Page 27 - Drumul_socialismului_1967_04

3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3816

demonstrat că atunci cînd
există preocupare şi perseve­
renţă din partea constructorilor
şi beneficiarilor se pot obţine
realizări frumoase şi in acti­
vitatea de investiţii. Acest lu­
cru nu trebuie insă să ne mul­
ţumească. deoarece pe o serie
de şantiere am înregistrat se­
economica să fie ridicată rioase râmîneri în urmă. La comitetul sindicatului de la rile exploatării cu aproape combalivâ faţă de astfel de acum, vreau să aduc în discu­
pinâ
Ue linia celor spuse
De mai multe ori In cursul
abateri de In disciplină. Trc-
6 000 tone minereu extras şi
primului trimestru al anului,
T.C.MM. Petroşani, T.C.MM.
cînd cu vederea o absenţă ne-
prelucrat.
ţie un fenomen negativ ce dăi­
Hunedoara, 504 Sebeş, Te­
lecomunicaţii, întreprinderea i Exploatarea minieră Certej a Mergind mai departe pe fi­ motivatâ, am făcut concesii nuie de multă vreme în ex­
de construcţii forestiere, da­ luat în discuţie şi a analizat rul acestui raţionament, vom indisciplinei şi am favorizat ploatarea noastră. Unii mun­
torită funcţionării defectuoase disciplina muncii sub toate ajunge la exemple şi mai con­ în mod conştient perpetuarea citori se prezintă la medicul
a maşinilor şi utilajelor, folosirii aspectele ei. Aceasta ne-a dat crete. In luna martie, brigada acestui rău. Cei pe care i-am de circumscripţie, care esle şi
al întreprinderii şi solicită scu­
Vasilc
amintit şi alţii ca ei, îşi permit
condusă de minerul
posibilitatea să cunoaştem în
neraţionale a forţei de muncă
la un nivel şl neasigurârii celor mai co­ de la fiecare sector şi loc de Ciotorovschi a lucrat sub efec­ să-şi sfideze tovarăşii de mun­ tire pe considerentul câ sint
permanenţă situaţia concretă
ca< în
bolnavi. Se întâmplă
că venind la serviciu după
tiv, înrogistnnd opt absente
respunzătoare condiţii de lu­
cru pentru unele echipe sarci­
se convingă de contrariu şi.
multe zile scutire medicală.
deplină cunoştinţă de
cauză.
le îngăduie o astfel de prac­
nile de plan nu au fost muncă, să acţionăm deci în nemotivate, o învoire şi mai bunul lor plac şi ortacii lor urma examenului, medicul să
realizate. Cu totul nemul­ Folosind mai eficient formele
ţumitoare esle preocuparea şi mijloacele specifice muncii
cu
sindicatelor, am militat
unor beneficiari ca I.R.E.H., consecventă pentru cultivarea
lit perior na „Victoria" Călan, Fabri­ I zităţii şi atitudinii noi faţă de
Uzi­
Simeria.
,,Marmura"
spiritului de răspundere, serio­
ca de lurlie Pelresli. „Căprioa­
ra" Sebeş. DR E.F., D.R.T.A. De­ muncă.
va. Direcţia regională P.T.Til.,
(Urmare din pag. 1) * I fi considerată de loc satisfăcă­ organizarea ştiinţifică a pro­ „Viscoza" Lupeni si alţii care
toare preocuparea pentru creş­ ducţiei, folosirea cît mai de­ au realizat in trimestrul I un
terea productivităţii muncii la plină a timpului de lucru şi a volum de lucrări de investiţii
glonală de Industrializarea căr­ forţei de muncă, întărirea dis­
nii au înregistrat o nerealizare Combinatul carbonifer din Va­ ciplinei. sub multiplele ei as­ mult sub nivelul mediei pe re­
la producţia globală de 24 mi­ lea Jiului, unde în primul tri­ pecte, promovarea o tot ce giune.
lioane lei ; întreprinderile fo­ mestru s-a lucrat cu efective este nou şi vAloros, împletite Pentru a îndeplini sarcina
peste plan. iar ponderea mun­
restiere Haţeg, Orâştie şi Pe­ citorilor direct productivi din cu organizarea unei însufleţi­ trasată de conducerea partidu­
troşani, I. M. Hunedoara, te întreceri socialiste, bazată lui, este necesar ca în primul
I.R.I.C. şi Fabrica de conserve totalul salariaţilor, este cu to­ pe obiective concrete şi mobi­ semestru toate unităţile să rea­
din Haţeg au râmus restante la tul necorespunzâloare. De ase­ lizatoare, constituie rezerve lizeze cel puţin 50 la sulă din
producţia marfă vîndutâ şl în­ menea. felul cum s-au preocu­ reale de creştere a eficienţei planul anual (Ic investiţii.
casată cu peste 20 milioane lei; pat organizaţiile de partid, întregii activităţi economice. Aceasta cere din partea
nu şi-au îndeplinit sareini- sindicat. U.T.C. şi conducerea In întreprinderile regiunii organelor şi organizaţiilor
de de creştere a produc­ tehnico-administrativâ de la noastre exista reale posibilităţi de partid din unităţile be­ Ce implicaţii au avut toate a­ tică dăunătoare şî nu îi trag evident, nu eliberează certifi­
tivităţii muncii Combina­ Fabrica de produse refracta­ de îmbunătăţire a activităţii e- neficiare şi de construcţii cestea ? Brigada nu şi-a rea­ la răspc.deie. , catul medical. Şimţindu-se ne-
tul carbonifer Valea Jiului, re din Alba lulia pentru buna conomico-financiare. In multe mobilizarea tuturor eforturilor lizat sarcinile de plan. Un fe­ indreptâţit, „pacientul" cere s&
I R I C. şi I.F. Orâştie. S-au în­ funcţionare a utilajelor şi în­ unităţi cum sînt C. S. Hune­ pentru asigurarea integrală a nomen şi mai curi03 s-a pe­ Era de datoria echipelor, fie trimis (unii pleacă din pro­
registrat rămineii sub plan la tărirea disciplinei în produc­ doara, C.C.V.J., I.M Hunedoa­ proiectelor, amplasamentelor, trecut în brigada condusă de brigăzilor, întregului colectiv prie iniţiativă) la spitalul din
o seamă de produse importante ţie. ra, Uzina „Victoria" Călan, Re­ utilajelor tehnologice pentru Plin intermediu) gazetei de Dumitru Sîrcă din sectorul II. să acţioneze cu promptitudine Deva. Sînt frecvente cazurile
cum sînt : maşini de cusut in­ Rezerve pentru obţinerea u­ fractara Alba lulia, D.R.E.F., organizarea în bune condiţii a perete, staţiei de amplificare, In luna trecută, s-au înregis­ în corectarea celor indiscipli- cînd a doua zi, aceştia se pre­
dustriale, cărămizi refractare, nor realizări superioare există D.R.T.A. şi altele preţul de cost muncii pe şantiere în scopul în şedinţele de grupă sindica­ trat cinci învoiri, două absen­ naţi. Din cile se vede însă, zintă cu recomandarea de a li
lemn de mină, lemn celuloză în toate ramurile activităţii in­ a fost grevat de depăşirea u­ intensificării ritmului de exe­ lă, în discuţiile avute la fu- ţe nemotivate ; pe trimestrul I foiţa opiniei colective nu-şi se da concediu medical. O
şi carne. Adăugind la acestea, dustriale şi în toate unităţile. nor consumuri specifice de ma­ cuţie la toate obiectivele in­ nicular, sau în frontul de lu­ au existat 00 z.ile/om boală. spune cu holârîre cuvîntul. asemenea practică contravine
echipele şi sectoarele ce râmîn Cu prilejul analizelor efectua­ terii, materiale şi energie, de dustriale şi social-culturale. cru. am explicat muncitorilor Fiecare miner trebuie să în­
încă sub plan în toate unită­ te de către colectivele de or­ efectuarea unor mari cheltu­ Avem tot temeiul să păşim în câ absenţele de la serviciu, de Evident, brigada a rămas cu ţeleagă că nu poate, nu arc instrucţiunilor şi legilor in vi­
trebuie
goare şi consider că
planul nerealizat.
ţile miniere, nerealizarea rit­ ganizare ştiinţifică şi a mun­ ieli de producţie. In această pe­ cel de-al doilea trimestru al a­ orice natură ar fi ele. diferă dreptul .vă fie indiferent faţă curmală cît mai grabnic.
mică a sarcinilor de către u­ cii au fost evidenţiate mulle rioadă, cînd partidul ne cere nului cu ho târî rea şi încrede­ doar cfr noţiune. în realitate Consullînd lista celor care dc comportarea şi atitudinea Comitetul sindicatului este
nele secţii şl echipe de la în­ dintre aceste rezerve, însă apli­ să sporim necontenit rentabi­ rea deplină că vom obţine rea­ însă esle vorba despre acelaşi se abat de la îndeplinirea unor tovarăşului său de muncă.
treprinderile Industriei uşoare, carea măsurilor care să le pună litatea producţiei, organizaţiile lizări mai bune în ţoale sec­ lucru : timp dc muncă nefo­ îndatoriri elementare, încalcă Judecăţi de felul celor care holârit ca, sub conducerea or­
ganizaţiei de partid, să între­
alimentare, constructoare de în valoare înlîrzie adesea în mod de partid, sindicale, U.T.C. şi toarele de activitate. Entuzias­ losit. Care sînt consecinţele a- in mod grosolan principiile spun „pe mine nu mă intere­ prindă in continuare acţiuni
maşini, de produse refractare cu lotul nejuslificat. In majo­ conducerile tehnico-adminis- mul cu care se munceşte în ceslei practici nesănătoase şi disciplinei socialiste, vom ve­ sează, nu mă priveşte", „eu îmi concrete care să ducă la întă­
şi industriei locale, pierderile ritatea întreprinderilor, dar trative vor trebuie să stabileas­ fiecare unitate, pe fiecare şan­ cum se râsfringe ea în activi­ dea că Alexandru Bâlăncanu, fac datoria", sînt dăunătoare
de producţie datorită avariilor mai ales in cele miniere, este că toate măsurile politice şi tier de construcţie, creşterea tatea de producţie, cum scade Niculae Ioana, Roman Crişan, muncii şi străine eticii şi mo­ rirea disciplinei, insistind in
şi opririlor accidentale precum încă mare raportul muncitori­ tehnico-organizatorice pentru continuă a forţei mobilizatoa­ cişligul celui în cauză ? Virgîl Munteanu, Mihai losif, ralei comuniste. Timpul dc mod deosebit asupra muncit
şi calităţii necorespunzâloare lor auxiliari comparativ cu cei ca în trimestrul lf întreaga re a organizaţiilor de partid, Judecind după rezultatele Petru Boldor, Sabin Stanca, muncă, fn conlextul activită­ de educaţie. Evident, nu vor fi
a unor produse, ne putem for­ productivi, iar aparatul admi­ experienţa pe care am dobin- primului trimestru, noi am sînt un fel de abonaţi ai ab­ ţii dc producţie nu poate fi neglijate nici celelalte forme
ma o imagine completă a unui nistrativ esle încărcat. De aici activitate economică să fie ri­ dit-o in conducerea şi organi­ | reuşit intrucitva să facem un senţelor nemotivate. Asta ne minimalizat şi redus la inte­ menite să ducă la creşterea ro­
potenţial latent destul de ridi­ rezultă diferenţa nepermis de dicată la un nivel calitativ zarea producţiei, sînt garanţi­ j pas înainte în problema disci- duce la concluzia câ atît co­ resele înguste, individuale, ale lului opiniei colective.
cat, care nu este încă folosit mare intre productivitatea rea­ superior. celor trei Iun» ile cele mai sigure că bilanţul P plinei şi chiar rezultatele pro- mitetul sindicatului, cît şi gru-: mior inşi. Valoarea lui este VALENTIN POENARU
Experienţa
în întregime. lizată în abataje şi cea obţinu­ care s-au scurs din acest an, trimestrului II al anului 1067 | ducţiei sînt mai bune. Depâşi- pele sindicale din care ei fac mult mai marc şi priveşte in­ preşedintele comitetului
Partidul ne cere şi este de tă la nivelul exploatării sau activitatea de pe şantiere, au va fi tot maî bogat In realizări. I rea producţiei globale cu 2.G porte, n-au fost destul de exi­ teresele generale ale întregu­ sindicalului de Ia EM.
datoria noastră, a comunişti­ întreprinderii. I la sută. a producţiei marfă cu gente în a lua poziţie critică, lui colectiv. Certej
lor. a tuturor oamenilor mun­ In primul trimestru fondul 1.7 la sulă şi obţinerea a pes-
cii care dorim să făurim o via­ de timp disponibil a fost uti­ ‘î te 400.000 lei economii supli­ lînm D B B aO B liB G aB B M ailB aB B B I ar d em m a ta i o nss ■ «rcs ■ ana a ws» a t iaca
ţă nouă, îmbelşugată poporu­ lizat abia în proporţie de 94,7 I menlare la preţul de cost, re­
lui roman, să nu precu­ la sută. învoirile şi concediile fl flectă desigur şi o folosire mai pentru că la dcfalcarea sarcini­ ren însă, au scos în evidenţă trînd in luna aprilie fără pro­
peţim nici un efort pentru fără plată au totalizat peste ■ bună a timpului de muncă. lor dc plan s-a ţinut scama nu­ adevărata fală a lucrurilor. grame de lucru judicios întoc­
a ne îmbunălăţi continuu 96.000 ore, iar absenţele ne­ I Cu toate acestea, rezultatele mai dc linia dc front existentă, Un întreg schimb al brigăzii mite, a preliminat, din capul
activitatea şi a realiza produse motivate 173.500 Au existat un de capacitatea maşinilor şi uti­ luî Munteanu Petru a fost gă­ locului, doar atingerea planu­
ut mai multe, mai ieftine şi la număr mare de ore neproduc­ I nu sint pe măsura posibilită- lajelor, a forţei dc muncă pla­ sit dormind în abataj, în frun­ lui. cate dc fapt este sarcină.
un nivel calitativ superior. Să tive prin întreruperi, stagnări ! Iilor existente. Disciplina i ă- nificate, fură să sc analizeze cu te cu şeful dc brigadă. Pc dc La această stare de fapte a
privim întoldeauna cu ochiul şi alte cauze ce nu-şi pot avea K mine în continuare punctul toată seriozitatea condiţiile spe­ altă parte, în întregul sector contribuit în primul rînd re­
gospodarului, mereu nemulţu­ justificare. In acelaşi timp in­ || nevralgic al muncii noastre. cifice dc zăcămînt şi de lucru. schimbul nu sc făcea la locul zistenţa conducerii sectorului,
mit de sine însuşi, felul în care să, pentru realizarea planului La Lonea, spre exemplu, in dc muncă, ci ta puţ. unde mi­ în condiţiile în care conducerea
s-a muncit în fiecare compar­ de producţie s-au efecluat mai 0 Afirm lucrul acesta plecînd de sectorul II s-a lucrai în condi­ nerii se intilncau cu 20 dc mi­ exploatării s-a declarat de a­
timent, în fiecare secţie şi sec­ mult de 230 000 ore suplimen­ I la un calcul sumar făcut la cord cu ea, ceea ce a dus la
tor şi vom putea desprinde u­ tare. Cele mai dese situaţii de I încheierea trimestrului. Nuniâ- indisciplină. Aceasta este prin­
şor ce anume ne frînează ac­ acest fel au avut loc la Q rut marc de absenţe neinoti- cipala cauză a nerealizârii pla­
tivitatea şi unde trebuie să C.C.V.J., I M. Deva, I.M. Bar­ I vale, aj învoirilor şl scutirilor nului. Esle nepermisâ atitudi­
acţionăm. Pentru comuniştii za, întreprinderea „Marmura* nea îngăduitoare pe care a a­
clin cadrul Direcţiei regio­ Simeria, D.R E.F. şi Refractara V medicale au diminuat realiză­ vut-o conducerea sectorului fa­
nale a economiei forestie­ Alba lulia. Esle de datoria or­ ţă de maiştri, principalii fac­
re, pentru conducerea aces­ ganizaţiilor de partid, a condu­ ri sra e ansi n wra* a ifwb t bwbi o «era b tori de care depinde direct
tei unităţi, nu poate con­ cerilor din aceste unităţi să ia buna desfăşurare a procesului
stitui în nici un caz motiv de cele mai energice măsuri pen­ j$j întrebarea se naşte in mod de producţie. La fel de gravă
automulţumire faptul că n-a tru a folosi cu maximum de ff firesc la o analiză, fie şi suma- este şi lipsa conducerii exploa­
fost organizată raţional pro­ eficienţă această rezervă valo­ | râ, a situaţiei realizării planu- tării care, deşi a cunoscut fap­
ducţia, că instalaţiile de scos- roasă — fondul de timp. H lui în primul trimestru de câ­ tele. n-a acţionat cu toată fer­
apropial, autocamioanele şi re­ La fiecare unitate economi­ H tre exploatările Combinatului mitatea pentru a le curma, ci
morcile în întreprinderile apar­ că. la fiecare secţie şi sector, N carbonifer Valea Jiului. De ce a acceptat argumente puerile,
ţinătoare au fost folosite cu în oricare ramură, aplicarea H sectoarele II Lonea, V Petiila, lipsa de efectiv, în condiţiile
mult sub capacitate. Nu poale operativă a măsurilor plivind H II Aninoasa, II şi VI Vulcan, depăşirii numărului mediu
B V III Lupeni şi III Uricani au scriptic planificat ne exploa­
B rămas, aproape fără excepţie, tare.
fl sub plan decadă de decada ? Am citat acest exemplu mal
B Pentru a evidenţia influenţa pe amănunţit pentru câ asemenea
la I.F. Orâştie, au funcţionat
CUM S-A PIERDUT 19 LA SUTĂ B care a avut-o rămînerea în ur- încălcări ale disciplinei mun­
sub
capacitatea
defectuos,
cii, poale nu atit de flagrante,
| mă a celor şapte sectoare asu-
nominală.
sînt caracteristice tuturor sec­
H pra activităţii economice a ex-
Rezultatele slabe obţinute
B ploalârilor şi combinatului, este toarelor ce nu şi-au realizat
în cele trei luni sint şi o ur­
suficient să amintesc că minu-
mare a deficienţelor ce au planul Tot de această natură
ale
sînt şi desele defecţiuni
0 sul totalizat in primele trei
DIN PRODUCŢIA GLOBALĂ \\ luni ale anului se ridică la ,mai transportoarelor şi celorlalte
existat in transportul masei
lemnoase din parchete la de­
utilaje
din dotare.
miniere
| mult de 22.000 de tone cărbune.
I pozitele finale. Au fosi nume­ Surprinde în mod deosebit fap­
Fără a încerca o cît de vagă
roase cazuri cînd la I.F. O-
| justificare a nerealizârilor, tre­ tul eă ele se defectează mai
râşlt'e, I.F. Haţeg şi I.F. Pe­
ji buie spus câ majoritatea accs- ales in prima zi după revizi­
LA D.R.E.F. HUNEDOARA-DEVA | condiţii pentru realizarea sar- câ executarea lor sc face de
troşani.
şi
autocamioanele
ile tehnice, ceea ce înseamnă
i tor sectoare n-au avut cronic
remorcile erau utilizate
la
circa 60 la sulă din capaci­
| cinilor preliminate, încă la niîntuială, fără să fie contro­
tate. Pentru transportul lem­
|9 slîrşitul anului trecut. Aceasta, lată calitatea lucrării. Că de­
nului de râşinoase, maşinile fecţiunile tehnice au In baza
Primul trimestru din a­ citorilor esle mai scăzută. este utilizarea mecanismelor lizate şl mecanismele foresti­ nu au fost dirijate in mod co­ ţii deosebite A fost introdusă, nute înainte dc ora stabilită abateri de la disciplină reiese
cest an a fost încheiat de că­ Dar, aceasta nu a influenţat sub capacitate. La doborît- ere în operaţia de scos-apro- respunzător. De pe Valea la sfîrşituL anului trecui, susţi­ pentru părăsirea frontului dc şi din urmălorul exemplu : în
tre colecLivele de muncă din chiar atît de mult realizări­ r.ecţionat pianul a fost reali­ piat. Pe D.R.E.F,, la această Sebeşului, deşi existau sto­ nerea metalică a abatajului lucru. Bineînţeles că nu fă­ noaptea de 2 spre 3 aprilie s-a
curi sufiefente de râşinoase,
cadrul Direcţiei regionale a le. In spatele argumentărilor, zat doar în proporţie de 09,6 categorie de mecanisme, pla­ s-a transportat o cantitate frontal cu stîlpi şi grinzi ceau excepţie nici maiştrii. snânat apă de la orizontul â.îS
economiei forestiere Hune- conducerile întreprinderilor la sută. In afară de I.F. Do- nul a fost realizat în proporţie mică de masă lemnoasă. De ICEMIN Noua metodă cerea Deci. practic, din 8 ore se lu­ la 480 m. al minei Vulcan şi nu
doara-Deva cu rezultate ne- caută să ascundă propriile bra, toate întreprinderile au de numai 95,2 la sută. Cele fapt, datorită acestei defici­ altă organizare a muncii în bri­ cra în medie 6 ore şi jumătate, s-a raportai. Apa a intrat în
salisfăcâloare. Pe D.R E.F., lipsuri. Pentru că. analizînd înregistrat restanţe la aceste mal slabe realizări au fost enţe la sortimentul respectiv gadă. fiind impusă de tehno­ cel mult 7. Delăsarea persona­ jompul lanţului elevator. Era
planul producţiei globale şi mai în amănunt cauzele care mecanisme datorită mai mul­ obţinute de I.F. Baia de Criş. s-a înregistrat o râmîneri în logia de luciu. Pe lingă aceas­ lului mediu tehnic s-a soldat normal ea duminică defecţiu­
marfă a fost îndeplinii donr au dus la restanţele de mal tor factori. De pildă, în loc ca I.F. Haţeg. I.F. Orâştie şi I.F. urmă de 9 000 m.c. ta, în stratul 3 au fost condi­ cu slaba aprovizionare cu ma­ nea să fie înlăturată, dac n-a
in proporţie de 97 la sută sus. vom vedea câ ele nu sînt fierâstraiele să fie utilizate în Petroşani. Este adevărat câ ţii deosebite, determinate de teriale şi vagonete goale, cu fost luată nici o măsuţă. Din
şi respectiv 91,8 la sută. Din obiective, aşa cum greşit se parchete, la doborîtut arbori­ uncie funiculare de la I.F. Din cele relatate se des­ existenta unui foc care, deşi a întreţinerea neeorespunzâtoare această, cauză, luni dimineaţa,
cele şapte întreprinderi fo­ prinde pregnant concluzia câ fost izolat, a creat minerilor a lucrurilor miniere. Situaţia tot sectorul II n-n putui extra­
restiere cîte sint în regiunea întreprinderile forestiere din greutăţi. In calcularea prelimi­ paie cu atît mai de neînţeles ge cărbune, pierzînd aproxima­
noastră, două (I.F. Orâştie şi regiunea noastră au dispus de narului nu s-a ţinut în sufici­ cu cît şeful sectorului, ingine­ tiv 150 de tone.
I.F. Petroşani) nu şi-au reali­ ® In trimestrul I 14.900 m.c. restanţă Ia buşteni, datorită neuliliză- suficiente rezerve interne ca­ entă măsură seama de aceste rul Ştefan Octavian, întocmea Faţă de anomaliile care au
zat producţia globală, patru re să le asigure obţinerea dc aspecte. Efectul scontat prin grafice de producţie defalcate existat in planificarea produc­
(I.F. Haţeg, I.F. Hunedoara, rii mecanismelor Ia capacitate succese. Râu este câ aceste repartizarea unui volum de pe fiecare brigadă şi abataj, ţiei de către exploatări, con­
l. F Orâştie şi I.F. Petroşani) rezerve nu au fost valorificate producţie la capacitatea liniei grafice care pentru modul cum ducerea combinatului a luat
producţia marfă şi trei (I.F ® Se impune reducerea duratei de montare a funicularelor îndeajuns. Numai prin nefo- de front n-a fost realizat In erau gîndite, puteau fi citate măsurile cuvenite de reaşeza­
Orâştie. I.F. Haţeg şi I.F. Pe­ ® Fierâstraiele mecanice să fie folosite in parchete, nu pe rampă. losirea deplină a fierăstraie- situaţii asemănătoare au fost exemplu pe întregul combinat. re a planului pe baze reale.
troşani), producţia marfă vîn- lor mecanice şi n funiculare- şi sectoarele lî Aninoasa. V III Dar, nici înlr-o decadă din cele Dar nu vom îngădui nimănui
dulă şi încasată. Tn perioada lor Wj.sscn, D.R.E.F. Hune­ Lupeni şi UT Uricani. Măsura trei luni aceste grafice n-au să se abată de la disciplină,
amintită D.R.E.F. Hunedoara doara a înregistrat o pierdere luată de conducerea combina­ fost aplicate in practică, deoa­ fie vorba chiar de şef de sec­
a rămas cu restanţe destul de la producţia globală de 19 la tului de a se reanaliza preli- rece conducerea sectorului n-a tor sau exploatare Conduce­
mari la unele sortimente : pretinde. lor, unde puteau sâ-şî depă­ Haţeg şi I.F. Petroşani nu au sulă. Deci, dacă nu exista a- minarele de producţie ale sec­ ştiut să îndrume şî să contro­ rile sectoarelor şi ale exploa­
14.953 m c. buşteni, 6.244 m c. Adevărul esle, spre regretul şească productivitatea plani­ funcţionat datorită calamită­ ceastâ pierdere, D.R.E.F. Hu­ toarelor care au rămas în ur­ leze realizarea lor S-u format tărilor vor trebui să manifeste
lemn pentru celuloză. GOR nostru, câ n-a existat su­ ficai â. au fost folosite la sec­ ţii din anul trecut, dar unele, nedoara. putea să realizeze mă, a dus la concluzia ca in astfel o atmosferă de delăsare maximum de exigenţă faţă de
m. c. lenin de mină ş.a. ficientă preocupare pentru ţionat pe rămpile de încărca­ şţ numărul lor este destul de producţia globală pe primul unele cazuri să fie revăzute în care indisciplina — sub toa­ acei care, prin indisciplină, de­
Cărui fapt se daloreşle a- pregătirea temeinică a pro­ re, unde nu aveau condiţii mare. nu şi-au realizat planul trimestru în proporţie de 11G sarcinile de plan. te aspectele ci — era la ca a- zorganizează producţia. Ele au
să-şi
pentru câ la întreprinderile
mai
realizeze planul
ducţiei aferente primului tri­
ceesiâ situaţie necoiespunză- mestru. La lemn pentru ce­ multe decit era planificat. Au amintite a existat o slabă la sută. Aşadar, pierderea Dacă s-ar fi procedat la fel casu. Situaţia s-a petrecut chiar la îndemînâ Regulamentul de
toai e ? Conducerile întreprin­ luloză de fag nu au fost cre­ fost şi cazuri cind. deşi în preocupare în ceea ce priveş­ este destul de mare, ea tre­ în toate cazurile, evident, am sub ochii şefului exploatării ordine interioară pe care insă
derilor forestiere, care nu ate stocuri înainte de căde­ stare bună de funcţionare, te utilizarea lor din plin. In buie să dea de gîndit tuturor fi greşii pentru câ râmînerile — inginerul MURU EMIL — nu-l aplică pentru câ, de^apt.
şi-au realizat planul pe pri­ rea zăpezii. In prezent se gă­ ficrăslraîele nu au fost uti­ parchetele Scoaba Verde şi conducerilor întreprinderilor, în urmă au şi cauze subiective. care răspundea direct de acti­ inşîşi conducătorii tehnici ne­
mul trimestru afirmă că a- lizate. Tn luna ianuarie, la Broţom de la I. F. Haţeg, sectoarelor şi parchetelor .fo­ Aş porni, pentru argumentare, vitatea sectorului V. A fost ne­ mijlociţi ai producţiei — maiş­
ceastâ situaţie s-ar datora sesc la cioată peste 220 000 I.F. Orâştie au stat nefolosite montarea şi darea în func­ restiere, ce răspund direct de de la un exemplu. Sectorul V cesară intervenţia conducerii trii — nu-l respectă. Ei în-p
metri steri lemn despicat, în
iernii, ce le-a creat o serie de 40 de fierăstraie. Ca urmare, ţiune a funicularelor a durat utilizarea cu maximum de e­ Petnla nu si-a realizat ritmic combinatului pentru a se sta­ cearcă să ascundă propriile de­
I greutăţi. Să fie oare chiar timp ce pe rămpile de încăr­ planul la fierâstraiele meca­ circa două şi trei luni (!). Fu- ficienţă a înzestrării tehnice. sarcinile în toată perioada bili programe dc lucru reale, ficienţe în spatele unor para­
l, aşa? Fără doar şi poale pe care cantitatea este foarte nice pe luna ianuarie a fost nicujareje din parchetele Va­ scursă din acest an, lotalizind cu responsKilităţi precise pen-; vane străvezii de cauze obiec­
mică.
timpul iernii procesul de pro­ Cauza principală, care a in­ îndeplinit doar in proporţie lea Donii, Arsura, Valea Al­ Ing MIHA1 MUSCALU un minus de 5 399 de tone. tru a urni lucrurile din „punc­ tive.
ducţie se desfăşoară mai a­ fluenţat cel mai mult reali­ de ...9 la sută. bă. Dosul Şes, Dosul luî Brad. şeful serviciului mecanizare S-au încercat diverse justifi­ tul mort". Curios o faptul câ ION KOKMOCSKY
cări ca : lipsa de efectiv, con­
din analiza întreprinsă,
con­
nevoios, productivitatea mun­ zările din primul trimestru, Sub capacitate au fost uti­ Valea Sasului şi Scîrna, de la D.R.E.F. Hunedoara diţii geologo-minîere deosebite ducerea exploatării n-a tras inginer şef cu probleme de
ş.a. Verificările făcute pe te- concluziile de rigoare şi, in- producţie la C.C.V.J,