Page 30 - Drumul_socialismului_1967_04

2
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 331"

ŞTIINŢA Şl TEHNICA
0 amplă

lucrare ROMANEASCĂ

despre răs­
G E N E R A T O R D E P L A S M A A M E S T E C D E L I N U R I
S C U R T E ŞI I-’IB R E
coala lui La baza din Timişoara a A­ C H I M I C E
cademie! a fost conceput şt
realizat un generator de plas­ Valorificarea superioară a
Horia, Cloşca mă, utilizat la tăierea metale­ materiei prime este una din
c a ceastă instalaţie este faptul câ principalele preocupări ale
pentru a­
lor. Caracteristic
y u şi Crişan ea utilizează aerul in loc de specialiştilor dc la Institutul
de cercetări textile. In
urma
argon, ceea ce o face mult mai
economică. Temperaturile de unor îndelungate studii, aceş­
tia au stabilit retete pentru
Un colectiv dc cerce­ 0.000-50.000 grade, la care se
tători clujeni condus dc lucrează, permit tăierea unor filarea linurilor scurte in a-
proj. dr. docent Ştefan metale cu grosimi pînâ ia 65 niestcc cu fibre chimice. In
Pascu, membru cores­ mm : oţeluri inoxidabile, table prezent, rezultatele cercetării
se experimentează pc scară
At en NELE NOASTRE — AL LE pregăteşte o amplă lu­ de cupru, aluminiu ele. industrială. La întreprinderea
pondent al Academiei,
Cercetătorii secţiei de sudu­
„Textila" — Griviţa s-a pre­
crare, in 10 volume, pri­
vind răscoala lui Horia, ră au organizat un colocviu gătit amestecul respectiv, care
pentru iniţierea
teoretică şl
Dintre toate animalele do­ ceslor vizite, producţia de miei, combate rahitismul, a- şorul de matcă In goana după Cloşca şi Crişan. Mate­ practică în folosirea generato­ a şi fost expediat Filaturii de
lină pieptănată Bucureşti, un­
rialul de
bază pentru
mestice, albinele sînt singu­ răpiţâ creşte de 2,5 ori, de teroscleroza, hipertonia, trom- profiluri, firmele capitaliste întreaga lucrare a şi fost rului de plasmă, la care an de se produc firele. în curind.
bronşic şi
boflebita, astmul
lucernâ — de 50-100 ori, de
rele care îşi asigură singure
părinţi! hrana, ba mai mult, chiar sur­ Există plante a căror produc­ unele afecţiuni ale pielii. i-au atribuit proprietăţi mira­ slrlns, fiind alcătuit dtn participat specialişti din uzi­ Ia o altă întreprindere —
culoase. După mii de cercetări
floarea-soarelui — de 50 ori.
ne şi întreprinderi.
se
română" —
„Poslâvâria
documente t
mii
de
plusul. destul de mare, este
Ceara nu este
comestibilă,
observaţii
biochimice şi de
folosit de om. ţie creşte de 10-15 ori. dar ea conţine de trei ori mai clinice asupra diferiţilor bol­ transcrieri după manu­ P A R A F I N A c o l o r a t a vor executa ţesături din arest
amestec. Aplicarea acestei re­
De la albină avem foloase Mierea de albine înviorează multă vitamină A decît mor­ navi, s-au stabilit proprietăţi­ scrise şi tipărituri din ţete tehnologice pe scară in­
directe : miere, ceară, venin, şi împrospătează sîngele omu­ covul — principalul furnizor le terapeutice, profilactice şi tară şi străinătate, foto­ Un colectiv de la Institutul dustrială. va contribui la va­
polen, lăptişor de matcă şl lui, măreşte numărul globule­ de vitamina A pentru indus­ nutritive ale lăptişorului de copii, microfilme şi al­ de cercetări pentru prelucra­ lorificarea superioară a unei
clei de albină — şi indirecte lor şi cantitatea de hemoglobi­ tria farmaceutică. Iată de ce matcă. Se ştie acum în ce ca­ tele. Toate documente­ rea ţiţeiului din Ploieşti a cantităţi de iînă din care se
— polenizarea plantelor, de na, reface forţele după obo­ se recomandă să se consume zuri poale el sâ dea rezultate le vor fi reproduse în
Un caz recent s-a petrecut 10-15 oii mai mare decît fo­ seală fizică şi intelectuală, mierea din fagure. Ceara este bune şi cind este contraindi­ forma originală, iar iz­ realizat pentru prima oară în pot produce 2 milioane mp de
într-o staţie de autobuz. Prin­ loasele directe. Cn sâ produ­ furnizează organismului ener­ folosită pe seară largă in di­ cat. (Lăptişorul de matcă este voarele narative însoţi­ ţară parafina colorată — ma­ ţesături de calitate superioară.
tre cei care aşteptau sâ soseas­ că un kilogram de miere, al­ gia necesară. Mierea are şi ferite ramuri ale industriei şi un concentrat bogat în amine, te de traduceri şi note terie primă cu acţiune com­ Calculele arată că la fiecare
că maşina, se aflau şi doi copii. binele trebuie sâ ..viziteze" agriculturii. fermenţi şi polivitamine. Albi­ explicative, precum şi plexă care se utilizează la fa­ kilogram de Iînă scurtă pre­
Unul. în vîrstâ de 8 ani, celă­ 6-10 milioane de flori. O fa­ proprietăţi terapeutice. Ea se Polenul pe care îl strîng al­ nele ÎI obţin din polen şi nec­ de rezumate ample. Pi­ bricarea aditivilor pentru ule­ lucrată în amestec cu fibre
lalt mai mic. Erau fraţi. In milie de 20.000 de albine poa­ obţine din nectarul multor binele conţine toţi aminoaci- tar, concentrate şi completate uă acum au fost term i­ iurile de extremă compresiune. chimice se poate obţine un
momentul cînd autobuzul so­ te .vizita" într-o zi nînâ la 100 plante medicinale. zii cunoscuţi pinâ acum, mul­ de organismul insectei. nale două volume, care Realizarea acestui aditiv va 6por de beneficii de 48 lei.
sea, cind mai avea cîliva metri Veninul de albine, în doze te săruri minerale, fermenţi, vor fi predate tiparului elimina importul acestei ma­ Cercetătorii institutului au
ca sâ frineze, unul dintre co­ hormoni, acizi organici etc. In Tină nu de mult, cleiul de încă în cursul acestui terii prime şi va da posibili­ definitivat şi tehnologia pen­
pii, în joacă, s-a făcut câ-1 îm­ privinţa vitaminelor, el este, albine era prea puţin cunos­ an. Volumul care des­ tatea lărgirii sortimentului u­ tru utilizarea sorturilor de
pinge pe celălalt spre maşină. intr-adevăr, un concentrat cut. Acum, medicina îi acordă chide colecfia conţine leiurilor de transmisie. Acelaşi bumbac cu fibră redusă. Valo-
S-a întimplat însă că chiar l-a natural polivilaminizat. Un o deosebită atenţie S-a con­ un studiu introductiv, colectiv a sintetizat, în ulli- rificînd pe aceaslâ cale bum­
împins. Accidentul a fost mor­ gram de polen cules de albi­ statat câ, adăugat în doze mici Li care se apreciază va­ mult timp, mai mulţi aditivi bacul, se realizează economii
tal. şoferul, surprins, nemaipu- ne conţine 20-30 doze de rulin la cocaină, el îi măreşte de loarea informativă şi din materii prime indigene, iar de 600 Ici la fiecare tonă de
tînd opri autobuzul ca să evi­ (vitamina F), care poale pre­ 3-4 ori proprietăţile anestezi­ conţinutul ideologic al acum în laboratorul institutu­ materie primă. A început, de
te acest deznodâmînt tragic. întâmpina hemoragii în creier, ce, iar la novocaină — de 10­ izvoarelor în general. lui se fac cercetări pentru ob­ osemenen. fabricarea pe scară
Astfel de cazuri, cînd din inimă, retină şa. Datorită can­ 15 ori. In curind, el va putea Lucrarea va pune la în- ţinerea unui aditiv care sâ Industrială a articolelor trico­
joacă se ajunge la accidente, tităţii mari de aneurin pe ca- fi utilizat cu succes de către demina specialiştilor, cit dea uleiurilor culoare şi pu­ tate dintr-un amestec ternar
unele foarte grave, se înregis­ re-1 conţine, polenul poate fi aneslezişli, precum şi în trata­ S i publicului lorg, noi tere mare de ameliorare a din fibre naturale şi chimice,
trează în multe localităţi ale PRINCIPALELE edituri din Moscova vor tipări, în cinstea denumit „brom natural". mentul unor boli ca neuro- posibilităţi de cunoaşte­ vîscozităţii. Acesta va fi rea­ după reţeta stabilită în insti­
regiunii. Fie că sînt lăsaţi sâ celei de-a 50-a aniversări a Marii Revoluţii Socialiste din Oc­ In ultimul deceniu, un alt dermile, uncie exeme, în in­ re a acestei mari epo­ lizat la un preţ de cost cu tut. Pc această bază va spori
tombrie, 11.500 titluri de cărţi şi broşuri cu un tiraj loial de halaţii pentru combaterea pro­ circa 30 In sută mai mic şi va producţia de tricotaje cu circa
peste 230 milioane de exemplare. Fe de altă parte, editurile produs apicol a atras atenţia ceselor inflamatorii ale căi­ pei din istoria patriei fi lot atît de bun ca cele din 500.000 dc bucăţi pe an.
diferitelor republici vor publica cărţi şi broşuri înlr-un tiraj oamenilor de ştiinţă — lâpti- lor respiratorii etc. noastre. import.
total de un miliard exemplare. HSQSBBI acaaBi B B ie Bl i a m a o asa i c n
★
LA SFÎRŞITUL anului 1965. populaţia Bulgariei era
de
ATITUDINI 8.230.602 de locuitori. In cursul anului trecut, numărul naşte­ Panoramic
rilor a depăşit pe cel al deceselor cu 58 657, cifră care repre­ D I S T R A CT
zintă sporul natural al populaţiei ţârii în anul 1965 J
Populaţia Bulgariei a crescut în perioada 1961—1965, în internaţional
medie pe an, cu 66 206 locuitori sau eu 5 517, în medie pe
lună. 184 în medie pe zi şi fl în medie pe oră. La fiecare opt
minute, în Bulgaria s-a nâseul eîle un cetăţean. MOSCOVA. La Stu­
se joace pe stradă, fie câ, în In 1965, Bulgaria număra cu doi locuitori pe kilometru pă­ dioul central de filme S c h im b d e c u vin te
chip de pietoni, nu respectă re­ trat mai mult decît în 1961. şi cu opt mai mult decît în 1950. documentare din Mosco­
gulile de circulaţie, copiii sînt va s-a turnat recent fil­
★
expuşi accidentelor. Cauza tre­ IN LETONTA se construieşte un superexpres cu vagoane mul „Artistul", consa­
buie căutată, în primul rînd, crat activităţii artistice Dezlegînd careul sc va romanului „Moartea vine pe
în faptul câ mulţi copii nu sînt din aluminiu. Acesta va putea dezvolta o viteză de 200 kin'h. a celebrului sculptor obţine pc verticala A-B bandă de magnetofon”.
supravegheaţi îndeajuns de că­ ★ Serghei Konenkov. Fil­ titlul unui roman, apar- 8. Numele unei scriitoare
ÎN IUGOSLAVIA s-n construit un paratrăsnet radioactiv,
tre părinţi. la care s-a utilizat cobalt radioactiv — 60. F,t fereşte de trăsnet mul a fost realizat de ţiuind unu] scriitor contemporane stabilită Ja Iaşi.
Intr-o convorbire cu un lu­ o suprafaţă pe o rază de 200 in. către Juri Beleaev -şi A- transilvănean contem­ GRUIAN PAUL
crător de miliţie, care se ocupă S naloli ICaloşin. poran.
★
cu probleme de circulaţie, aces­ DE LA 3 septembrie ac., în Elveţia se va introduce cir­
ta sublinia necesitatea intensi­ culaţia pe dreapta. In această zi vor fi mutate 350.000 de sem­ ROMA. Regizorul ita­
ficării acţiunii de educare a co­ ne şi 100 000 de staţii. In locul tramvaielor se vor introduce lian Federico Fel lini va 1. Titlul unei piese de teatru
piilor în spiritul respectării omnibuze. Şoferii şi pietonii vor trebui să treacă la noua di­ transpune pe ecran lu­ scrisă de B. Şt. Delavrancea.
normelor şi regulilor de circu­ recţie în decurs de un minut. Semnalul schimbării va fi dat crarea „Satiriconul" a 2. Numele unui mare serii­
laţie pe drumurile publice. A- prin sirene. .« lui Petronius Din distri­ lor francez contemporan, au­
ceastâ sarcină de educare re­ ★ * buţie vor face parte tor al volumului „Thanatos
vine în primul rind părinţilor. ÎN AFARA de faptul câ este.coi mai dur.mineral, diaman­ Claudia Cardinale şi Al- Pnlace Hotel". ’ t
Copiilor trebuie să li se expli­ tul mai are şi o altă proprietate : intr-un cuptor, el fixează berlo Sordi. 3. Prenumele aceluiaşi scrii­
ce în permanenţă câ traversa­ temperatura înconjurătoare cu o mare precizie. „Diainanlele- tor.
rea străzii se face numai prin termomeire" sînt utilizate in unele întreprinderi din Mosco­ HOLLYWOOD. In dra­ 4. Roman al lui Liviu Rebrea-
locurile marcate şi numai după va, Leningrad şi Sverdlovsk. ma lirică a unei tinere
ce se asigură că nu vine nici ★ soţii de misionar, regizo­ nu apărui în anul 1920.
o maşină dinlr-o parte sau FIRELE de păianjen sînt a!îl de subţiri. îneit o cantitate rul George Roy Hill pre­ 5. Scriitor român autor al
alta, câ atunci cînd merg pe de 340 g. ajunge pentru înconjurul globului pâmîntesc la zintă colonizarea Insule­ romanului „Ţara de dincolo
şosele, trebuie sâ circule pc Ecuator. Un fir de păianjen este de două ori mai rezistent lor Hawai în anii 1820­ de negură".
partea stingă, sâ nu se joace decît un fir de oţel cu acelaşi diametru. 1840 6. Unul din marii noştri
pe drumurile publice, sâ urce ☆ , Scenaristul Dalton a ORIZONTAL: 1) Autorul care se desprind capitolele povestitori, mort în acelaşi an
sau sâ se dea jos din autobuze CONFORM actualului plan cincinal, in cartierul universi­ adaptat pentru film ro­ maximei „Majoritatea cuvin­ „Cuvîntul autorului" şi „Cu- cu „Luceafărul".
numai după ce acestea au o­ tar din Pers (R P. Ungară) se va crea o şcoală superioară manul cu acelaşi nume telor de spirit sint spuse pen­ vîniul eroului". — Cuvinte de 7. Numele unui scriitor ro-
prit, sâ nu se joace nici mă­ pentru construcţii, care va pregăti instalatori, electricieni al lui James A. Miche- tru a doua oară". — Ghid ex­ povaţâ. 4) Trăiau Coşovei. —
car in glumă, atunci cînd aş­ pentru construcţii, mecanici pentru industria silicaţilor. in­ nor. distins cu unul din primat prin cuvinle. 2) Un cu- Un cuvînt impunător! — In­
teaptă maşinile în staţie. De­ dustria construcţiilor, construcţii în adîncimc şi prefnbricarea cele mai mori premii li­ vînt şters ! — Autorul maxi­ strument muzica) 5) Puţin
sigur, regulile sînt mai multe, elementelor pentru construcţii. Această şcoală superioară va terare — premiul Pu- mei : ..Cuvînlul este umbra calciu — Două unităţi dinlr-o
nu ne propunem sâ le relatăm putea fi frecventată dc 12 000 de studenţi la cursurile de zi litzer (1P48) faptei", 3) Mincare pentru silabă ! — Pol servi cuvinte.
aici pe toate. Fărinţii au dato­ şi 600 — la cursurile serale. păsări — înlesneşte schim­ 6) Diminutiv feminin — Se ci­
ria să le cunoască şi să le ex­ buri de cuvinle — In secret! teşte invers ! — Mineral din
plice copiilor. 4) Infinitivul cilorva cuvinte scoarţa pâmîntului — .La sfîr-
Se întîlnesc pe străzi şi bine plasate ~ Cuvînl de or­ şit de cuvîntare. 7) Revista
mulţi copii mici care umblă dine — Un curs pe jumătate! cuvintelor încrucişate. — Unu)
fără sâ fie supravegheaţi, chiar Putea fi evitat atacul de ia Pearl Karhour? 5) A cere sâ se repete — Stu­ dintre creatorii metodei de
şi în locurile eu circulaţie in­ diu în cîteva cuvinte — Vine studiere a vocabularului denu­
tensă. Acest fapt nu poale /i Celebrul agent, al contraspio­ flat secretele de funcţionare bour va fi atacat la 7 decem­ înaintea cuvîntului 6) Ur- mită ..Cuvinte şi lucruri1*. 8)
calificai decît ca o condam­ najului american, Herbert O. ale „camerei negre" de la Yar­ brie, orele 13. Amiralul Harold san Elena — Prin cîteva cu­ Autorul poeziei „M-ai chi­
nabilă lipsă de răspundere din Yardlcy. inventatorul „came­ dley şi au construit maşini e­ Stark. şeful operaţiunilor na­ vinte se poate provoca o cas­ nuit alîta cu vorbe de iubire"
partea unor părinţi faţă de vi­ rei negre americane" şi pri­ lectronice de transmitere a vale de afunci, a citit acest me­ cadă — Unitate sonoră a cu­ — împinse şi trase. 9) Printre
ata propriilor eopîi. mul care a reuşit sâ descifreze mesajelor codificate. Ulterior, saj, dar a găsit câ este inutil vîntului. 7) Rîvnă — Miron fontă ! — Incluse în fâgăduia-
Atenţie, părinţi! E în joc să­ codul secret japonez, în anul americanii au reuşit, datorită sâ dea alarma, anunţînd doar Coslin — Zeci de metri pă­ lâ ! — Cuvînt de legătură. —
nătatea şi viaţa copiilor voştri. 1921, este în prezent acuzat de unei întîmplâri, sâ descifreze amiralii prezenţi la Honolulu, traţi. 8) Nici o vorbă în plus Articol (abr.). 10) Zburător le­
Orice neglijenţă în educarea a fi fost el însuşi un agent al mesajele japoneze. Autorul a- Manila. Panama şi San Fran­ — Admis. 9) fnghenţă apele gendar. Lumeşti — Cap în
micilor pietoni, in înarmarea serviciului de spionaj japonez. finnâ că americanii au citit cisco. Generalul George Mar- — Unic ! — Barbu Alecu. Anglia. 11) Drag şi nu prea!
lor cu regulile dc comportare In cartea intitulată „Sigiliul mesajele diplomatice secrete shall, şeful statului major al 10) Încheie o conferinţă ! — — Plecare — Scule. 12) Mi diez
pe străzi şi drumurile publice rupP, Ladislas Farago, fost o­ ale japonezilor pînâ în anul armatei americane, nu a văzut Un cuvînt acru ! — Odgon — Rîu în U.R.SS. — Autorul
poate avea urmări tragice. Nu fiţer al serviciului de informa­ 1940. In acest an, serviciul de acest mesaj decît în uTtimul lung cu care sc trage un vas. poeziei „Ultima scrisoare" în
este vorba aici de un semnal ţii al marinei americane in tim­ spionaj din Tokio a schimbai moment. Dar avertismentul său 11) Pietroi — Oraş în Siria. care se întîlnesc versurile...
dc alarmă, ci de o problemă pul celui de-al doilea război codul în transmiterea informa­ trimis la Honolulu a sosit prea 12) Lucrează inul — înşiră cu­ „Te voi iubi mereu fără CU­
actuală, care necesite o mun­ mondial, îl acuză pe Yardley ţiilor, ceea ce le-a permis ata­ lirziu, datorită încetinelii cu vînt după cuvînt. 13) Ţine I VÎNT /Şi lumea n-o sâ ştie
că de educaţie temeinică, per­ de a fi vindut Japonezilor în carea cu succes a portului care a acţionai serviciu) ame­ — A înapoia 14) Magneti- niciodată..." 13) Un cuvînt veş­
manentă, Impusă de însăşi anul 1928 secretele criptografi­ Pcnrl Harbour. Soarta războ­ rican de transmisiuni. In felul zâri (fig.) — Schimb de cu­ nic! — Autorul poeziei „Note
dezvoltarea societăţii. s ce ale „camerei negre" penti'ii iului ar fi fost schimbată, fără acesta, japonezii au reuşit sâ vinle. de toamnă" din care desprin­
7.000 dolari. Potrivit versiunii îndoială, dacă preşedintele desfăşoare nestingheriţi opera­ VERTICAL: 1) Totalitatea dem versurile : „Tăcere... e
ţia lor prin surprindere, care
P A U L B l R L A D E A N U î lui Farago, japonezii ar fi a- S.U.A. ar fi fost informat des­ a dus. după cum se ştie, la in­ cuvintelor dinlr-o limbă. — toamnă în cetate... / Plouă... şî
Şantier. 2) Cuvînt — Cerce­
numai ploaia dă cuvînt".
pre existenţa unui mesaj în trarea S.U.A. în cel de-al doi­ tat. 3) Regretat poet. autorul
care se spunea eâ Pearl Har- lea război mondial. ridului „Tînârul oţelar" clin P r o f. V I C T O R I A Ţ E N C O
maşa feineiascâ cu dungi ori­ în zilele de sărbătoare, cu pan­ taţie deasă şi viu colorată) fo­
zontale (pînzâ invârgalâ), pre­ talonii albi din material cum­ losite la împodobitul grinzilor
cum şi cămaşa cu decorul mî- părat. din casă şi a pereţilor, cu sau
necilor prelucrat sub influen­ La fel ca în Ţara Haţegului fără farfurii de ceramică.
ţa oltenească. De notat la por­ şi în Valea Jiului o deosebită Pentru o perioadă anterioa­
tul femeiesc varietatea modali­ importanţă a avut mai de ră, un loc important între meş­
„Jienii", nume sub care sint derii extracţiei de cărbune, ca­ nel cămăşi obişnuite sub că­ tăţilor de decorare, care păs­ mult găteala capului, deose- teşugurile cunoscute în Valea
cunoscuţi locuitorii văii celor racterizată prinlr-o populare maşa populară). Este intere­ trează in fiecare caz nota ori­ bindu-se pentru femei două Jiului l-a ocupat olăritul. Cen­
două Jiuri, păstrează astăzi în- rapidă a zonei; şi perioada con­ sant de amintit câ între pie­ ginalităţii. porturi: „cu proboada" mare tre cunoscute au fost la Liva­
Ir-o suprafaţă teritorială rela­ temporană, cînd, în condiţiile sele care se mai păstrează şi Costumul bărbătesc, tributar pînâ la 2 m, lăsată pe spate dia de Cîmp şi Baru Mare, de
tiv mică o varietate deosehilă industrializării, legăturile cu astăzi se întîlnesc „glugile" şi şi e! tuturor zonelor partici­ sau legală pe sub bărbie; şi unde şi denumirea cunoscută
a portului şi artei populare, restul ţârii s-au dezvoltat foar­ „şubele" aduse de haţegani, pante la formarea „jienîlor", a cu .,pleteri" (aşezare specială a de „oale de Bar", unde erau
cuprinzînd influenţe ale tutu­ te mult, fluctuaţia deosebită a „conciul" pâdurenesc, „biluş- suferit unele modificări, renun- „coafurii", peste care se lega făcute vase de diferite forme
ror zonelor etnografice lim i­ pentru uz pastoral (oale şi ul­
trofe, pe trunchiul unor vechi cioare), vase mal mari (pentru
tradiţii româneşti cu profil „crumpenc"), sau vase de bu­
pastoral. Pentru a înţelege sta­ cătărie („laboş"). Ceramica de
diul actual al artei populare Baiu este smălţuită simplu
din această zonă este necesar (mai des înlîlnit cafeniul),
sâ cunoaştem fazele evoluţiei smălţuită ca ornament şi arsă
demografice. în contextul evo­ populaţiei ducînd la popularea ca", „chieptarele înfundate" şi ţinîndu-se la cămaşa lungă pen­ cu un „tindeu"). Astăzi se la roşu.
luţiei relaţiilor social-economi- pârtilor mai înalte ale zonei. Pe­ croiul cămăşii femeieşti din tru cămăşi scurte, mai practi­ poartă „propoada" neagră sim­ Prelucrarea artistică a lem­
ce din Valea Jiului Astfel, se rioada dezvoltării mineritului „mârginimea" Sibiului, precum ce. In general însă, costumul plă. comună mărginencelor. nului este dezvoltată şi astăzi,
cunosc in evoluţia demografi­ este şi perioada de influenţă şi obiecte aduse din peregri­ bărbătesc păstrează toate ca­ Specific jienilor era în ace­ în specia] în părţile mai re­
că a zonei cinci etape: situaţia din sudul Carpaţilor, din Ba­ nări. racteristicile costumelor din laşi timp portul lung al pâru­ trase ale Văii Jiului. Se fac
existentă pînâ la sfîrşitul se­ nat, din zona Mehedinţi, pre­ In zona jienîlor deosebim regiune. Specific zonei jienilor lui, „râlezat" la bâlhni. iar la furci, fuse, precum şi căucc
colului al XV-lea (aşezări cu cum şi unele de provenienţă mai multe genuri dc port, di­ este „barburul" ornamental (a- tineri părul lung în spate şi pentru apă Câucele jienilor
caracter pastoral — agricol; oltenească din apropierea Du­ ferenţele fiind astăzi nu atît propîal de mârginenesc şi haţe- retezai in faţă (azi port dispă­ sînt foarte asemănătoare t u
stîne pentru vârâtul oilor) ; nării. Aceasta datorită deselor în croială, cîl în ornamentaţie gan), care decorează atît în rut), cît şi căciula cu fundul cele ale pâdurenilor. atîl ~a
popularea lentă a depresiunii peregrinări pastorale spre şi cromatică. Astfel, portul fe­ faţă, cît şi în spate, cămaşa lat. Ca piesă pentru vară este formă cît şi ca ornamentaţie.
pînâ la jumătatea secolului locurile de iernat. meiesc, extins mai mult in fiind în formă de cruce, ter­ astăzi pălăria neagră specifică, Arta populară din aeeas:â
al XVlII-lea (formarea pri­ Noile îndeletniciri au avut pai tea de răsărit a zonei se a- minală în partea de jos în cu boruri mici. zonă, datorată condiţiilor spe­
melor aşezări — Petri la şi influenţa lor asupra portului. seamânâ mult cu portul mâr- „M". De asemenea, tot speci­ Ţesăturile ocupă un loc im­ ciale in care a luat naştere,
Cîmpul lui Neag — după nu­ Astfel, dacă vechiul păstorit a ginencelor de peste munte ''o- fic cămăşii jiene este „clinul" portant, diferenţiîndu-se în prezintă un interes deosebit.
mele unor ciobani din părţi­ determinat ca mullc dintre pie­ bru, alb-negru, cu „ciocănele" de peste mîneci. In evoluţia două categorii: cu scop practic Arta jienilor este. intr-o anu­
le Sibiului şi ale Ţârii Haţe­ sele de costum sâ fie asemă­ verticale şi cu fusta în pliuri). lor, cămăşile au cunoscut mai şi ornamentale. Din prima ca­ me formă, o sinteză a zonelor
gului); perioada dintre seco­ nătoare alît bărbaţilor, cil şi Pînâ şi piesele componente multe faze. ajungîndu-se la tegoric fac parte: desagii, care de confluentă.
lele al XVIII-iea şi al XlX-lea femeilor, (chepeneagul, şuba, „chieptarul de nuntă", „opre- cea de astăzi, cînd în cadrul au diferite utilizări de trans­
de formare a aşezărilor de in­ cămaşa lungă, rhieplarele în­ gui" şi „câtrinţa". laibărul ne­ portului, sub ea se poartă o port. în funcţie de care varia­ PAUL BANCIU EUGEN
fluenţă haţeganâ (Paroş-Paio- fundate ele.), lemnârilul — gru şi ornamentaţia cu fir a cămaşă obişnuită de oraş. lu­ ză şî forma şi dimensiunile lor,
şeni, Petros-Petroşanî. Livadia. muncă în exclusivitate bărbă­ ciocănelelor sint asemănătoare. cru care a făcut ca mînecile acoperăminlul de pat „pricoî-
Notă. A nu se confunda „jie-
Livezeni): faza următoare de tească — ca şi mineritul, dife­ In afara acestui port, pâstrînd sâ fie lăsate largi. „Cioarecii" ta" (viu colorată) etc. Din a nii" cu „jinarii", ultimii fiind
Pelicani în Grădina zoologică din Sibiu. eca opt decenii este pai alelă cu renţiază puternic portul în sen­ uncie influenţe în partea Li- din pânurâ au fost înlocuiţi, doua categorie fac parte „tin- locuitori ai localităţii Jina din
Foto : N. MOLDO V LA NU perioada deschiderii şi extin- sul utilităţii practice (portul u- vezenilor, se mai poartă câ- în condiţiile muncii miniere, deiele" (şervete cu o ornamen­ raionul Sebeş.