Page 3 - Drumul_socialismului_1967_04

3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3810

n ultimii ani producţia pului de lucru, precum şi îm­ întreţinerea lucrărilor minie­ ţii lor şi a proceselor auxilia­
UNDE VA DUCE CONCEN- I de cărbune în unităţile bunătăţirea raportului dintre lucrări subterane. 33,6 posturi, Atît în literatura de specia­
re de lucru.
re şi a maşinilor 117,23, la alte
muncitorii de bază şl munci­
noastre a crescut simţi­
tor, peste două treimi din spo­ torii auxiliari. iar la suprafaţă 157.8 pos­ litate, cit şi în practica noas­
tră găsim
diverse soluţii de
Proporţia existentă a munci­
rul dc producţie obţinîndu-se torilor care nu lucrează la turi. Deci un număr de peste mecanizare şi automatizare a
500 posturi s-au utilizat pen­
pe seama creşterii productivi­
T I U K E A ] PRODUCŢIEI tăţii muncii. Astfel, în anul cărbune, faţă de totalul mun­ tru deservirea producţiei şi proceselor auxiliare, de organi­
zare raţională a forţei de mun­
citorilor pe exploatare, condu­
întreţinerea minei Şi mai clar
1966. producţia a fost cu 42 la
sută mai mare decit în anul ce Ia diminuarea efortului şl a ne apare numărul ridicat de că la aceste lucrări. însuşirea
1960, iar productivitatea mun­ măsurilor luate pentru creş­ posturi auxiliare dacă anali­ şi aplicarea in practică a aces­
cii a crescut cu 28 Ia sută. Vo­ terea productivităţii muncii în zăm modul în care este utili­ tor soluţii se face însă cu
lumul de muncă consumat cărbune. Ea reprezintă doar 32 multă încetineală, iar după
Analizele efectuate pînâ a­ vantajele sint certe. In pri­ al minerilor spro locurile de Corelind aceste măsuri cu pentru extragerea a 1.000 to­ la sută din productivitatea zată, pe compartimente, for­ introducere se neglijează ur­
mărirea eficienţei lor. S-au in­
cum în întreprinderea noas­ mul rînd, se elimină o opera­ muncă timpul efectiv de lu­ aplicarea unui sistem de sala­ ne cărbune a scăzut de la muncii realizată în cărbune, ţa de muncă. La transportul
tră pe linia rentabilizării pro­ ţie de încărcare şl descărcare, cru sporeşte cu aproape 30 de rizare. care să cointereseze 976;3 posturi în 1960, la 763
ducţiei ne-au dus la conclu­ ceea ce înseamnă că alte braţe minute. Pînă la rezolvarea a- material pe fiecare muncitor posturi în 1966. Tendinţa de
zia că este necesar să acţio­ de muncă vor putea fi orienta­ eestui obiectiv ne-am orientat în evitarea pierderilor de ex­ scădere a consumului de for­
năm pe toate planurile pen­ te spre sectoarele productive, spre organizarea mai bună a ploatare şi îmbunătăţirea cali­ ţă de muncă este evidentă. Ea
tru creşterea productivităţii De asemenea, in prezent, se transportului de personal în tăţii minereului livrat, munca s-a realizat pe toate fazele
muncii, îndeosebi pe seama studiază posibilitatea transpor­ subteran, ţlnînd seama de tra­ va fi şi mai spornică. Au fost procesului de producţie. Astfel,
în cărbune, faţă de 336 posturi
folosirii cît mai raţionale a tului pe linia ferată de la seele cele mai scurte intre luate deja măsuri de extinde­ consumate în anul 1960 pen­ PREA MULŢI „AUXILIARI"
efectivului existent. O rezervă Brad, pînâ în incinta între­ gura minei şi puţ. re a metodelor dc cxplontare
de seamă ce ne stă la inde- prinderii. Creşterea timpului de lucru cu productivitate ridicată, in- tru extragerea a 1.000 tone
tnînâ o constituie concentra­ Ca sursă de finanţare in e- în front a fost însoţită şi de sisliiidu-.sc in mod deosebit in producţie, în anul 1966 s-au
rea producţiei în anumite com­ fcctuarea lucrărilor ce le re­ alte măsuri. Se evidenţiază în­ aplicarea metodei cu înmaga- consumat doar 260 posturi In
la LA TONA DE CĂRBUNE
partimente de activitate. Stu­ clamă concentrarea, ne vom deosebi acţiunile întreprinse zmarea minereului şi cu front acelaşi timp. celelalte posturi
diile, măsurătorile şi cronome- folosi de 741.000 lei din fon­ cu privire la scurtarea timpu­ larg. Pentru reducerea pierde­ subterane au scăzut de
trârile făcute la condiţiile spe­ duri de mică mecanizare. lui de apel la gurile de mină, rilor de exploatare s-a extins 446,7 pe 1.000 tone de pro­
cifice ale întreprinderii ne-au Lărgind sfera preocupărilor determinarea avansului optim podi rea abatajelor şi sînt în ducţie realizată in 19C0, la
demonstrat că în fronturile de noastre în domeniul concen­ pe front, care să asigure o curs de experimentare şi alte 345 posturi în 1966. Aceeaşi li­
lucru minerii pierd timp pre­ trării şl analizînd modul cum productivitate maximă cu fo­ metode, care să ducă la valo­ nie a fost urmată si de con­
ţios dîn lipsă de material. Şi, sînt repartizate efectivele de losirea în întregime a timpului rificarea integrală a zâcumîn- sumul de forţă de muncă in tocmai datorită consumului subteran posturile prestate re­ trodus in anul trecut iopeţi
asta pentru că existenta depo­ oameni pe diferite activităţi de lucru. tului. Sporuri însemnate de activităţile de la suprafaţa mi­ mare de posturi auxiliare prezintă 19,75 la sută din to­ mecanice pentru descărcarea
zitelor dispersate, între care am constatat că un număr Efectul pozitiv al acestor productivitate se vor obţine nelor. Pentru a scoate în evidenţă talul pe exploatare, revenind materialelor de masă din va­
se execută un volum mare de mare de muncitori sînt ocu­ măsuri se resimte într-o sen­ prin creşterea indicilor de u- Cu toate aceste rezultate acest lucru este necesară ana­ pe un post prestat cca. 6,7 to­ goane, însă ele nu sînt folosi­
transport intern şi manipulări paţi cu operaţiuni neproduc­ sibilă creştere a productivită­ ti 1 izare n utilajelor din dota­ considerăm că productivitatea lizarea consumului de forţă ne cărbune transportat. >La li­ te la capacitatea lor în nici o
repetate, îngreunează aprovi­ tive ca urmare a dispersării ţii muncii in subteran. De alt­ re. Spunem aceasta, înlrucît muncii la Combinatul carbo­ de muncă. Din statistica anu­ nele exploatări volumul de exploatare, fapt ce face ca
zionarea ritmică a locurilor de fronturilor de lucru. Numai la fel. trebuie spus că începînd de curind a fost reorganizat nifer Valea Jiului nu cores­ lui 1966 rezultă că din cele cărbune transportat este şi munca manuală la aceste lu­
muncă din subteran. mina Musariu cxlrocţia sc cu anul 1967, programele dc sectorul electromecanic şi a­ punde posibilităţilor, nivelul ei 763 posturi postate pentru mai redus ; la Vulcan 5,5 tone, crări să se menţină ridicată.
In anul 1966 în urma efec­ face prin patru puţuri, fiecare lucru lunare pentru coordona­ daptat noilor cerinţe ale pro­ fiind în urma ţărilor cu indus­ extragerea a 1.000 tone, la ni­ la Lonea 0 tone, la Petrila 6,1, Există o gamă variată de so­
tuării unor amenajări şi, mai din ele nccesitînd un personal rea în ansamblu n întreprin­ ducţiei. trie minieră dezvoltată In a­ velul combinatului. în cărbune iar la Lupeni 6,5 tone. Şi la luţii pentru mecanizarea şi
ales prin evitarea transportu­ numeros de deservire. Prin derii urmăresc în special ex­ Ing. AUREL LAPUŞCA ceastă direcţie există rezerve s-au prestat 2C0, la pregătiri suprafaţa minelor volumul de automatizarea transportului în
rilor inutile, am reuşit să re­ studiile (clinico-cconomice în­ ploatarea cu maximum de in­ director general al muncă este ridicat, pe 1.000 de subteran şi de la suprafaţă
ducem T0 de muncitori auxi­ tocmite se apreciază că este tensitate a panourilor izolate, întreprinderii miniere dintre care le amintesc pe ce­ în steril 31,84, la rambleerea tone cărbune extras revenind insă depistarea locurilor unde
liari. Dar, posibilităţile ce le posibilă concentraren extracţi­ fapt ce va permite concentra­ Barza le mai importante : utilizarea golurilor subterane 12,17 pos­ pentru un post 6,35 tone. -Cel acestea se pot aplica, proiec­
avem nu au fost epuizate. De ei la un singur puţ. rea fronturilor în zone core­ completă şi raţională a tim ­ turi, la transport 150, pentru mai marc consum de manope­ tarea şi aplicarea lor. nu con­
aceea, ne propunem ca pînâ înfăptuirea acestei măsuri late pe verticală. Se creează ră la suprafaţă s-a înregistrat stituie o preocupare a colec­
la sfîrşitul acestui an să a- va permite sistematizarea cir­ astfel posibilitatea utilizării la E. M. Lonea, unde revin tivelor tehnico-inginereşti. In
menajâm un depozit central la cuitelor de transport, mecani­ mai judicioase a forţelor de Pentru extragerea a 1000 tone de cărbune în Valea Jiului s-au consumat, in luna fe­ doar 4,8 tone pe post, adică această situaţie este explicabil
Dealul Fetii, renunţînd ia zarea transporturilor la ori­ muncă şi mijloacelor mecani­ bruarie. 759 posturi, dintre care 254 prestate la cărbune şi 503 la activităţi auxiliare de de­ aproape cît productivitatea numărul ridicat al muncito­
transportul cu mijloace auto zontul de bază şi va conduce ce existente, se uşurează mult servire şi întreţinere. muncii în abataj. rilor ocupaţi cu transportul.
al unei cantităţi însemnate de la o mai bună folosire a par­ aprovizionarea fronturilor dc Este adevărat că pentru ex­ Posibilităţi de mecanizare şi
lemn, nisip, balast etc. In a­ cului de vagonete şi locomoti­ lucru cu scule şi materiale, iar tragerea cărbunelui, pe lingă automatizare există şi Ia eva­
cest fel transportul se va fa­ ve existente in dotare. Un «alt asistenta tehnică îşi va putea muncitorii de la fronturile de cuarea apelor din mină. la fa­
ce direct pe calea ferată, la avantaj este acela că prin spune cu mai multă hotărirc lucru sînt necesari muncitori sonarea lemnului în depozite,
un preţ mult mai scăzut. A- scurtarea duratei de transport cuvintul. pentru deservirea producţiei, la haldarea sterilului, la con­
trolul metanului, la prepararea
întreţinerea lucrărilor miniere
I MVJJI ■ C99QB IBRf şi a utilajelor. îmbunătăţirea cărbunelui ş.a.
deserviţ ii şi întreţinerii creează In prezent colectivele tehni­
condiţii, pentru creşterea pro­ co-inginereşti ale combinatului
ductivităţii muncii la frontul şi unităţilor sînt angrenate in­
păşim toate aceste obstacole de lucru. Dar, aşa cum s-a vă­ tr-un studiu privind organiza­
CE STA LA care frîncazâ folosirea judicioa­ zut, ponderea muncitorilor la rea ştiinţifică a producţiei şî
să a forţei de muncă. Multe
a muncii. Acest studiu oferă
fronturile de lucru este redu­
din ele vor fi înlăturate prin
aplicarea întocmai o măsurilor să faţă de totalul muncitorilor un prilej deosebit pentru valo­
rificarea tuturor acestor posi­
folosiţi la extracţia cărbunelui.
rezultate din studiile întreprin­ Dată fiind această situaţie, în bilităţi. Va trebui ca inginerii
se, din experienţa dobindită. scopul sporirii productivităţii •şi tehnicienii să analizeze in
BAZA ANALIZEI O mobilizare mai bună a comu­ muncii trebuie să întreprin­ spirit critic întregul proces de
niştilor din
producţie, să dea dovadă de
de
organizaţiile
dem măsuri care să ducă la
bază, a cadrelor tehnico-ingi­
iniţiativă creatoare în rezol­
nereşti la întărirea disciplinei reducerea personalului auxi­ varea problemelor pe care le
liar şi de deservire şi la tre­
sub tonte aspectele, combaterea cerea disponibilului in munci ridică creşterea eficienţei eco­
tendinţei de a justifica lipsu­ direct productive. Asemenea nomice a unităţilor miniere
rile organizatorice prin insufi­ din Valea Jiului. Aplicarea
Lucrările Plenarei C.C. al oase s-au desprins pentru ac­ cienţa efectivului vor face fără măsuri s-au luat şi pînă in
P'C.H. din 21-23 decembrie a­ tivitatea birourilor organizaţii­ îndoială ca în perioada ce ur­ prezent, însă în mod sporadic măsurilor ce se vor stabili
nul trecut au scos în evidenţă lor de bază şi o comitetului de mează să ne situăm în rîndul şi cu eficienţă scăzută. De a- prin acest studiu va contri­
faptul că folosirea raţională a partid pe exploatare. Esenţial exploatărilor cu planul realizat ceca consider necesar ca tova­ bui la îmbunătăţirea folosirii
forţei de muncă constituie o este faptul că sorcinilc sporite şi depăşit la toţi indicatorii. răşii din conducerile unităţi­ foiţei de muncă, la reducerea
cale principală de creştere a de plnn cc ne revin licbuie lor noastre să facă o analiză manoperei pe tone de produc­
eficientei activităţii economice. renlîzatc, nu pe scama creşte­ ANDREI COLDA amănunţită a tuturor locuri­ ţie, la creşterea productivită­
De aceea folosirea ei trebuie să rii numărului de salariaţi, ci lor de muncă, să întocmească ţii muncii.
ocupe un loc important în acti­ prin folosirea cu maximum de secretarul comitetului şi să aplice măsuri tehnice şi Ing. GHEORGHE MIHUŢ
vitatea organizaţiilor de partid. eficienţă a celor existenţi şi dc partid dc la E.ÎV1. — Nu vi se pare că sînteli prea mulţi? organizatorice pentru mecani­ şeful serviciului planificare
Vulcan
Or, la Exploatarea minieră printr-o organizare cît mai ra­ Mai daţi-vâ jos cîţiva de-acolo! Desen de V. MUIAILESCU zarea şi automatizarea opera- de Ia CC.V.J.
Vulcan această rezervă a fost ţională a muncii. Acest princi­
valorificată in foarte mică mă­ piu trebuie sâ-1 avem în ve­
sură. Datorită numărului mare dere totdeauna cînd ne propu­ *7* raducerca In viată a sar-
de muncitori auxiliari şi con­ nem să efectuăm o analiză. Cît * cinilor de mare răspunde- de extracţie. De asemenea, nu o seamă de operaţiuni cu vo­
sumului mare de manoperă la de eficientă este o asemenea de mult, transportul minereu­ lum mare, metoda de exploa­
o seamă de operaţiuni, anul bază de studiu am avut prile­ re ce ni le-a încredinţai parti­ lui pe calc letală industrială tare devine, fără doar si poa­
1966 a fost încheiat cu o pro­ jul să ne convingem de curînd. dul in etapa actuală privind a losl înlocuit cu mijloace te, o metodă de mare produc­ maşini productivitatea muncii
ductivitate scăzută. Cu o ase­ Sectorul IV de producţie nu creşterea continuă a producti­ auto. Toate acestea, au făcut tivitate. Intensitatea de ex­ PRIN EXTINDEREA în abatajele mecanizate va
menea stare de lucruri am in­ şi-a realizat planul nici pe lu­ vităţii muncii şi a elicientei c* să crească capacitatea de ex­ ploatare pc aceeaşi supralată creşte cu 29,4 la sută, economl-
trat şi în cel de al doilea an na ianuarie şi nici pe februa­ conomice a im regii activităii, tracţie de 3 ori, în timp ce nu­ mineralizată activă creşte cu sindu-se o cantitate de forţă
al cincinalului. Explicaţia nu rie. Motivul invocat de condu­ implică o le mei meu analiză a* mărul muncitorilor a rămas a* 15-40 la sulă. iar productivi­ de muncă echivalentă cu a­
este dccît una singură: lipsa cerea tehnico-ndministrativă supra lolositii lortei de mun­ proximaliv acelaşi. Foarte ilus­ tatea muncii cu circa 4 tone proximativ 60 de posturi pe zi.
de preocupare din partea con­ era lipsa de efectiv Organi- că. a aplicării în acest scop a trativ este laplul că la cariera pe post Un calcul estimativ Introducerea noilor maşini, cu
ducerii tehnico-administrative zînd o analiză temeinică a a- celor mai adecvate metode de Bănită, unde majoritatea ope­ arată şi posibilitatea reducerii gabarit destul de mare, a im­
şi a comitetului nostru dc devâralelor cauze, împreună cu exploatare corespunzătoare raţiunilor se executrl manual cu pînă la 12 la sulă a preţu­ MECANIZĂRII pus insă schimbarea profiluri­
partid. Cit de temeinică — şi birourile organizaţiilor de ba­ condiţiilor qcologico-miniere. (iar electivul este la lei ca la lui de cosi. lor în preabataje. In acest
de loc scuzabilă — este o astfel ză. s-a desprins cu totul alt­ Evident, tendinţa — pe deplin Teliuc) produci ia es/e de 4 ori Nu este nevoie de nici o scop s-au folosit unele mate­
de afirmaţie, o voi dovedi în ceva: slaba întreţinere a utila­ justificată — este ca. ' acolo mai miră. Consider că orice altă demonstraţie pentru a do­ riale noi de susţinere cum
cele ce urmează. jelor şi instalaţiilor, nefolosi- unde-i posibil, să se introdu­ comentariu n-ar aduce nimic vedi că mndcmrzaiea lucrului sînt armăturile metalice de
In cursul lunii ianuarie, cînd rea timpului de lucru de către că pe o scară cil mai largă nou. in abataje aduce după sine, De mai mulţi ani la Exploa­ pentru mecanizarea unor ope­ tip „F.H." S-a creat astfel po­
comitetul de partid a între­ muncitorii de la întreţinere, metodele de mare productivi­ Pînâ acum m-am relerit pe lingă o producltvilale înal­ tarea minieră Deva s-au făcut raţii. Prin extinderea micii sibilitatea săpării preabataje-
prins o amplă analiză asupra lipsa de asistenţă tehnică din tate. Despre avantajele cc de­ doar la ceea cc am realizat şl, tă. o folosire raţională a lorfei numeroase experimentări pen­ mecanizări, la transportul sub­ lor cu profil aproape dublu,
felului în care este folosită partea maiştrilor Ivan Graţian, curg dc aici. nc-am convins de muncă pe întreaga exploa­ tru găsirea celor mai eficien­ teran pc orizontală s-au re­ ceea ce permite mecanizarea
forţa de muncă, au ieşit la 1- Vasile David, Costache Vasiliu din propiie experienţă. aş putea spune, acolo unde tare. te metode de exploatare, care dus 10 posturi şi 12 la supra­ completă a încărcării şl
veală o seamă de rezerve. In şi a şefului de sector Nicolae Cu cftiva ani La cariera Bă­ să asigure o productivitate ri­ faţă pe zi. S-a acţionat şi asu­ transportului în abataj.
sectorul de deservire, la trans­ Constantin, precum şi preocu­ în urmă. la Ex­ nit a, chiar în a- dicată, cu un consum redus de pra îmbunătăţirii condiţiilor de Bineînţeles că n-au fost e­
porturi. în depozite, mulţi parea insuficientă a acestora ploatarea minie­ cest an, au losl forţă de muncă. S-a ajuns în lucru. A fost extins ilumina­ puizate încă rezervele de re­
muncitori, pur şi simplu nu-şi pentru asigurarea condiţiilor ră Ghelat. o în­ Eficienţa metodelor începute o sea­ final la actuala metodă de ex­ tul fix la nivelul abatajelor şi ducere a personalului auxiliar
justificau existenţa. Raportul de lucru în abataje. Fireşte, o ceput aplitarca mă de lucrări în ploatare cu abataje cameră pe principalele galerii de şi de deservire. Preconizăm ca
dintre numărul acestora şi al vină o aveau şi birourile orga­ metodelor de vederea introdu­ descendente cu surpare, care transport, crescînd astfel sigu­ prin aplicarea pe scară mai
exploatare prin
celor din abataje era cît se nizaţiilor de bază, care n-au cerii unor me­ în anul 196C a condus la rea­ ranţa muncitorilor în executa­ largă a micii mecanizări să
poate de neeorespunzător (de intervenit pentru lichidarea de­ surpare, prin în- tode de lucru lizarea productivităţii plani­ rea unor operaţii, coca ce a reducem consumul de forţă de
altfel el nu satisface nici în ficientelor semnalate. magazinarea mi­ mai productive. ficate în abataj în proporţie condus, implicit, In economie muncă. Se va pune în func­
prezent). Măsurile stabilite şi aplicate nereului .şi cu de mare Cu experienţa de 113 la sulă. Depăşirea s-a de timp. Adaug că extinderea ţiune un fierăstrău electric
galerii de sub-
Studiile efectuate cu ajutorul în urma acestei analize dintre etaj. Ca prime dobindită în me­ realizat mai ales pe scama normării tehnice la unele ac­ pentru dimensionarea lemnu­
colectivelor de specialişti, au care amintim: repartizarea de consecinţe. au canizarea carie­ îmbunătăţirii organizării mun­ tivităţi auxiliare şi de deser­ lui conform cererii, vom in­
condus la o mai bună organi­ sarcini concrete pentru mem­ losl : eliminarea rei Teliuc. vom cii şi a dotării tehnice. Aceşti vire a avut ca efect utilizarea troduce o locomotivă electri­
zare a muncii în toate com­ brii de partid din brigăzi, re­ pul ea ajunge ca factori au făcut ca şi în anul maî raţională a timpului de lu­ că cu troleu la orizontul 190
partimentele de activitate si la partizarea cadrelor tehnico-in­ unor operaţiuni productivitate St aici să reali­ curent, productivitatea să cu­ cru. a capacităţii maşinilor şi m. pentru transportul mate­
lichidarea multora dintre defi­ ginereşti pe .formaţii de mun­ cu consum mare zăm o producţie noască aceeaşi linie ascenden­ utilajelor. rialului rezultat de la lucră­
cienţele amintite. Iată numai că, asigurarea condiţiilor pen­ de manoperă si de calcar mult tă, realizările din 1966 fiind Dacă în activitatea de deser­ rile de înaintare, se va trece
cîtevn exemple: prin introdu­ tru încadrarea in diagramele de mecanizarea al­ mai mare. cu întrecute cu 2,3 la sută. vire s-a putut acţiona asupra Ia comanda pneumatică a u­
cerea lucrului după program şi lucru şi punerea în discuţia a- tora. Deci. s-a mijloace moder­ Dacă comparăm procentul numărului de muncitori prin nui macaz la orizontul -90 m.
norme la fasonarea lemnului dunârilor generale a celor ce înregistrai o scădere simţitoa­ condiţiile de zăcumint ne-au ne si cu un număr redus de de realizate a productivităţii măsuri de organizare şi prin şi la încercarea maşinilor pen­
în depozite s-au redus 11 pos­ săvirşesc abateri de la discipli­ re a consumului specilic dc fost intru totul favorabile. muncitori. în abataj cu cel înregistrat pe mica mecanizare, în abataje a­ tru confecţionarea şorului la
turi; ca urmare a dirijării mai na de producţie s-au dovedit a forţă de muncă. Intr-un singur Insă. o bună parte din produc­ Sc înţelege că aplicarea u­ exploatare, se ajunge la con­ cest lucru nu este posibil dat slîlpii de susţinere pentru ar­
judicioase a transportului pro­ fi eficiente. In luna martie an, prin aplicarea, numai par­ ţia întreprinderii noastre, se nor asemenea măsuri pe care. cluzia că. în locurile de mun­ fiind faptul că actualele for­ marea în lemn a lucrărilor mi­
ducţiei în partea vestică a mi­ fără efectiv în plus sectorul ţială, a acestor metode, s-au extrage prin metode clasice, de alllcl ni le-am propus, nu că direct productive, nu s-a maţii de lucru, care dau bune niere şi altele.
nei a fost eliminat un schimb a început să dea rezultate mai economisit 172 muncitori call- cu o productivitate mai scăzu­ este de loc uşoară. Ea solicită acţionat suficient pe linia rezultate, nu pot fi descom­ Aplicarea măsurilor pe care
întreg la. puţul 7 vest „Skoda" bune. f i ca li, care au putut fi folosi tl tă şi un consum de tortă de mobilizarea deplină a cadre­ creşterii acestui principal in­ pletate. Singura calc (le urmat ni le-am propus, olit în abata­
(9 posturi), in urma rectificării Experienţa a arătat că ase­ la lucrări de cercetare si des­ muncă destul de ridicat. De la lor noastre tehnico-inginereşti, dicator. Spun aceasta, deoare­ în direcţia creşterii producti­ je cît şi la activităţile auxi­
pantei circuitului puţului „7 menea măsuri sînt necesare la chidere în noile perimetre sine se naşte întrebarea : da­ a maiştrilor şi a muncitorilor ce pe exploatare, planul pro­ liare. va duce la folosirea
Noiembrie" şi separaţie au fost fiecare sector. miniere că este sau nu posibilă creş­ cu înaltă caliticarc. S-ar putea ductivităţii muncii a fost rea­ vităţii muncii, fără a solicita mai raţională a forţei de mun­
reduse alte 12 posturi sa.m.d. Judecind după felul in care Faptul este explicabil: prin terea productivităţii muncii in spune că necesită o glndire lizat în 19C6 în proporţie de eforturi fizice suplimentare, că. Ia reducerea cheltuielilor
Prin aplicarea unui ansamblu am muncit in cea de a treia surpare s-a eliminat ramble­ abatajele respective ? Fură tehnică colectivă, plină de pa­ 11C.9 la sută, cu 3,9 procente râmine mecanizarea. Studiile de producţie şi deci la creşte­
de măsuri tehnice şi organiza­ lună a anului, sîntem îndrep­ erea. iar prin inmagazmare şi îndoială că da. Un studiu a- siune. la copălul căreia vom mai mult decît în abataje. In tehnico-economice, întocmite
torice rezultate în urma anali­ tăţiţi să credem că am pornit subetaje — încărcarea şi trans­ prolundal a ceea ce a apărut avea saiislactia unei eficiente rea eficienţei economice. Or­
zelor şî studiilor întreprinse. în pe un drum bun. Totuşi, ceea portul in abataj (care se rea­ nou in tehnica minieră mon­ maxime. Dar a\em convinge­ acest an creşterea faţă de re­ încă in cursul anului trecut, au ganizarea ştiinţifică a produc­
cursul lunii februarie raportul ce am făcut constituie doar un lizează grovitalional). dială. q propriei experienţe, ne rea că, prlntr-o mai bună or­ zultatele anului trecut este de confirmat acest lucru. Pe baza ţiei şi a muncii ne oferă largi
dintre numărul muncitorilor început. Coeficientul de pre­ Un alt exemplu semnificativ indreplăteste să alitmăm că ganizare a întregii ac/ivilă(i. 7 Ia sulă, cu 4,7 procente mal lor Exploatarea minieră Deva posibilităţi de a spori eficien­
direct. productivi şi cei din zenţă este încă scăzut; moi sînt îl oieră cariera Gxp/oa/rir/i mi­ prinlr-o muncă dc concepţie mult decit productivitatea
sectoarele de deservire s-a îm­ absenţe nemotivatc. abateri de niere TeJiuc. An de an aici au avem suficiente posibilităţi. mol susţinută, vom ajunge la realizată în abataje. La aces­ va fi dotată, în prima etapă, ţa economică a activităţii, ast­
Introducînd in aceste abataje
bunătăţit, iar planul producti­ la disciplina de producţie. A­ fost introduse maşini şi utilaje utilaje ca: maşini de încărcat cele moi bune rezultate. te rezultate s-a ajuns prin re­ cu 16 maşini de încărcat şi fel ca produsele cuprifere să
vităţii muncii pe luna respec­ vem încă rezerve în organiza­ moderne, cu productivitate ri­ si transportat minereul, ma­ transport cu siloz care vor a­ devină într-un timp cît maî
dicată : excavatoare, loreze şini de încărcat cu siloz, ma­ Ing. VASILE FLOREA ducerea posturilor de munci­ sigura mecanizarea operaţiilor
tivă a fost depăşit cu 17 kg pe rea producţiei şi a muncii. E­ scurt aducătoare de beneficii.
şam.d, aşa îneît au fost me­ şini de. rambleiat si altele, care directorul întreprinderii tori auxiliari şi de deservire
post. xemple s-ar putea da destule. canizate complet operaţiunile dintr-un ciclu de producţie în
Concluzii deosebit de preţi­ Stă în putinţa noastră să de­ înlocuiesc munca manuală la miniere Hunedoara pc 1.000 tone minereu extras, proporţie de 80 la sută. Prin VASILE CÎRPAN
ca urmare a măsurilor luate Intrarea în funcţiune a acestor inginer şef la E. M. Deva