Page 13 - Drumul_socialismului_1967_04

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ f-V Â !
TIMPUL PERMITE.

GRĂBIŢI PLANTATUL POMILOR!

Printre acţiunile cu tradiţie al unităţii nu i-a acordat aten­ pornesc chiar de la consiliul
în regiunea noastră, care con­ ţia cuvenită. Numai aşa se agricol .raional, unde se sus­
stituie unul din capitolele cele poate explica de ce pînă a­ ţine că planul de plantare nu
mai importante ale investiţii­ proape la sfirşitul lunii martie este 100 hectare, ci 65. După
lor din agricultură, un loc deo­ nu s-a întreprins nimic în ve­ modul cum se desfăşoară lu­
sebit de important îl ocupă derea pichetării terenului, să­ crările. nici această suprafaţă
plantatul pomilor. Succesul a- pării gi-opilor şi procurării ma­ nu va putea fi realizată însă.
eestei lucrări este condiţionat terialului săditor necesar. Hău Nici în celelalte raioane re­
de măsurile tehnice şi organi­ este că nici tovarăşii de la zultatele înregistrate nu sînt
zatorice luate în cadrul fiecă­ Consiliul agricol raional Orâş- la nivelul cerinţelor şi al po­
rei cooperative agricole. tie şi de la uniunea raională sibilităţilor. Faptul că pînă la
O situaţie critică se inlîl- a cooperativelor agricole nu data de 2 aprilie a.c., s-au
neşle la cooperativa agricolă s-au preocupat să acorde un plantat pomi pe mai puţin de
din Orâştioara de Sus, unde sprijin eficient unităţii amin­ 45 la sută din suprafaţa pre­
s-a prevăzut să fie plantate tite. Acest lucru se impunea văzută. impune ca acestei ac­
10 hectare cu pomi, acţiune cu alit mai mult, dacă avem ţiuni să i se acorde o atenţie
căreia consiliul de conducere in vedere că pentru coopera­ mai mare din partea conduce­
tiva agricolă din Orâştioara rilor cooperativelor agricole şi
de Sus. pomicultura ar puica a organelor agricole raionale.
In acelaşi timp, o problemă
conslilui una din principalele deosebit de importantă este
B E N E F I C I A R I I prezent ea se situează in lîn- completarea golurilor in livezi.
surse de venituri, deoarece in
Această lucrare trebuie termi­
dul unităţilor cu o putere eco­
nomică redusă.
tru a asigura o prindere cit
Şi în raionul Ilia sini coope­ nată in cel mai scurt timp pen­
rative agricole, printre care a­ mai bună a pomilor.
O mare răspundere pentru
mintim pc cele din Birsâu, respectarea regulilor agroteh­
Hârâu şi Lâpugiu, unde
se
AU CONTRACTAT simte necesilatea unei inter­ cialiştilor din unităţi. Ei au da­
nice la plantare revine spe­
venţii mal hotârîte pentru im­
îndrumarea
toria să asigure
pulsionarea lucrărilor. Se pare
că procedeu) de a amina plan­ tehnică necesară pc toată du­
tările de primăvară pînă toam­ rata executării lucrărilor, de­
na, iar apoi din nou pînă pri­ oarece orice greşeală poale
măvara. a devenit o practică duce la pagube ce se recupe­
PRODUSE, nor cooperative agricole. Acest menţine ritmul de pină acum,
rează greu,-cu mari investiţii.
în activitatea conducerilor u­
Calculele arată că dacă se
lucru nu poale avea decit ur­
mări negative, lipsind coope­ plantaţiile se vor termina pes­
rativele agricole de posibilita­ te 1-2 luni. Deşi timpul este
tea de a-şi asigura o sursă de destul de înaintat, iar pomii
mari venituri băneşti. Exem­ au început să pornească în ve­
getaţie, pînă la 2 aprilie a.c..
ple de tărăgănare nepermisâ a
NU JUSTIFICĂRI acţiunii de înfiinţare a plan­ în cooperativele agricole s-au
plantat cu pomi abia 130 hec­
taţiilor pomicole ne-au oferit
cooperativele
din
agricole
Demsuş, Unirea, Vîlcele, Jele- tare din cele 360 planificate.
Situaţia plantării pomilor în
d in Vi. Răduleşli şi altele. Este cooperativele agricole, la data
In ultimul timp sortimente­ ra n-am reuşit sâ-î livrăm cir­ vrări, se datoreşte şi lipsei de a funcţionat la jumătate din de datoria conducerilor acestor dc 2 aprilie a.c., pe raioane, in
le Fabricii de produse refraela- ca 2.000 tone cărămizi, Combi­ vagoane C F.R. în unele peri­ capacitate. A venit un inginer unilăti să se preocupe cu toa­ procente, se prezenta astfel:
re din Alba lulia au fost so­ natului siderurgic din Galaţi oade In ultima săptămînâ în­ de la Uzinele „23 August' şi a tă răspunderea de realizarea
licitate de numeroase unilăti 1 200 tone, Uzinei de aluminiu treprinderea noastră nu a pri­ reparat-o, dar după ce a ple­ prevederilor planurilor stabi­ 1. Orăştie 51 ÎS
economice din tară. Aşa se ex­ din Slatina 400 tone. Unor be­ mit nici un vagon. Este ade­ cat, ea a funcţionat cileva zile lite cu privire la extinderea
plică faptul că in primul tri­ neficiari produsele contractate vărat am avut şi cazuri opuse, şi s-a defectat iarăşi. Nu este suprafeţelor pomicole. 2. Sebeş 51%
mestru din anul curent con­ le-au fost livrate, dar cu înlîr- cînd R.C.M. Simeria ne-a pus singurul caz. De fapt, aceste Analiza situaţiei înfiinţării 3. Alba 36%
ducerea acestei întreprinderi ziere". la dispoziţie un număr mare aspecte sînt cunoscute pină la noilor plantaţii de pomi scoa­
a încheiat contracte cu un nu­ Vasiu Dorin, chimist, de la de vagoane Aceasta se înlîm- minister'. te în evidentă faptul că în ra­ 4. Ilia .16%
măr mare de beneficiari. Cum serviciul C.T.C. : «Una dintre plâ insă de cele mai multe ori I-am rugat pe tovarăşii Sa­ ionul Haţeg exislă cele mai 5. Haţeg 10%
era şi firesc, in aceste con­ clauzele principale ale contrac­ spre sfîrşitul lunii, fapt ce bin Lupşe şi Marin Ştefan să mari deficiente de natură teh­
tracte, semnate alit de condu­ tului — calitatea produselor — duce la întîrzierea livrărilor. ne vorbească ceva despre cau­ In oraşul regional Petroşani au fost date în folosinţa oa­ nică şi organizatorică, coope­ Este de aşteptat ca restanţe­
cerea întreprinderii furnizoa­ nu este întotdeauna respectată. Greulâh mari ne-au creat şi zele subiective care au dus la menilor muncii peste 15 mii de apartamente şi alle nume­ le să fie recuperate în cel mai
re. cit şi de conducerile unită­ In primul trimestru al acestui furnizorii de materii prime neonorarca contractelor. Spre roase obiective social-culturale. Anul acesta a fost inaugurat rativele agricole din acest ra­ scurt timp, astfel incit noile
ţilor beneficiare, s-au prevăzut an s-au înregistrat 25 de refu­ Argila care ne este livrată de L. DEMETER şi dat in folosinţă localul pentru o modernă poştă dotată cu ion plantînd abia 30 hectare plantaţii să aibă asigurate con­
mai multe clauze: felul pro­ zuri pentru calitatea necores- Exploatarea minieră Suncuiuş cele necesare unei deserviri corespunzătoare a populaţiei. din cele 100 planificate. Defi­ diţii corespunzătoare de prin­
dusului, cantitatea, calitatea ce punzâtoarc a produselor. Nu­ are incluziuni feroase pesie (Continuare In pat), a 3-a) Foto: N. MOLDOVKANU cienţele în această privinţă dere, cvitîndu-se pierderile
trebuie să o aibă, termenele de mai Combinatul siderurgic cete admise de STAS şi un cauzale de întîrzierea plantării
livrare, condiţiile de transport, Hunedoara ne-a refuzat 1.100 conţinut de alumină scăzut, sau de slaba calitate a lucră­
forma de plată şi altele. De tone cărămizi. De altfel. ■ la a­ care influenţează in mod ne­ rilor.
aceea nerespectarea unei clau­ cest produs, rebutul a crescut gativ refraelai itatea produse­
ze creează greutăţi întreprinde­ lună de lună : in ianuarie era lor'. C R O N I C A E C O N O M I C A
rii beneficiare, influenţează de 5.3 la sută, in februarie de Despre unele cauze «obiecti­
negativ planul de producţie, 5.9 la sulă, iar in martie de 6,3 ve' ne-au vorbit şi tovarăşii
prevederile sortimentale, cali­ la sulă. Siderurgişlii reclamă Ştefan Sandu, secretarul comi­
tatea ş.a. Dar, primul trimes­ zgurificări, incluziuni metali­ tetului de partid al întreprin­
tru s-a încheiat. Cum s-au ce. colţuri şi muchii ruple la derii şi Marin Ştefan, activist
respectat clauzele contractuale? cărămizi şi altele al Comitetului orăşenesc de SECVENŢE DIN ACTIVITATEA
întrebarea a fost adresată u­ In primul trimestru au fost partid Alba lulia „Iarna, spu­
nor cadre cu munci de răspun­ înregistrate 40 de reclamaţii, nea tovarăşul Ştefan Sandu,
dere de la fabrica respectivă. care s-au soldat cu trecerea a printre altele ne-a creat multe
Iată răspunsurile primile : peste 700 lone cărămizi de la groulăli. De asemenea, unele cheîat cu loatc contractele o­
Ingineiul Victor Bcrtalan, o calitate superioară ia o ca­ utilaje au funcţionat defec­ norate, livrindu-sc în avans
directorul întreprinderii r „A­ litate inferioară'. tuos- Reluînd ocenslâ idee to­ unor beneficiari cum sint „La­
vem beneficiari cărora nu Sabin Lupşc, economisi, şe­ varăşul Marin Ştefan a ţinut PRIMULUI TRIMESTRU minorul- Brăila, Oţelul Roşu.
le-am onorat contractele. Com­ ful serviciului desfacere : «Ne­ să completeze: „In ultima lună, Uzina metalurgică «Grivita
binatului siderurgic Hunedoa­ respectarea termenelor de li­ o presă modernă — prototip — Koşîe' Bucureşti, Uzinele „1
Mai“ Tloieşli şa. mai mult dc
Sfîrşil de trimestru, perioa­ Deva a anunţat renunţarea, IV aT anului trecut pentru a 14.000 tone oţel laminat. Aces­
dă de bilanţ a activităţii des­ la dotaţii- de la stal,- produc-, se asigură, producţia primelor ta es!e, fără îndoială, rezulta­
făşurate de unităţile industri­ ţia de minereu -cuprifer deve­ trei luni ale anului curent, tul muncii depuse de colecti­
Hotârîrea Plenarei C.C. al P.C.R. deschide cîmp ale. Cifrele capătă semnifica­ nind rentabilă. Acum. la finele în loc ca stocurile de masă. vele fiecărei secţii din combi­
lemnoasă să fie create în apro­
natul hunedorcan, toate inre-
ţii care vizează
trimestrului, . E. M. Deva1 în­
retrospectiv
producţia şi eficienţa ei. Ce cheie bilanţul cu peste 300.000 pierea drumurilor de '•acces, gistrînd în luna martie plu­
evidenţiază calculele bilanţu­ lei beneficii. Reduceri ale do- lemnul, a fost tăiat şi. lăsat in suri faţă de plan. Fe întregul
larg valorificării rezervelor interne şi ridicării lui ? O primă constatare: că taţiei de la stat s-au înregis­ pădure. Aşa se explică faptul trimes!ru s-au produs peste
că deşi In cioata! parchetele
prevederi mai mult dc 40.000
trat şi la întreprinderea mi­
activitatea dc producţie în pri­
mul trimestru s-a îmbunătă­ nieră Barza, precum şi la alte forestiere dispun de aproxima­ tone aglomerat autofondant
ţit. fapt demonstrat de depăşi­ unităţi economice din regiu­ tiv 230.000 mei i i steri, planul (din care 33.450 tone la fabri­
gradului de rentabilitate a agriculturii rea planului valorii producţiei ne. condiţiile iernii nu s-a putut ca de aglomerare Nr. 2), 5.045
n-a fost realizat, deoarece în
tone fontă, 2.851 tone oţel Mar­
globale pe regiune cu 0,9 la
Dacă majoritatea întreprin­
sulă, iar a indicatorului pro­ derilor şi-au realizat atit pro­ ajunge la lemnul „depozitat-. tin şi electric, precum şi în­
ducţie marfă vindulă şi înca­ ducţia globală şi marfă, cit şi semnate cantităţi dc laminate.
socialiste de stat sată cu 2 la sută. Acest lucru se indicatorul producţie marfă „Respectarea programelor de
datoreşte în mod deosebit fap­ vîndutâ şi încasată. J.R.I.C. Toate laminare şi urmărirea operati­
tului că organizaţiile de pailid Deva şi Direcţia regională a vă a realizării planului sorti­
din întreprinderi au luat încă economiei forestiere Hunedoa­ mental la laminoare, precum
PLAN IFIC AR E JUDICIOASĂ din trimestrul IV al anului ra, au încheiat trimestrul cu contractele şi a expediţiei. ne-au creat
posibilitatea onorării
tuturor
trecut măsuri care să ducă la
minusuri. Pentru a justifica
o mai bună organizare a mun­
ne-a declarat tovarăşul Mircea
cii, la punerea in valoare a nerealizarea de plan. conduce­ obligaţiilor contractuale —
rea D.R.EF. Hunedoara a fă­
noi rezerve de sporire a efi­ cut deseori apel la greutăţile ier­ onorate Ostaficiu, economist la servi­
P E B A ZA CONDIŢIILOR cienţei economice. tăţi au existat, dar n-au fost lua­ Primul trimestru a) anului ciul desfaceri. La indicaţia co­
nii. Fără îndoială, aceste greu­
mitetului de partid, cantităţi­
In perioada scursă din a­
cest an Exploatarea minieră te măsuri încă în trimestrul la C. S. Hunedoara a fost in- le mici, nevagonabile, ce ne-au
creat atitea dificultăţi, au fost
comasate şi expediate cu va­
SPECIFICE DIN U N ITA TE goane colective pe oraşe şi sta­
ţii de destinaţie. Aş mai su­
blinia că. cunoaşterea contrac­
telor în secţii, alît la oţelării,
cît şi la laminoare, a dus la
Mâsurile stabilite de recen­ turi care in condiţiile specifice specialiştii pot contribui la măsuri operative în vederea
ta plenară a C.C. al P.C.R., anumitor brigăzi nu dau pro­ îmbunătăţirea activităţii de respectării programărilor şi a
pi ntru îmbunătăţirea conduce­ ducţiile scontate. Aşa este ca­ producţie. In gospodăria noas­ recepţiilor zilnice". Am dori
rii, planificării, finanţării şi zul orzului care an de an a fost tră există 8 cadre cu pregătire ©§ să completăm cele spuse de
0 ganizării gospodăriilor agri­ repartizai la brigada Vinişoa­ superioară din care numai trei tovarăşul Ostaficiu. Este un lu­
cole de stat sint de o deosebită ra, unde nu se pot obţine pro­ sînt direct legate de procesiil cru bun că trimestrul a fost
Importanţă deoarece contribuie ducţii mari. Iată de ce consi­ de producţie, iar restul întoc­ m încheiat fără restanţe. Aceasta
la creşterea eficienţei economi­ der că elaborarea planului de mesc situaţii statistice şi ra­ va avea efecte pozitive asupra
- a acestora Lucrătorii djn producţie de către fiecare u­ poarte cerute de actualul sis­ * K* * l H » |
unitatea noastră au găsit în nitate agricolă in parte, in tem. Acest lucru răpeşte mult S. POP
Hotârîrea plenarei o nouă ex- funcţie de condiţiile şi posibi­ din timpul şi preocupările des­
r: esie a grijii partidului pen- lităţile concrete de care dis­ tinate producţiei şi organizării (Continuare in pag. a 3-a)
j continua dezvoltare a eco- pune, va da posibilitatea să fie ei superioare. B t t l l B |||
.uniei noastre socialiste. Plin înlăturat rolul negativ exerci­ Noua formă de organizare a
ma formă de organizare pre- tat de sistemul de planificare întreprinderilor agricole de Luarea deciziilor operati­
v izulâ in documentele plena- ce s-a practicat pînă acum. stat în ferme, ca unităţi eco­ . s u i t tei ve in conducerea producţiei
5, în gospodăria noastră se Noua formă de organizare a nomice de bază, constituie ca­ este înlesnită de centraliza­
1 »r rezolva o serie de proble­ unităţilor agricole de stat des­ drul optim pentru antrenarea rea operaţiilor tehnologice
me menite să ducă la ridicarea chide cîmp larg de valorificare specialiştilor ta o muncă rod­ pe panoul de comandă.
-•-•nlabilitâţii, prin creşterea a rezervelor interne. Totodată, nică în vederea obţinerii unor In foto: Florea Pîrvu, de
producţiei şi valorificarea re­ prin simplificarea sistemului i i * i Ia furnalul nr. 8 verifică de­
zervelor interne. de finanţare şi creditare a ac­ producţii şi beneficii ridicate. bitul de gaze la preîncâlzi-
In primul rînd elaborarea tivităţii economice şi a inves­ Ing. ŞTEFAN CRĂCIUN t p f * H t o a r e .
planului de producţie şi econo- tiţiilor vom putea acţiona mai Foto: V. ONOIU
tiiico-financiar de către trustul eficient şi operativ ori de cile dc Ia G.A.S. Petreşti
i ostat pentru gospodăria noas- ori producţia o cere. Vechiul
• â şi apoi defalcarea lui pc sislem rigid şi birocratic nu
c.rigăzi, fără participarea di- ne da posibilitatea să acţionăm
• tetă a specialiştilor şi a celor- direct şi să utilizăm fondurile Ca de obicei primăvara îşi din cele 100 de perechi bărbă­
pune pecetea sa primenitoare
l ilte cadre din unitate, care necesare. De pildă, anul tre­ şi pe veşmintul oamenilor. îm­ L a H u n e d o a ra teşti „Romarta" comandaţi
unoşteau condiţiile reale ale cut a fost necesar un stropit în pentru luna martie, magazinul
r ecărui loc de muncă, au ge­ plus la cultura viţel de vie. A­ brăcămintea şi încălţămintea a primit numai 12 perechi pan­
nerat neajunsuri ce s-au răs- cest luciu cerea noi documen­ uşoară, cu toată comoditatea tofi şi 13 perechi sandale.
frînt în nerealizarea anumitor taţii şi pierdere de timp pen­ pe care o aduc, trec pe pri­ „Am fost personal la baza
sarcini de plan. Bunăoară, nu­ tru obţinerea aprobărilor, toc- mul plan al garderobei perso­ de aprovizionare 1 C.R.T I. dc
nale. $i lucru îiresc, de la o
mărul ridicat de culturi exis- ma» cînd trebuia acţionat în primăvară la alta pretenţiile PRIMĂ VARA PĂTRUNDE la Petroşani — spunea tovară­
• înte în gospodărie nu a per- mod practic. De asemenea, lip ­ şa Toma — şi nu am găsit
iis specializarea, profilarea şi sa fondurilor necesare constru­ cresc in ton cu nivelul de via­ sortimentul amintit ia 210 lei
concentrarea producţiei pe mă­ irii locuinţelor pentru munci­ tă. ia care se adaugă şi moda perechea şi nici „Romarta"...
tura posibilităţilor, fapt ce a ' M*li din sectorul zootehnic a nouă. in acest cadru, la tel de La magazinul de încălţămin­
r-vut urmări negative asupra dus la o fluctuaţie a braţelor firească este întrebarea : Cum­ CU GREU ÎN MAGAZINE te pentru bărbaţi nr. 4 neca­
activităţii economice din uni­ de muncă şi implicit la scăde­ părătorii, găsesc în magazine­ zurile sînt aceleaşi. In plus,
ate. In prezent în gospodărie rea producţiei. le de specialitate „primăvara"? tovarăşul Petru Criş — res­
■ -a dezvoltat puternic seclorul Hotârîrea recentei plenare a De data aceasta am luat în ponsabilul magazinului — ară­
Dotehnic ce numără un efec- C.C. al P C.R. prevede acorda­ atenţie sectorul de ‘încălţămin­ convenabil, 113 lei perechea. magazinului — părerea cum­ sortiment, mărimile pantofilor ta că aprovizionarea magazi­
1 v de 1.4G4 taurine, din care rea de credite pentru construi­ te din releaua comercială a o­ Dar, in magazin sint numai părătorului. sini unilaterale. Primim un nului (pe baza comenzilor fă­
f-54 vaci cu lapte. Avînd în ve­ rea de locuinţe, şi anumite raşului Hunedoara. numere mari — 43 şi 44 — eu — Aproape că ne-am obiş­ procentaj mic de mărimi cu­ cute, în raport de cererea
dere ponderea ridicată a aces- cantităţi de produse sub formă La magazinul dc încălţămin­ port 41 Nu ştiu ce să faci nuit cu asemenea reproşuri, prinse între numerele 39-42 cumpărătorilor) nu se lace în
ui sector trebuia repartizată de tain, fapt ce va mări coin­ te nr. 74 e marc aglomeraţie. Să-i iau a$a şi să le pun nişte răspunde dînsa. Acest tip de (care sint cele mai solicitate)
n suprafaţă corespunzătoare teresarea lucrătorilor şi va Gheorghe Molocea — mane­ vată în virfuri ? Ar ii şi asta pantofi uşori, pertorall, desti­ pentru cd ponderea o defin mod ritmic de către baza dc
jienlru culturile furajere. Or. duce la permanentizarea lor în vram ia laminorul de 650 mm. o soluţie dar. după cileva zile, naţi îndeosebi uzului zilnic, numerele dc la 42 în sus. la Petroşani. Un exemplu : co­
a să acopere întreaga supra­ ferme. — zăboveşte mult timp în lata voi merge cu vîrlurite panto­ sini toarte mult solicitaţi dc Deficitar în problema sor­ manda nr. 6 din 27 februarie
faţă repartizată de trust pen- Apreciem apoi că prin lichi­ unui pantof. filor în sus. aidoma unui clienţi, dar satisfacerea co­ timentului. este magazinul şi 1967, prin care se cercau 2.100
ru cereale, gospodăria a tre­ — Md atrage, mărturiseşte ctown.. menzilor noastre este toarte în ceea ce priveşte pantofii N. BĂRBULESCU
buit să cultive o parte din su­ darea sistemului birocratic de el. După înfăţişare parc uşor, Am transmis tovarăşei Ale­ limitată. Chiar şi atunci cind „ H om arta atit pentru bărbaţi,
prafeţele destinate furajelor, evidenţă, practicat pînă acum comod de sezon şi este chiar xandrina Toma — responsabila sinlem aprovizionaţi cu acest cit şi pentru îemet. De pildă, (Continuare în pag. a 2-a)
r:u alte plante. Există apoi cul­ în gospodăriile agricole de stat,