Page 29 - Drumul_socialismului_1967_04

B iblioteca Co •
Peq»onsi-s
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢ l-V A l

capătul

terrei

In limba unui trib indian,
cuvinlul „ chile“ înseamnă „lo ­
cul unde se termină pămlntul".
Se crede că de aci provine şi
numele tării lalino-americane.
☆
lată o bucăţică de „caliche".
„Calicite11 este actualul salpe­
tru. care in Chile există sub
A N U L X I X . N R . 3817 DUMINICA 9 APRILIE 1967 4 PA G IN I - 25 BAN I formă de zăcăminte inepuiza­
bile. El se aflu, l/i special. In
podişul Alacama — pustiul cel
mai „ pustiu“ din lume, a cărui
înfăţişare aminteşte de un pei­
Condiţie a eficienţei economice saj lunar. In urmă cu vreo 50
de ani, puştiul zumzăia ca un
stup — salpetrul de Chile era
principalul ingruşămînt mi­
neral pe piaţa mondiala. Fa­
ORGANIZAREA PRODUCŢIEI bricile de salpetru apăreau ca
ciupercile după ploaie.
aşezarea Carmen
Părăsind
Alto, din provincia Antolaqas-
Iq şi ocolind şoseaua paname­
Şl A MUNCII SÂ TINĂ PASUL ajungi in oraşul, cindva renu­
ricană, după ciliva kilometri,
mit. Pompa Union, al
în­
salpetru atrăgea oameni cărui
treprinzători din lumea întrea­
CU DOTAREA TEHNICĂ Staţiunea experimentală agricolă din Geoagiu o constituie ga. Toii credeau că Alacama
O preocupare de scamă a colectivului de lucrători de Ja
este un dar cetesc, dar ea a
devenit un adevărat blestem.
producerea de seminţe In cadrul acestei acţiuni, in labora­
torul dc legumicultura se urmăreşte îndeaproape aplicarea Metoda mai ieftină de obţine­
In condiţiile creşterii conti­ prime consecinţe din dalele în­ .Plecînd de aici se va trece măsurilor de îngrijire a răsadurilor, care în curînd vor fi re a azotului, propusă de ger­
nue a gradului de mecanizare scrise in luna februarie, rezul­ la programarea şi urmărirea plantate in vederea obţinerii de seminţe superelilâ. mani. cu toate urmările care
şi automatizare a producţiei, tă o economie de circa 500 to­ producţiei pe -calculator, aceas­ Fotoreportera noastră, Ileana TercU, a surpi ins un aspect decurgeau pentru producţia
cind cuceririle ştiinţei şi teh­ ne metal prin reducerea şuta- ta fiind calea sigură care va din acest laborator. de îngrăşăminte minerale. a
nicii pot fi întîlnite în cele jelor şi circa 1.500 tone prin exclude neajunsurile pricinui­ obţinui preponderenta abso­
mai neînsemnate comparti­ reducerea lungimilor de fabri­ te de actuala necorelare a pro­ lută. Atunci a începui părăsi­
mente ale uzinei, problemele caţie (ca urmare a trecerii la gramelor între secţiile ce con­ rea in masă a inospitalierei
organizării ştiinţifice a produc­ lungimi fixe). cură la prelucrarea matei iei Alacama. Societăţile au dis­
ţiei şi a muncii au o importan­ Un efect pozitiv se resim­ prime, a semifabricatelor si părut ca baloanele de săpun,
tă deosebită. Decalajul creat te şi in uşurarea muncii în a- nite Se vor elimina astfel în TEHNOLOGII NOI IN iar oamenii au părăsii şi ei ţ i­
cele caic execută produsele fi­
intre nivelul de dezvoltare a juslaj, prin diminuarea canti­ nutul Intr-o bună zi. totul s-a
mijloacelor de producţie şi cel tăţii de şutaje şi a manipu­ majoritate cauzele care gene­ terminat, dezamăgirea a mă­
al organizării producţiei şi a lărilor. rează, în momentul de fată, turat lu/nic.arul de oameni, lâ-
muncii frînează adesea creşte­ Deşi încă nu s-au obţinut re­ nerespeclarea obligaţiunilor ce GALERII $1 ABATAJE sind In urmă un oraş mort.
Şoseaua panamericană mer-
rea productivităţii şi a între­ zultatele dorite, lotuşi s-a reu­ le creăm faţă de unii benefi­ r/e spre ocean pină la portul
gii eficiente economice. La şit, experimental, mecanizarea ciari. Caldera. vestit pentru vechea
Combinatul siderurgic din Hu­ urmăririi disciplinei contrac­ In complexul activităţii com­ La întreprinderea minieră prin (aptul că nu produce construc(ic din lemn a primei
nedoara, de pildă, gradul de tuale. Prin noul set de pro­ binatului nostru se resimte în­ Barza, acţiunea de îmbună­ praf in timpul efectuării ope­
prelucrare a materiilor prime, grame perfecţionate, care au să o neconcor.danţâ intre gra­ tăţire a organizării produc­ raţiilor de proiectare a be-
folosirea capacităţii agregate­ fost puse în funcţiune la 1 a- dul de dotare şî dezvoltare a ţiei şi a muncii şi de spo­ loanelor pc pereţii galerii­
lor, pregătirea judicioasă şi pri 1 ie, calculatorul va putea secţiilor principale, pe de o rire a e/icienfei economice lor proaspăt săpaţi- Se în­
desfăşurarea normală a proce­ furniza întregul necesar de in­ parte, şi organizarea activită­ este susţinută prin mai mul­ lătură astfel pericolul îmbol­
selor tehnologice, ritmicitatea formaţii. Astfel, cunoscîndu-se ţilor auxiliare şi de deservire, te perfecţionări şi tehnologii năvirilor profesionale. /\- m m
producţiei .şi folosirea timpu­ operativ situaţia în ceea ce noi de lucru aplicate in ga­ ccasta a creat posibilitatea
lui de muncă, sint doar ciţiva priveşte stadiul livrărilor la Ing. GIIEORGHIŢA TRAIAN lerii şi abataje. Cadrele tch- extinderii procedeului de
din factorii esenţiali a căror fiecare contract în parte, se şeful grupei de organizare nico-inginereşti şi specialiştii susţinere a lucrărilor minie­
valorificare deplină printr-o voi putea lua cele mai co­ ştiinţifică a producţiei de la din conducerea întreprinde­ re prin Lorcrctare cu beton,
organizare raţională, pe baze respunzătoare măsuri de înca­ C. S. Hunedoara. rii au efectuat in acest scop redveindu-se simţitor con­
ştiinţifice, permite obţinerea u­ drare în disciplina contrac­ studii şi cercetări ştiintijice, sumul armăturilor din lemn
nor rezultate superioare. De a­ tuală (Continuare în pag a 3-a LI care se soldează cu succe­ şi metal In acest an, urmea­ gări de cale Icrală din Ame
ceea, conducerea combinatu­ se pc linia promovării nou­ ză să se tnrcrctezc cu circa rica Latină. Iar de aici. mer-
lui. sub îndrumarea comitetu- lui, a descoperirii şi pune­ S00 m.L de galerii mai mult giiid spre sud. începe jirul
iui de partid, a iniţiat studie­ rii în valoare de noi rezer­ decît in 1966, ceea ce presu­ nesiirşit al gollutilot cu de­
rea unor metode de organizare ve menite să asigure creşte­ pune o economie dc 50 ua- numiri ciudate — „Esmerohla"
care să permită elaborarea u­ După şase luni rea continuă a productivităţii goane material lemnos sau „Cap de vacă", „M icul epis
nor programe concrete pentru muncii şi reducerea cheltu­ 40 tone de metal. cop", „Cei doi regi", „Gollut
îmbunătăţirea continuă a con­ Şedinţa ielilor dc producţie. Un colectiv de specialişti Fecioarei chiliene" şi a portu
ducerii şi urmăririi procese­ S-a experimentat cu rezul­ de la Barza, condus de ingi­ rilot Taltal (care. in traducere
lor de producţie. de funcţionare- tate bune, şi urmează să fie nerul Nicolae Moga, a con­ înseamnă multe păsări mari
Atenţia a fost îndreptată, în
ne). Chanarat ş.a. La Chanara
în acc-st scop a calculatorului de la ora extins, un procedeu nou de ceput şi construit in atelie­ se alia „El Salvador", o hli
primul tind, asupra folosirii
rele întreprinderii, din fon­
executare a lucrărilor dc ae­
a companiei
ală
ameriexint
electronic. Prin adaptarea co­ 8700 tone de ra j ta mari adincimi. In lo­ duri de mică mecanizare, o „ Anaconda" pentru exlraqetet
locomotivă de mină cu acu­
cul săpării şi construirii de
respunzătoare a echipamentu­ suitori, se forează găuri dc mulatori pentru efectuarea şi prelucrarea minereului di
lui său periferic şi stabilirea sondă cu diametru mare în transportului pe galeriile cu cupru. Un platou uriaş, un o
unui program adecvat. înce- zece fontă peste plan care se introduc tuburi de profil mic şi in pantă. Noua ruşel modern. Inlelige'nL piu
pînd cu luna februarie 1967, el metal. Prin aplicarea noii locomotivă are un gabarit nilicat, căsuţe conlortabj/e„ a
înainte de a fi expediate beneficiarilor, barele-, de otel a început sâ fie folosit conti­ metode creşte de circa 6 ori redus şi este mult mai u­ vină in lată muntele dc cupru
laminat1 sînt supuse unui exigent control aWealităţ.ii: nuu, pe cele trei schimburi, Au intrat in sală cu fruntea La cel mai nou furnal auto­ viteza de avansare şi se rea­ şoară decit cele folosite pi­ „ Anaconda“ s-a instalat tc
In fotografic;: in hala de ajustai al laminorului, de 80^ atît pentru tăierea optimizată cea mai senină din lume. Un matizat de 1.000 mc de Ia Com­ lizează o economie dc 1,2 vă acum in industria mi­ meinic aici. Dacă te-a „Imbră
mm. de la C.S. Hunedoara se execută controlul dimension­ a laminatelor, cît şi pentru lu­ maistru a protestat in barbă : binatul siderurgic Hunedoara m c lemn de mină de fieca­ nieră din ţară. Ea are o ren­ tişat" o dată, r.u este uşor si
al otelului pentru rulmenţi. Foto : V. ONOIl- cru in regim de calculator. Ca „Iar şedinţa f Păi dacă toată s-au atins înainte de termen re metru liniar dc suitor. La tabilitate sporită şi asigură te smulgi din braţele ei — a
parenl. plăteşte mai bine de
parametrii proiectaţi. In cele
j ziua stăm in şedinţă, eu etnd 6 luni care au trecut de la da­ forarea găurilor dc aeraj se îmbunătăţirea condiţiilor de cit întreprinderile natjoiiak
transport. Maşina este desti­
folosesc utilaje cu care sc
treburile •
imi mai rezolv
Dar s-a dus şi el. devreme ce rea lui în exploatare, la acest execută şi alte lucrări minie­ nată mecanizării transportu­ dar. In ce priveşte grevele,
poli lace un pas. AIlminQci
re şi geologice, nejiind ne­
lui de minereu de la locurile
furnal s-au produs peste plan
era acolo şi directorul, şi in­
POT ginerul şei. şi şelul de secţie... 8.700 tone de fontă. Succesul cesare investiţii suplimenta­ de muncă dispersate şi dis­ patronii au rdspuies greve/ nv
se Intîmplâ ca in 1946», efin
re pentru procurarea de fo­
tanţate, unde această opera­
$ita prea bine că cel care va
care cereau md.rire
nerilor.
bunei
obţinut se daloreşle
reze
ţiune se efectua pină acum
deschide şedinţa se va
pro­
nunţa pentru operativitate, funcţionări a instalaţiilor şi A luat recent startul adin- prin împingerea manuală a salariilor pentru conddti/. dec
c
sebit de grele In munoă,
pentru concret, dar că vreo preocupării colectivului dc curilor o maşină, realizată de vagoneţilor. Utilizarea ei în­ salvele „cuştilor de cupm1
3-4 ore tot o sâ stea pe scau­ furnalişti de a stâpini şi apli­ specialiştii întreprinderii, locuieşte munca a 13-15 oa­ Opt grevişti s-au prăbuşi
STITU I D E F IC IE N T E L E nul lui de lingă fereastră Nu-i ca cu rezultate cît mai bune destinată toreretării galerii­ meni care pol să execute alte morii.
lucrări.
lor miniere. Maşina este su­
protestat
dar n-a
convine.
Există multe Icqeutde în ie
tehnologia avansată de topire
niciodată.
perioară instalaţiilor similare
şi elaborare a fontei. fabricate pină acum in fără A ZAHARIE gătură cu mina „Inilio Muei
to" („Indianul mori"). Nume
două întreprinderi cile compa
nici „Anaconda" — „El Sal
vador" şi „Clu^quicamata,', de
renume mondial — produc a­
nual pină la 400.000 tone de
cupru, şi, In ultim ii ani, pre­
ţui unei livre (o livră ceva
G O S P O D Ă R E S C mal pu(in de 1/2 kg) de cupru
pe piaţa mondială a crescut
$i şedinţa de la ora 10 a În­ de la 40 la 60 de cenfi. So­
cepui. Unde ? In multe Între­ coteala este simplă .* chiar şi
Piuă ieri. cooperativele agricole din raionul Haţeg au Brigadierul Petru Ţibean sus­ prinderi sau instituţii- $i Io după plata impozitelor, In ca­
plantat numai 311 hectare cu cartofi din cele 1.001 planifi­ ţinea ideea cit nimeni nu i-a combinot la Hunedoara, şi la sele companiei curg dolori.
cate, Intr-o oarecare măsură, întîrzicrea se datoreşte condi­ dat indicaţia sâ înceapă plan­ Cuqir. chiar şi la întreprinde­ Una din şoselele sudice du­
ţiilor climaterice mai puţin favorabile. Dar, în unele unităţi tatul. Intr-adevăr, inginera co­ rea poligrafică din Deva. $e* ce de la Santiago de Chile
acţiunea de plantare a cartofilor este rămasă în urmă din operativei, Ecaterina Negrea, din{a se poate numi „operati­ spre orăşelul minerilor Ranca-
cauza deficienţelor existente în organizarea muncii. a lipsit, fără motive întemeiate, vă" (ce dacă durează 4 ore !). gua. Aici se allă a doua mare
timp de două zile din unitate. sau adunare de grupă sindi­ companie producătoare de cu­
cală, sau „de analiză a com­
pru din Chile — „Kennccott
Din practica de pînâ acum în­
Folosirea forţelor cu 2 maşini. Preşedintele uni­ să, cooperatorii ştiu cind şi cum portării echipei de lotbur. Cooper Corporation", mai pre­
Filon Pîrvu,
tăţii, tovarăşul
9 spunea că din cauza terenului trebuie plantaţi cartofii A­ care a pierdui două puncte pe cis, o filială a acesteia —
proprii lasă de care esle moale, cu cele 2 ma­ tunci se pune în mod firesc în­ teren propriu", sau ,.de ana­ „ Bradon". Locul pe care func­
liză a activităţii
culturale'1...
ţionează se numeşte „El Te-
trebarea : este absolut necesar'
şini se realizează zilnic cîte 6
hectare. Chiar şi aşa fiind, de ca această lucrare să înceapă Omul de pe scaunul de lin ­ nienle", ceea ce înseamnă
dorit la dala de 30 apriiie, cind s-a numai cind va veni cineva sâ gă fereastra slă şi gindeşte. ba „Locotenentul". („El Tenicnte
Mining Co"., este o societate
început lucrul şi pînâ ieri, s-au dea dispozifie? mai tace şi unele calcule. $i care grupează loslele liliale
plantat, diipâ spusele preşe­ Consemnăm ca justificată şi logica lui este pc cit de sim­
T-a cooperativa agricolă din părerea mecanizatorului Gheor- plă. pe aţii de solidă. La urma din Ciule ale societăţii „Ken-
Sălaşul de .Jos, tovarăşul Nico­ dintelui, numai 20 hectare din ghe Contor I. care pe drept cu- urmei — îşi zice el — oame­ necoll"). Marca Urmei — trei
lae Colnicaş, preşedintele uni­ cele 40 planificate. In schimb, vînt era nemulţumit de faptul nii aceştia sint pluhti de stal stele — este binecunoscută
la aceeaşi dală. in situaţia
tăţii, ne-a informat că planta­ , transmisă de inginerul coope­ că este nevoii sâ facă zilnic în­ să lucreze sau sd stea in şe­ consumatorilor acestui metal
tul cartofilor a început în ziua treruperi în timpul lucrului dinţe ? Salariul este calculat extrem de prefios. Fluctuaţiile
de 7 aprilie. Gu ajutorul unei rativei la consiliul agricol ra­ deoarece la cooperativa agri­ pentru opt orc, iar ei il iau în preţul Qcesluia au zdrunci­
maşini, care a funcţionat din ional apar plantate 25 hectare. colă din Ruşi munca nu este pentru palm sau chior pentru nai, In repetate rinduri. bur­
plin, s-au realizat 6 hectare din Esle bine ca pe viilor sâ exis­ organizată în mod judicios. Şi trei ore. Pai hine-i aşa ? Cind sele de la Londra şi New York.
cele 30 prevăzute. In afară de te mai mullă exigenţă faţă de aici se aşteaptă ca plantatul am zis că nu-i cinstit sd li/tem
maşină, la acţiunea respectivă reflectarea reală a situaţiei din cartofilor să se facă numai cu şedinţă in orele de producţie, Indicii lehnico-economici şi greutatea maşinilor de cusut stau în atenţia specialiştilor
erau mobilizaţi peste 40 coope­ teren. maşina, deşi pe unele porfiuni mi-a spus directorul cd mun­ de la U.M. Cugir. In fotografia de fală sini examinate două variante aie maşinii de cusut ( Continuare In pag. a 4-a)
ratori, deoarece sortatul carto­ Nici la această unitate, deşi de teren, unde solul este moa­ citorii pot lucra şi tură mais­ „neana". Prin reproiectarea unei maşini greutatea ei a scăzut cu 5,5 kg.
filor se făcea de abia în ziua rezultatele faţă de media pe le, nu este posibil acest lucru. tru. Pui dacu-i aşa. de ce m-au
plantării. Dacă ei lucrau la plan­ raion sînl mai bune, nu pot fi angajai ? $i de ce-i mai anga­
tat, puteau executa această lu­ trecute cli vederea unele nea­ ☆ jează şi pe alţii ? Dar şclul de
crare pe alte 6 hectare. Iată de junsuri de ordin organizatoric. secţie, inginerul şei directo­
Astfel, in ziua de 7 aprilie un
ce nu poale fi nimeni de acord număr însemnat de coopera­ Din aspectele relalale se rul st au şi mai mult in şedin­
cu părerea tovarăşului preşe­ tori, care puteau planta cel desprinde concluzia că in ma­ ţă. Cine o ti tocind treburile A G EN D A C ETĂ ŢEA N U LU I
agri­
joritatea cooperativelor
dinte al cooperativei, care sus­ puţin 3 hectare cu cartofi, erau cole din raionul Haţeg, există lor ? Sau te pomeneşti că n-au Amatorilor
ţinea că : „Dacă avem maşină, antrenaţi la executarea unor tendinfa de a face lotul meca­ treburi ?
plantăm toată suprafaţa meca­ lucrări ce nu ar fi dăunat cu nizat Nu trebuie uitat însă că Au. omule de lingă Icieas- de drumeţii --------------------------------------- î_______________
nizat". Calculele dovedesc că nimic hunului mers al activită­ procedind astfel, timpul se tui. au o mulţime de treburi.
dacă s-ar mobiliza la lucru ţii cooperativei dacă se efec­ poale schimba de la o zi la alta. Dar rămîn ne rezolvate. Si Filialele O.N.T. au organizat
toate forţele cooperativei, pe­ tuau şi mai tîrziu. Amintim to­ ceea ce ar duce la inlîrzieiea tiindcâ tămin nerezolvate, pla­ în această sâptâmînâ o serie ta" din Deva, un festival al Pentru trusoul croitorie femei şi lenjerie fe­
rioada de plantare a cartofilor nul se realizează in salturi, ca­ de excursii la cele mai pito­ modei. Vor fi prezentate zeci mei din loale localităţile regiu­
varăşilor din consiliul de con­
se poate scurta la mai puţin ducere al cooperativei că cele plantării cartofilor şi la dimi­ litatea e slabă, preţul de cost reşti locuri din regiune şi din dc modele de confecţii de pri­ nii.
măvară şi vară pentru bârbaţi,-
de jumătate din timpul in care 2 maşini nu pol substitui lipsa nuarea producţiei. Calculele ridicai iar cauzele devin „o- ţară. Numărul acestor excursii femei şi copii. îşi dau concursul noilor născuţi
lucrarea respectivă este efec­ spiritului gospodăresc in pri­ dovedesc că chiar dacă sc fo­ bieclive", Si dacă se vede va fi şi mai mare sâptămina
tuată doar cu maşina Nu tre­ vinţa urgentării plantării car­ losesc la întreaga capacitate cumva că planul e periclitat, viitoare. Kâspunzind cerinţelor o serie de întreprinderi din In magazinele
cele 14 maşini existente în ra­
buie uitat că în anii anteriori, amatorilor de drumeţii, filiale­ ţară ca : Fabrica de confecţii Din grija care se acordă noi­
tofilor. ion. plantatul va mai dura cel se' apelează la ore suplimen­ Arad. Fabrica de confecţii O­
în lipsa maşinilor, s-au obţinut puţin 10 zile. tare. adică se rccisiiqă orele le O NT voi organiza excursii radea. „Bega“ Timişoara şi lor născuţi şi care îmbracă as­ săteşti
Ada-
rezultate bune şi prin folosirea Este de datoria organelor a- pierdute — ştii dumneata cum. la Cluj. Sibiu, Tg. Jiu. cabana „Mondiala" Salu Mare. pecte multiple, face parte şi a­
Kaleh. cabana Rusu,
ceea a confecţionării de arti­
forţelor proprii. grîcole raionale să-şi intensifi­ .Nămol că totul' se tace pe Cîmpul lui Neag şi in alte lo­ Festivalul modei este organi­ cole pentru îmbrăcăminte, ca­ Unităţile cooperaţiei de con­
Lipseşte aportul ce îndrumarea şi controlul în cheltuiala statului De aceea calităţi zat de I C.R.T.I. Petroşani şi re sâ compună micul lor tru- sum pun la dispoziţia cumpă­
teren, pentru ca deficientele de eu i(i dau un stal : protestea­ O.C.L. Produse Industriale sou. Venind în sprijinul părin­ rătorilor de la sate în accsie
ză tare, să le audă lo tit Spu­
Care este specialistului ordin organizatoric existente ne-te că in timpul producţiei Festival Deva. LI constituie un bun pri­ ţilor. unităţile cooperaţiei meş­ zile, bogate stocuri de articole
în activitatea unităţilor coope­
de îmbrăcăminte şi încălţămin­
ratiste sâ fie lichidate, iar efi­ se lucrează I Sd tina şi şedinţe, lej de confruntare a gusturilor teşugăreşti confecţionează la te. Printre acestea se numără
comandă, orice model după ce­
realitatea? Cu lotul inexplicabilă este cienta acţiunilor pc care le în­ să se' intereseze şi de fotbal, cumpărătorilor cu preocuparea rinţele clientului. Deci. în a- 5.000 m de ţesături, imprime­
cd şi a 'a trebuie, dar Hccarc
situaţia existentă la cooperati­ treprind sâ se concretizeze în lucru I q locul şi la timpul lui. al modei care există in unităţile de con­ farâ de articolele de serie care uri pentru vară, peste 17.000
terminarea plantării cartofilor
bucăţi tricotaje de fînă şi tip
O situaţie asemănătoare s-a va agricolă din Demsuş. Pînă în cel mai scurt timp. A. NICULESCU fecţii pentru a pune în vînza- se găsesc in magazine, părin­ lină, circa 5.000 perechi încăl­
întîlnit şi la cooperativa agri­ ieri, la această unitate încă nu Mîine, 10 martie a.c. ora re articole elegante, moderne, ţii pot comanda trusouri pen­ ţăminte de lextin-plastic şi
colă din Unirea. Aici se lucra începuse plantatul cartofilor. N. TIRCOB 19,30 va avea loc în sala „A r­ după ultima linie a modei. tru nou-nâscuti la centrele de altele.