni cu sis­
tenţialului economic al unităţii ducere a preţului de cost. Iată nite să asigure o îmbunătăţire a /ace lucruri aproape ■ pârării colective a unei regiuni teme socîai-economice şi poli­
am reuşit să sporim permanent de ce consider că îmbunătăţi­ substanţială a procesului de imposibile. Pentru .iniţia­ bine definite — Europa (occi­ tice diferite. Prin urmare, tra­
producţia de carne. In ultimii rile aduse în aceaslâ direcţie producţie. tiva şi laptele lor lăuda­ dentală) si America de Nord — ge concluzia autorul articolu­
doi ani. de pildă, cantitatea de Am reţinut că hotârîrea pre­ bile, cei amintili mai sus ele implică un răspuns care lui, Europa este o nebuloasă
Cooperativa agricolă de producţie Oarda de Jos, raionul carne livrată a crescut cu n- voi da posibilitatea să fie în­ vede şi alle măsuri ce vor trebuie sâ fie dat la alte două politică lipsită de formă şi or­
Alba. La plantatul cartofilor. proape 20 la sulă.. Analizînd lăturat rolul negativ exercitat permite să se pună capăt de­ ou losl lelicilali de con­ probleme primordiale: ce fel ganizare”.
ducerea autobazei In fala
temeinic posibilităţile şi rezer­ de sistemul de planificare care ficienţelor cate s-au manifestat ini regulii î colectiv .şi pro­ de Europă? şi ce fel de poli­ In continuare, Ge o r g e s
s-a practicat pînă acum.
vele existenle în cadrul unită­ în activitatea gospodăriilor de puşi pentru premiere. tică? Broussine arată, totuşi, că „în
ţii. în acest an vom spori vo­ O altă măsură care prezintă stat. astfel incit acesle unităţi Europa nu există ca entita­ această nebuloasă se pot dis-
lumul producţiei marfă de car­ o mare însemnătate pentru îm­ să devină cenlre puternice ale I. CIOBANU te politică Eforturile europene ( Continuare în pag. a 4-a)
bunătăţirea activităţii noastre
producţiei agricole, întreprin­
ne cu pcsie 16 la sută fată de
de unitate nu au reuşit deeît
ACTUALITĂŢI anul 1966. In acelaşi timp, pre­ de viitor se referă la lichidarea deri agroindustriale in care să
actualului sistem birocratic, la
se aplice pe scară largă cuce­
ţul de cost pe un kg spor de
creştere în greutate se va re­ legarea mai slrînsă a specia­ ririle ştiinţei şi practicii noi,
duce ru n,li lei. liştilor .de procesul de produc­ lelYnolbgia' modernă.
ţie. Spun acest lucru deoarece O analiză profundă a posi­
pe
Rezultatele înregistrate
HUNEDORENE primul trimestru constituie o în anul frecut, unitalea noas­ bilităţilor de.care dispune uni­ „DACII",
tatea noastră dovedeşte câ a­
tră a primit. în medie peste 23
dovadă că lucrătorii din uni­
tatea noastră depun eforturi de corespondenţe zilnic Pentru vem încă rezerve însemnate
pentru creşterea producţiei de
a fi rezolvate, uneori trebuia
susţinuse pentru a da viată ca o zi întreagă să facem mun­ carne. Printre acestea amin­ ÎN V E C H I L E
că dc birou Drept rezultai, ex­
sarcinilor stabilite. Astfel, spo­ perienţa. cunoştinţele tehnice tesc terminarea obiectivelor din
investiţii începute anul trecut,
rul mediu zilnic planificat este
Primele cantităţi Istoricul satului şi al satelor depăşit cu peste 5 grame, s-nu şi capacitatea organizatorică a construirea unei bucătării pen­ LOR CETĂTI
prilej
acest
Cu
vecine.
tru furaje, creşterea debitului
Gheorghe Nedeştean, vetera­ realizat economii la preţul de specialiştilor nu puteau fi con­ de apă pentru alimentarea în-
cretizate în folosirea mai efi­
de legume nul satului, le-a vorbit des­ cientă a bazei tehm'co-mate- grâşătoriei, închiderea fluxului
pre munca, viata grea şi lup­ cost pe un kg de spor în va­ riale a unităţii. tehnologic între O.A.S. Orâşlie Au sosit în regiune
Pe pieţele din regiunea ta ţărănimii de pe aceste loare de 0,12 lei. iar graficul Stabilirea unor noi crilcrii şi Gelniar, ridicarea calificării două copii, pe bandă în­
noastră apar de la o zi la al­ meleaguri, despre viata fe li­ de livrare a cărnii este depă­ de finanţare şi creditare a gos­ îngrijitorilor şi altele. gustă, ale impresionan­
ta tot mai multe legume de cită. lipsită de griji a coope­ şit cu 5 tone. podăriilor de stat reprezintă, înfăptuirea în mod exem­ tului film românesc
sezon Primele produse de ratorilor de astăzi. Astfel de Privită prin această prismă, de asemenea, o pîrghie asupra plar a obiectivelor amintite ne „Dacii4". Primele proiecţii
acest fel valorificate de că­ acţiuni şi-au propus sA or­ căreia vom putea acţiona mai va da posibilitatea să realizăm la cinematografele săteşti
tre cooperatorii din Vinerea, ganizeze şi tinerii din Rapolt, s-ar părea că activitatea desfă­ eficient în vederea creşterii anual cîteva sule de tone car­ din regiune cu acest film
raionul Orâştie, au fost sala- Cirjîţi şi Sintandrei. şurată de colectivul nostru este producţiei. Din proprie expe­ ne în plus, cu aceleaşi capaci­
la şi spanacul. în total s-au C AOANKI mulţumitoare. La o analiză rienţă ne-am convins de rigi­ tăţi de producţie, sî să redu­ au loc astăzi la Orăştioa*
livrat peste 1.200 kg de ver­ corespondent mai profundă se constată că ditatea vechiului sistem, cind cem în mod simţitor'cheltuie­ ra şi Costeşti (raionul
deţuri. dc pe urma cărora avem încă mari rezerve si po­ gospodăriile de stat nu aveau lile pe unitatea de produs. Co­ Orăşlie) şi Sarmisegetu­
unitatea a încasat venituri „Microe$tradă“ sibilităţi nepuse în valoare. In posibilitatea să răspundă di­ lectivul nostru de lucrători va za (raionul Haţeg).
importante. marc? parte, această stare de rect şi operativ de fondurile depune întreaga capacitate de Evenimentul este unic
Miine, o formaţie artistică necesare. Iată unde s-a ajuns muncă pentru ca unitalea să ui felul lui — „Dacii44
generată, aşa
lucruri a fost
devină model de exploatare a­
Lucrări pentru din Cristur va prezenta la cum se subliniază şi în hotă- _ prin aplicarea unui astfel de gricolă. de organizare ştiinţifi­ s-au reîntors în vechile
căminul cultural „I’etofi Şan-
procedeu. In anul trecut, uni­
lor cetăţi. Ecranele ci­
dor" din Deva un spectacol rîrea recentei plenare a CC. tăţii noastre i s-au alocat in­ că a producţiei, pentru apli­
deschiderea unui cu revista „Microestradâ”. carea întocmai in viaţă a pre­ nematografelor din cele
înainte de prezentarea pro­ al P C.R., de modul defectuos vestiţii în valoare de peste 8 vederilor hotărîrii Plenarei trei localităţi vor da viaţă
nou bazin forestier gramului, o brigadă ştiinţifi­ de planificare a producţiilor. milioane lei pentru unele o­ C C. al P.C.R din 27-28 martie unor pagini de istorie
că formală din medici, ju­ După cum se ştie, pentru gos­ biective care trebuiau date în 1967 care s au pelrecut aievea
In vederea punerii în va­ rişti şi alţi oameni de specia­ podăriile agricole de stat pla­ folosinţă la 30 decembrie 1966. Ing. ILIE BORZA pe meleagurile de başti­
loare a masei lemnoase din litate va da răspunsuri la în­ nurile de producţie şi econo- Acestea nu au fost terminate director al G.A.S. Orâştie nă ale strămoşilor noştri.
bazinul forestier Valea Fie­ trebările puse de cooperatori Filmul va fi prezentat
rului al I.F Haţeg se execu­ şi alţi participant! la specla- mico-financiare s-au stabilit nici acum, râmînînd de execu­ locuitorilor din Costeşti
tă lucrări de construcţie a Aici, pe defileul Văii Jiu­
drumului auto Mezinescu Cui. in mod festiv, iar la Sar-
— Criva — Pîrîul lui Don. lui, oamenii au adăugat pito­ misegetuza comitetul
Muncitorii de la întreprinde­ rescului locurilor frumuseţi U.T.C. şi conducerea că­
rea de construcţii forestiere noi, trainice, înălţate de ei, minului cultural au or­
Deva, care execută acest spre folosul lor. ganizat un concurs la
drum. raportează terminarea care vor participa un nu­
lucrărilor de terasare. In Foto : N. MOLDOVEANU
săplămîna care urmează ei măr mare de spectatori.
vor începe lucrările la poduri
şi consolidări.
Constructorii sint hotărîţl
să pună în exploatare dru­
mul forestier in trimestrul ir,
cu 6 luni înainte de termen.
Ritmul în care se desfăşoară Jk „potecile" aacastţei
lucrările ne dă convingerea
că angajamentul lor va fl
îndeplinit.
R ecreaţia mare“ a şco­ tului hunedorean : Alba Iu - flăcăi au prins să toarcă şi ment. La casa pionierului din
Pentru modernizarea larilor din această p ri­ lia, cu Cetatea şi Dealul Fur- să ciute, să coase şi să joace, localitate, 500 de elevi şi pă­
măvară năbădăioasă, cu fulgi cilor, B inţînţii cu Casa me­ aducind în şezătoare toată
întîrziaţi de omăt, dar şi cu
procesului zile însorite, a adus şi aduce făcut cunoscut lum ii sub de­ frumuseţea obiceiului momir- rin ţi — ne informează tov.
moriale a inginerului ce s-a
Vaier iu Paraschiv — au fost
lănesc de pe plaiurile Văii
de extracţie copiilor multe bucurii. numirea ,, pionierul aviaţiei Jiului. martorii unui proces literar,
nu­
organizat, pe marginea
Zilnic, autocare, la geamu­
româneşti1'. Autocare cu şco­
rile cărora flutură cravate lari din raionul Iiaţeg au tre­ La Bretea Strei, învăţăto­ velei lui Burbu Ştefănescu
Acţiunea de organizare şti­ purpurii, străbat şoselele re­ cut chiar şi dincolo de ho­ rul Aurel Cerbiccanu, din Delavrancea „ Hagi Tudo-
inţifică a producţiei s-a con­ giunii, ducînd cu ele gru­ tarele regiunii: Muzeul Bru- satul Plopi, a venit la concurs se". Liviu Motolici, în rolul
cretizat la EM. Deva prin puri de şcolari gălăgioşi şi kenthal din Sibiu, Casa me- cu toţi copiii de la şcoala ge­ „ inculpatului“ Hogi Tudosc.
stabilirea unei tehnologii de veseli, dornici de a cunoaşte morială din Răşinarii lui nerală din sat. N-a fost elev Magda Dellia ,, apărătoare".
exploatare cu folosirea ma­ cit mai multe din frumuse­ Goga. care să nu fie antrenat in­ Ana Umcu „ preşedinte", Du­
şinilor de încălcat şi trans­ ţile ce îmbogăţesc chipul re­ De o plăcută călătorie cu tr-o formaţie sau alta, iar m itru Cormoş „ procuror a-
port cu siloz. Pînâ în pre­ giunii. trenul s-au bucurat elevii punctele prezentate în între­ ctizator'1 şi ceilalţi elevi in ­
zent exploatarea a fost dota­ in raionul Haţeg, a­ Şcolii generale din Pui, care cere s-au bucura/ de mult terpreţi au dezbătut un pro­
tă cu 6 asemenea maşini, în D proape zilnic au plecat şi-au ales ca itinerar : Sime- succes. ces, care a oferit participan­
valoare totală de aproxima­ autobuze cu mici excursio­ ria, Orâştie şi Alba h ilia . Elevii Şcolii generale nr. ţilor o temeinică analiză a
tiv 850 000 lei. Ele se carac­ nişti — nc scrie corespon­ oncursul cultural-artis- 3 din Sebeş — nc scrie tov. uneia din valoroasele lucrări
terizează prinlr-o productivi­ C Radu Cârpinişanu — au dă­ ale literaturii romane.
tate ridicată, realizind în me­ denta noastră, Maria Bara. tic al pionierilor şi şco­ ruit localnicilor un specta­ Kium eroase alte scrisori
die pe oră 15 m.e. minereu Prin străbuna Vipia Traiaua, larilor a cunoscut, în această col mult apreciat, alcătuit * ^ veşti telefonice so­
încărcat şi transportat pe Sarmisegetuza, paşii micilor vacanţă, o şi moi mare ani­ din piese corale, recitări, cîn- site la redacţie, vorbesc des-
distanţă de 50 metri. Prin vizitatori se aud zilnic. In maţie. Elevii de la Şcoala ge­ tece şi lucrarea dramatică Pţe gama variată de activi­
introducerea acestor maşini această vacanţă, numeroşi co­ nerală din Ostrov au venit tăţi^ care, în această primă­
în producţie, productivitatea pii din clasele I—IV ale Li­ la întrecerea de la Rîu de „Voinicaşii“ de Eugen Groza. vară, e dăruită cu generozi­
Piesa, inspirată din viaţa or­
în abatajele mecanizate se ceului din Haţeg au poposit, Mori cu o autentică şezătoa­ ganizaţiilor de pionieri, a fost tate m iilor de copii din re­
va dubla ore în şir, pc vestigiile Am­ re culeasă din folclorul lo­ giuni. Din fiecare corespon­
fiteatrului roman, la Muzeu, cal, atît de bogat în această prezentată in premieră pe denţă am desprins grija c.u
Intîlnire cu veteranul unde au asistot la adevărate parte a regiunii. O şezătoare tară, intr-o montare şi inter­ ganizaţiile dc pionieri se
care cadrele didactice şi or­
pretare ce a stîm it admira­
similară au organizat elevii
lecţii de istorie. Elevii cla­
satului La cuptorul nr. 2 de la C.S. Hunedoara lucrează acum nu otelarii, ci constructo­ selor V il—V iu , de la acelaşi clasei a V lll-a dc la Liceul ţia sulelor de spectatori. străduiesc să creeze elevilor
din Petrila — ne scrie co­
liceu, au plecat cu două auto­
T^rocesele literare şi con-
rii. care asamblează scheletul metalic (în fotografie). Ei au preluat cuptorul căruia îi vor buze spre alte m ărturii din respondentul nostru N. Go- ■ cursurile pe diferite orc plăcute şi educative, care
La cererea tinerilor din aduce modernizări pentru a-i mări capacitatea de Ia 185 la 350 tone pe şarjă. După ter­ regiune, ce vorbesc despre gelescu. Intr-o autentică teme, organizate la Alba lu- să le înfrumuseţeze mai mult
anii de şcoală.
cia. în faţa lor a fost pre­ minarea lucrărilor, cuptorul nr. 2 îsi va înscrie numele în rîndut agregatelor de mare pro­ casă ţărănească, gătită spre lia, au oferit şcolarilor plă-
dată o expunere despre ductivitate. Foto : >V. ONOlL1 trecutul de glorie al pămin- a-şi prim i oaspeţii, fete şi - cute ore educative şi de agre­ LUCIA LICIU