Page 32 - Drumul_socialismului_1967_04

a ■
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3817
______ _____________________________________________________ -

VIZITA DELEGAŢIEI

C.C. AL P.C.R. iN AUSTRIA
VIETNAM

V I E N A 8. — C o r e s p o n d e n tu l p r e a ctiv ita te a c o m u n iş tilo r p r in c ip a le le p r e o c u p ă r i ale
A g e r p r e s , P. S tâ n ce s e u , tra n s ­ d in acest land şi p r e o c u p ă r ile p a rtid u lu i n ostru în c o n s t r u c ­
m ite : D e le g a ţia C o m ite tu lu i lo r a ctu a le L a n d u lu i S te ie r- ţia e c o n o m ic ă , in în tă rii'ea şi
C en tra l a l P a r tid u lu i C o m u n is t m a r k îi r e v in e o m a r e p o n d e r e d e z v o lta r e a d e m o c r a ţ i e i s o c ia ­
R o m â n , c o n d u s ă d e to v a ră şu l in c e p r iv e ş te e x tra cţia d e c ă r ­ liste, poziţia P .C R în p r o b l e ­
A l e x a n d r u D râ g h ici, c a r e se b u n e . m in e r e u d e fier, in d u s ­ m e a c tu a le in te rn a ţio n a le , a c ­ Tribunalul Opiniei Publice conferă
a flă în A u s tr ia la in v ita ţia C.C. . tria d e p r o d u s e se m ifin ite şi d e ţiu n ile P a rtid u lu i C o m u n is t
al P.C. d in A u stria , a sosit la hîrtie. M e m b r ii d eleg a ţiei C.C. R o m â n p e n tr u a p ă r a r e a şi c o n ­
G ra z. M e m b r ii d e le g a ţie i r o ­ al P .C R s-a u in teresa t de a c ­ s o lid a re a unităţii m işcă rii c o ­
m â n e a u fost salutaţi d e F ran z tivitatea d esfă şu ra tă in d if e r i­ m u n is te in te rn a ţio n a le . probe de crime ale agresorilor
L eitn er, şi d e W illy G a is ch , te d o m e n ii d e că tr e o r g a n iz a ­
m e m b r i ai C o m ite tu lu i C en tra l ţia P.C. din A u stria d in landui D iscu ţia d in tr e m e m b r ii d e ­
al P.C. din A u stria , şi d e m e m ­ S te ie rm a rk . legaţiei P a rtid u lu i C o m u n is t
brii S e cre ta ria tu lu i o r g a n iz a ­ R o m â n m e m b r ii S e c r e t a r ia ­
R ă s p u n z în d la în tre b ă rile tului o r g a n iz a ţie i P a rtid u lu i împotriva populaţiei civile
ţiei P.C din A u stria d in la n d u l
pu se d e c a d r e le d e c o n d u c e r e C o m u n is t din A u s t r ia d in la n ­
S te ie r m a r k (S liria )
ale org a n iza ţie i la n d u lu i Ste-
L a s ed iu l o rg a n iz a ţie i r e g io ­ du l S t e ie r m a r k s-a d e s fă ş u r a t
nale, m e m b r ii d e le g a ţie i C. C. ierm a rk , m e m b r ii deleg a ţiei în lr - o a tm o s fe r ă p r ie te n e a s că , H A N O I 8 — C o r e s p o n d e n tu l b o m b e , ca r e p oa rtă in s e m n e le
al P C.R. au fo st in fo r m a ţi d e s ­ r o m â n e au p r e ze n ta t cite v a din că ld u ro a s ă . A g e r p r e s , A d r ia n lo n e s c u , avia ţiei a m e r i c a n e şi d a la : f e ­
tr a n s m ite ; în a in te a plecă rii b ru a r ie 1967". A c e s t e tipuri d e
b o m b e , se e x p lic ă în c o n t in u a ­
lo r din R. D. V ie t n a m , m e d i ­
re in d e c la r a ţie , râ s p in d e s c p e
cii su ed ezi
J. A x e i H o je r
şi
VAR$0VIA SEMNAREA PROTOCOLULUI J o h n T a k m a n şi ju ristu l a m e ­ o m a r e su p ra fa ţă su te d e .mici
fie că re ia
b o m b e , in în v e liş u l
rican H ugh M a n e s au în m în a t
zia riştilo r străin i a cre d ita ţi la fiin d în cru sta te c ile 300 d^ b i­
le. S e m n a ta r ii d e c la r a ţie i a ra tă
H an oi o d e c la r a ţ ie e o n ţîn în d că au v izita t m a i m u lte sate
DE COLABORARE ROMÂNO-POLONEZ c o n c lu z iile a n c h e t e lo r e f e c t u a ­ d in p r o v in c ia T h a n h H o a şi
te in acestâ ţară d e cea d e-a
P h u T h o , im e d ia t d u p ă b o m ­
treia c o m is ie a T r ib u n a lu lu i O ­
piniei P u b lic e In ca lita te d e b a r d a r e a lor, c o n s ta tîn d e f e c ­
m e m b r i ai acestei co m is ii, j u ­ tele a c e s to r a rm e. Ei d e c l a r i
V A R Ş O V I A 8. - C o i o s p o n -
tatea org a n iză rii r e c ip r o c e d e n istru l in d u strie i grefle, K a z i- câ m u lte d in tre v ic t im e le b o m ­
d e n tu l A g e r p r e s , G h e o r g h e ristul a m e r ic a n şi m e d icii sue­
e x p o z iţii pe ra m u ri, s im p o z io a ­ m ie r z 01sz<?wski. p r i m - v i c e p r e - b e lo r cu b ile lă m î n in fir m e
G h e o r g h it â , t r a n s m i t e : L a 8 dezi au vizitat tim p d e m ai
n e ş tiin ţifice în v e d e r e a unei ş e d in te al C o m itie tu lo i d e c o la ­ pe n tru toată viaţa. M e d ic ii
a prilie, M ih a i M a rin e s cu . m i ­ m u lte s â p lâ m în i re g iu n ile
m a i in ten se cu n o a ş te ri a rea­ b o r a r e e c o n o m i c ă cai s tr ă in ă ta ­ su ed ezi a u d e s cris n u m e r o a s e
nistrul in d u strie i co n s t r u c ţiilo r b o m b a r d a t e din H a n o i şi î m ­
liză rilor şi d e z v o ltă rii in d u s­ tea, S t a n is la w Kieflan. m i n is ­ p r e ju r im ile sale. p r e c u m şi ca z u ri a le u n o r locu itori civ ili
d e m a ş in i al R e p u b lic ii S o c ia ­
triei din cele d o u ă ţâri. tru îm p u t e r n ic it al g u v e r n u lu i d in lr - o serie d e sate n o r d - v i e l - — p r in tre ca r e se a flă fe m e i,
liste R o m â n ia , şi J a n u s z H r y n ­
L a în ch e ie re a vizitei o fic ia le pe n tru p r o b le m e d e d l c c lr o n ic â n a m e ze . Ei s -a u c o n v in s la cop ii şi hâtri ni — ca r e au fost
k ie w ic z , m in is tr u l in du striei
in R e p u b lic a P o p u la r ă P o lo ­ şi teh n ica m a ş in ilo r d e ca lcu l, fata locu lu i câ in a ce s te b o m ­ g ra v răn iţi în tim p u l b o m b a r ­
g re le al R .P. P o lo n e , a u s e m ­
nă, M ih a i M a rin e s cu . m in is ­ m in iştri a d ju n c ţ i, r e p r e z e n ­ b a r d a m e n t e au fost utilizate d a m e n t e lo r a m e rica n e .
n at un p r o to c o l p r iv in d d is ­
trul in du striei c o n s t r u c ţiilo r tanţi ai M in is te ru lu i C o m e r ţ u ­ In în c h e ie r e a d e c la r a ţie i se
cu ţiile p u rta te în c a d r u l in tîl- b o m b e cu bile, c a r e c o n stitu ie
d e m a şin i al R e p u b lic ii S o c ia ­ lui E x te r io r , ai C o m is ie i d e
nirii c e a a v u t Ioc ca u r m a r e a r m e d e u cid e re şi m u tila re a a p re c ia z ă că ra id u rile avia ţiei
liste R o m â n ia , a fost p r im it S tat a P la n ific ă r ii, d5rectori ai C O M P O N E N T A N O U L U I
a h o tă rîrii c e le i d e -a V - a se ­ p op u la ţiei civ ile . .N o i a m c u ­ a m e r ic a n e c o n s titu ie o a c ţiu ­
d e Z e n o n N ow alc. v ic e p r e ş e d in ­ u n o r u n iu n i in d u s tr ia le d e ra­
siun i a C o m is ie i g u v e r n a m e n ­
te al C o n siliu lu i de M in iştri al m u ră . d ir e cto ri d e în tr e p r in ­ les m ă rtu rii m a te ria le — se n e d e lib e r a tă şi e v id e n tă d e
tale r o m â n o - p o l o n e d e c o l a ­ R. S. C E H O S L O V A C A . —
R .P. P o lo n e . A fost d e fată T i - deri, fu n c ţio n a r i ai a m b a s a d e i G U V E R N F R A N C E Z s p u n e în d e c la r a ţie — şi a m d is tru g e re a p o p u la ţie i c iv ile
b o r a r e e c o n o m ic ă . ro m â n e , ziarişti. N o u l fu rn a l cu va tră d u ­
b e riu P etrescu , a m b a s a d o r u l fo to g r a fia t ca rca se a le a ce s to r a R D. V ie tn a m .
In p r o to c o l se s u b lin ia ză ,
R e p u b lic ii S o cia lis te R o m â n ia C o cte ilu l s-a d e s fă şu ra t i n ­ blă in trat re ce n t în f u n c ţ iu ­ P A R I S 8 (A g e rp re s). — N o u l « A l p a tru le a g u v e r n P o m p i ­
p r in tre altele, c ă in tim p u l v i­
in R e p u b lic a P o p u la r ă P olon ă . tr-o a tm o s fe r ă ca ld ă , p r ie te ­ n e la U zin e le „ K ie m e n t g u v e r n fra n cez, a că ru i listă dou , în c iu d a a n u m it o r s c h i m ­
zitei în R .P. P o lo n ă , d e le g a ţia n ească. a fo st a n u n ţa tă v in e ri, se c o m ­
r o m â n ă a v iz ita t n u m e r o a s e ★ G o ( t w a l d “ din O s lra v a . p u n e din 22 de m in iştri şi ş a p ­ bări, se a s e a m ă n ă destul d e
în tr e p r in d e r i ale in d u striei g r e ­ V A R Ş O V I A 8 — C o r e s p o n ­ m u lt cu cel ca r e J-a p receda t.
de n tu l A g e r p r e s , Gli G h e o r ­ te secretari d e stat S e rem a r că P o s iu r ile -c h e ie s în l o c u p a te d e
le şi a p u rta t discu ţii în s c o ­ in c lu d e r e a unui n u m ă r d e ş a p ­ După incidentele de la
pu l u nei' m a i d e p lin e c u n o a ş ­ gh itâ tr a n s m ite : M in istru l in­ te m in iştri noi, în g e n e ra i in a celea şi persoa n e. A ce a s ta în ­
teri r e c ip r o c e a r e a liz ă r ilo r şi du striei co n stru cţie i d e m a şin i postu ri d e im p o r ta n ţă m a i s e a m n ă câ g e n e ra lu l d e G a u lle
al R e p u b lic ii S o cia lis te R o m â ­
p e r s p e c tiv e lo r in d u striilo r res­ nia. M ih a i M a rin e s cu , în soţit CURIER m ică . O dată cu f o r m a r e a n o u ­ n u in ten ţion ea ză să m o d if ic e frontiera siriano-izraeliană
p e c tiv e , ca şi a co n c r e tiz ă r ii în esenţă p o litica pe ca r e a
d e u n g r u p d e specia lişti şi e x ­ lui g u v e r n . 23 d e m in iştri şi Ira sa l-o şi p e ca re a m e n ţi­
tem a ticii ca r e va c o n stitu i o ­
perţi, a fă c u t o v iz ită o fic ia lă secretari d e s ta l aleşi d e p u ta ţi n u t-o ", s crie ziarul .P a r is
b iectu l a ctivităţii v iito a re în D A M A S C 8 (A g e rp r e s). - c iâ r i a g r ic o le în zo n a d e m ili­
d e z e c e zile in R. P. P o lo n ă . in A d u n a r e a N a ţio n a lă şi-au J o u r \
d o m e n iu l c o la b o r ă r ii e c o n o m i ­ d a t d e m is ia din ca lita tea d e L a fro n tie ra s iria n o -ia ra e - tarizată
ce şi liv r ă r ilo r re cip ro ce . D is ­ C u a cest p r ile j, m in istru l ro ­ DIPLOMATIC In aceeaşi o r d in e d e idei se lianâ situ aţia a d e v e n it vin eri L a T e l A v i v , un p u rtă to r de
m â n a a v u t c o n v o r b ir i cu .1. deputat,, ce le d o u ă fu n cţii fiin d relevă câ p o litica in te rn a ţio ­
cu ţiile s-a u a x a t p e p r o b le m e seara ca lm ă , d u p ă ce in cu rsu l c u v în t al f o r ţe lo r a r m a t e izra e ­
H r y n k ie w ic z , m in istru l in d u s ­ in c o m p a t ib ile din p u n c tu l de n a lă a F ran ţei nu va su feri
p r iv in d p r o d u c ţia d e m i jl o a c e zilei s-m i d e s fă şu ra t lu p te v i o ­ lien e a d e c la r a t câ în u rm a
triei g re le al R. P. P o lo n e , şi v e d e r e ai p r e v e d e r ilo r c o n s t i­ m o d ific ă r i. „ A c ţ iu n e a d i p l o ­
d e a u to m a tiza re , m a ş in i-u n e lte lente, tim p d e p este 12 o rc. in ­ lu p te lo r a e rie n e ce au d u ra t
a vizitat o serie d e în tr e p r in ­ ROMA- — La Palatul Quirinal din Roma ou început tratai i- tu ţion a le. L o c u r ile lor in P a r ­ m a tică a g u v e rn u lu i, scrie
p en tru p r e lu c r a r e a m e ta le lo r, tre tru p ele sirien e şi izra elie-
deri in du striale. vete dintre Edward Ochab. preşedintele Consiliului de Stat al la m en t v o r fi o c u p a te d e s u ­ d o u ă o r c şi ju m ă ta te , şase a­
linii t e h n o lo g ic e şi u tila je p e n ­ F r a n c e Presse, c o n d u s ă d c g e ­ ne. In tr-u n c o m u n ic a i d ifu z a t v io a n e s irie n e a u fo st d o b o r ile .
tru in d u stria c h im ic ă , m a şin i V in eri, sea ra , T ib e r iu P e tre s ­ R. P. Polone, şi Giuseppe Saragat, preşedintele Italiei. In cursul plean ţi. n eralu l d e G a u lle însuşi, va d e postul d e ra d io D a m a s c se P o stu l d e ra d io A m n ia n a a -
ru tiere de co n stru cţii şi u tila je cu. a m b a s a d o r u l R e p u b licii S o ­ tratativelor au lost abordate probleme ate situaţiei internaţio­ Presa fra n ce z ă sco a te în e- c o n tin u a p c aceeaşi lin ie ca arată că a via ţia siria n ă a d o - n u n ta t câ trei a v io a n e sirien e
cia liste R o m â n ia ţa V a r ş o v ia , nale. precum şi reJafiile polono-italiene. In după-amiaza ace­ v id e n t â în p r im u l rîn d m e n ţi­ şi in legislatu ra p r e ce d e n tă
p e n tr u in du stria m a te r ia le lo r b o rîl cin ci a v io a n e izra e lie n e s-au p r ă b u ş it pe teritoriu l io r­
a o fe r it un c o c t e il în s a lo a n e le leiaşi zile. E. Ochab a lost primii de Aldo Maro, primul minis­ n erea in fru n tea m in is te r e lo r D o v a d a cea m a i b u n ă se află
d e co n stru cţii. * a m b a s a d e i ro m â n e . A u p a rti­ tru al guvernului Volum im p o r ta n te a a ce lo ra şi titulari. în fap tu l câ p re şe d in te le a d o ­ şi câ în cu rsu l lu p te lo r au fost d a n ia n . piloţii lor reu şin d să
P r o to c o lu l p r e v e d e p o s ib ili­ cip a t J a n u sz H r y n k ie w ic z , m i ­ S/mbâtă Edward Ochab şi-a incheial vizita oîicialu la Roma rit sâ-l m e n ţin ă in postu l său ucişi 70 d e izraelieni, iar d o u ă se s a lv e ze cu p a ra şu tele.
şi a plecat Intr-o călătorie prin tard p e M a u r ic e C o u v e d e M u rv illc, ca r e b lin d a te .şi trei tra ctoa re A g e n ţiile o c c id e n t a le d e p r e ­
☆ 0 escală tulbure m in istru d e e x t e r n e din 1V58, au fost distruse. C o m u n ic a tu l să c o n s id e r ă câ c io c n ir ile d e
PARIS. — Dupd cum Informează ziarul „Le Monde” , guver­ în v in s in alegeri in cel de-a l m e n ţio n e a z ă câ c io c n ir ile au v in e ri au fost ce le m ai g r a v e
nul spaniol a acceptai propunerea din 30 martie a guvernului şa p te le a n r o n d is m e n l din Pa­ in c id e n te p e tr e c u te în u ltim ii
britanic vizind reluarea tratativelor asupra viitorului Gibratta- pentru vice­ ris (el se prezen ta p en tru p r i­ i/b u c n ît c in d un tra cto r izrae- ani la fro n tie ra s ir ia n o -iz r a c -
rului- In consecinţă, convorbirile atiglo-spaniole în această pro­ m a oa ră în a leg eri)". 1 ian a în ce p u t sâ e fe ctu e ze lu- liană.
blemă vor reîncepe fa 18 aprilie la Londra. Ziarul scoale in evi­ i m fwm m vsm o wra • s a n iB u a u M s a n B iiH M ii fcKza a
dentă tapiul că este peni tu a cirtcea oară cind au loc asemenea preşedintele » ■ « tmm m cm n uqu m rbbb ■ ţ
convorbiri. ■
Este greu de presupus că această nouă rundă de tratative va Humphrey a U. pa rticip a t Ia reuniunea*-de* • 0 ~ U n -av ion m i l i t a r d c tram*» 1
rezolva problema atit de dificilă a Gibrallarului. asupra căruia la W a s h in g t o n a g r u p u lu i d c p ort s u d - c o r c c a n a v in d la b o rd *
Spania revendică suveranitatea. In timp ce Marea Brifanie re- p la n ific a r e n u cle a ră al N .A .T .O 10 p e r s o a n e s-a pră b u şit s îm -
ittză cu îndirjire să renunţe la ultima ei colonie din Europa, pe P A R I S 8 (A g e rp r e s). — V i c e ­ A u fost prim iţi, d c a s e m e n e a , b ă tâ a s u p ra u n ei s u b u r b ii den s I
p re şe d in te le H u m p h r e y a p e ­
care o stăplneşte încă de la începutul secolului al XVIII-leP. trecu t v in eri o zi fo a r te a gita ­ I M a n io Itrorio. se cre ta ru l g e ­ p o p u la te a ora şu lu i Seu l, la c i ­
☆ tă in ca p ita la F ran ţei. El a n era l al N .A .T .O ., şi m in istru l tev a m in u te d u p ă d e c o la r e . V
a pă ră rii al S .U .A ., R o b c r t M c -
C a ta s tro fa a p r o v o c a t in c e n d i- I
MOGADISCIO. — La invitaţia preşedintelui Adunării Naţio­ a v u i în tre v e d e ri cu p r e ş e d in ­ iparalelă N n m a ra . e r c a a peste 100 de ca s e c o n - ■
nale a Somaliei. Mohamed Hussein. la Mogadiscio a sosit o tele d e G a u lle , că ru ia , c o n tr a r I n tr -o d e c la r a ţie fă c u tă z ia ­ stru ite din le m n .
delegaţie din R.P.D. Coreeană, in Irunle cu Kan Rian Ug, vice­ u nei ştiri d ifu z a te a n terior,
preşedinte al Prezidiului Adunării Populare Supreme a R.P.D. n u i-a rem is n ici un m e s a j din riştilor, p r e şe d in te le J o h n s o n 0 I n tr -o c o m u n ic a r e a d r e - i
Coreene. a c o n fir m a t că in cu rsu l re u ­
p a rtea p r e şe d in te lu i S.U .A ., n iu n ii au fost d iscu ta te şi p r o ­ sală C a m e r e i C o m u n e lo r , p r i- I
J o h n s o n . O b s e r v a to r ii politici la alta b le m e le lega te d c e v e n tu a la m u l m in istru al M a rii B rita n ii. a
a p r e c ia z ă câ c o n v o r b ir ile d e H a r o ld W iis o n . a făcu t c u n o s - ■
d e s fă şu ra re a u n u i s istem a n ti-
la Pa la tu l E lysee, d in tr e p r e ­ ra ch etâ . cu t A o p e r a ţ iu n ile e fe ctu a te |
încheierea convorbirilor ş e d in te le d e G a u lle şi H u m ­ Q S e cre ta ru l g e n e ra l al îm p o tr iv a v a lu lu i d e ţiţei re - ■
m a i ales câ e le a u d u ra t d o a r I O .N .U ., U T h a n f, a făcut vin eri Q In tr-o c u v in t a r c ţinu tă în vă rsa t din ta n cu l pe tro lie r I
p h re y au fost fo a r te gen era le,
B n o a p te a o scu rtă esca lă la C a- o ra ş u l K ic l, c a n c e la r u l vest- „ T o r r c y C a n y o n " , eşuat la 18 I
d o u ă z e c i de m in u te . S e c r e d e m a rtie în d r e p tu l P e n in su le i ■
iugoslavo-belgiene câ cci doi in te rlo cu to r i au a­ iro în d r u m s p re C e y lo n . La g e r m a n , K ic s in g c r . a trecu t in C o r n w a ll, au costa t pîn â in I
b o rd a t, p r in tre altele, situaţia I
revistă rela ţiile
R. F. a G e r ­
a e ro p o r t el a a v b t o c o n v o r b i -
din V ie tn a m . C o n v o r b ir ile cu s re c u M a h m o u d R ia d , m in is - m a n ie i cu sta tele o c c id e n ta le . p rezen t 2 m ilio a n e d e lire.
B R U X E L L E S 8 (A g e rp r e s). ţâri. N ik ezici a re m a r ca t că trul a fa c e r ilo r e x t e r n e al ICI a spu s câ R. F. a G e r m a ­
p r e m ie r u l P o m p id o u şt” c u m i ­
In c h e in d u -ş i v iz ita o fic ia lă Iu g o s la v ia im p o rtă un v o lu m n istru l d e e x te rn e , C o u v e d e I R .A .U .. in cu rsu l că re ia au fost niei vrea sâ în treţin ă relaţii 0 In c a p ita la statu lu i V o lt a î
d e p a tru zile in B elgia , M a r k o m u lt m ai m a r e de m ă rfu ri d e - _ d iscu ta te p r o b le m e p r iv in d a c ­ „strin sc şî c la r e - cu S tatele U - S u p e r io a r ă s-a a n u n ţa t c â U. ■
N ik e z ici, s e cre ta r d e stat p e n ­ cît e x p o r tă în a ceastă ţară. M u rviU e. au a v u t un c a ra cte r - (îv ita tca m isiu n ii O .N .U . ca re n ilc, şi cu ce ila lţi p a rten eri, co l. L a m iz a n a , ş e fu l statului, a I
m a i m u lt teh n ic şi ele s-a u re ­
tru a fa c e r ile e x t e r n e al R.S.F. L a rîn d u l său, m in istru l d e ferit la d ific u ltă ţile pe c a r e le I a vizitat A d c n u l, p r e c u m şi u ­ d a r acestea nu tre b u ie să fie re m a n ia t în în tr e g im e g u v e r - ■
Iu g o s la v ia , a p le c a t s p r e p a ­ ” n e le p r o b le m e in te rn a ţio n a le . relaţii d e s u b o r d o n a r e . T o t o ­ nul n u m in d un c a b in e t a lcă - .
e x t e r n e b e lg ia n a d e c la r a t câ in tim p in â n e g o c ie r ile ta rifa re
trie. In tim p u l vizitei, el a a ­ s-a co n sta ta t că p rocesu l în ­ ale ru n d ei K e n n e d y d e la G e ­ ? M a h m o u d R ia d l-a in fo rm a t dată, c a n ce la ru l a s c o s in e v i ­ (uit din 12 m e m b r i, d in ca r e |
v u t c o n v o r b ir i cu m in is tr u l a ­ ţelegerii d in tre B e lg ia şi I u g o ­ I pe s e cre ta r u l g e n e ra l d e s p r e d e n ţă n ecesita tea u n o r legături s a p lc m ilita ri şi cin ci civili. a
f a c e r ilo r e x t e r n e b e lg ia n . P ie r - n eva , la p i o b l e m e de o c e a n o ­ * rezu ltatele c o n fe r in ţ e i la n ivel slrîn se cu F ran ţa, p r o n u n ţ in - M in istru d e e x t e r n e a fost ■
slavia se află pe o ca le bun ă. g r a fie şi altele.
re H a r m e l, in c a d r u l c ă ro ra * în alt a c e lo r cin ci state a fr i- dii-se în a cela şi tim p pen tru
V o r b in d d e s p r e c a le a s p re în ­ Z iu a de v in e ri a v ic e p r e ş e ­ n u m it M a lik Z o r o m c , iar m i- I
a u fost a b o r d a t e p r o b le m e p r i­ I c a n e , in ch cia tâ jo i la C airo. rea lizarea u nităţii p o litice a
tărirea păcii in lu m e, H a r m e l d in te lu i H u m p h r e y c o m p le t a ­ nistru al a p ă ră rii n a ţion a le. >
v in d rela ţiile b ila te r a le şi u­ K u ropci o c c id e n ta le .
şi-a e x p r im a t p ă re re a câ* p r e ­ tă de v iz ite le sale la C o n siliile m a io r u l O u e d r a o g o A rz o u n ia . J
n ele p r o b le m e p r iv in d c o la ­ ■ 0 Un g ru p d c re p r e z e n -
m isa acesteia o co n stitu ie d e s­ N .A .T .O . şi O E C . D . (O r g a n i­ «
b o r a r e a in E u ropa. tin d erea în d o m e n iu l e c o n o ­ zaţia pe n tru c o la b o r a r e e c o ­ tanţi ai p a rtid e lo r d e o p o z iţie 0 A p r o x i m a t i v 3000 d e
I n tr - o d e c la r a ţie fă c u tă zia­ m ic, m ilita r şi politic. El a a fir ­ n o m ic ă şi d e z v o lta re ), a fost I d in P o r to R ic o au adresat C o - m u n c ito r i m e ta lu rg işti s p a n i­ 0 R e p r e z e n ta n tu l g u v e r n u - I
riştilor b e lg ie n i şi străin i Ia în ­ m a t câ p a rticip a re a B e lg ie i la m a rc a tă de p u te r n ic e m a n if e s ­ ■ m ile tu lu i O .N .U . pe n tru d c c o - oli au pa rticip a t v in eri sca ra lui e n g le z în insula St. V in - ■
a m e r i­ I
ch e ie re a vizitei, m in is tr u l iu ­ N .A T.O , nu tr e b u ie sâ c o n s t i­ taţii, u n eori v io le n te ale a d ­ Io n iza te (C o m ite tu l c e lo r 24) o la o m a n ife sta ţie in ca rtieru l cen t, situ ată in r e g iu n e a M ării J
tuie un o b s ta c o l în ca le a rela ­ v e r s a r ilo r in terv en ţiei s c r is o a r e în c a r e s u b lin ia z ă n c- V il l a v c r d c d in M a d r id , pen tru C a r a ib ilo r , H y w s ll G c o r g e , a j
g o s la v a a p re c ia t relaţiile iu g o ­ ■ cesita tca ca O .N .U . sâ d e z b a tă a protesta îm p o tr iv a arestării d e m is v in eri pe p rim u l m in is - a
ţiilor sa le cu alte ţări in d i­ c a n e in V ie tn a m , scrie F r a n c e
s la v o - b e l g ie n e d r e p t s a tis fă că ­ recţia p r o m o v ă r ii în ţelegerii P r e ss e In u rm a c io c n ir ilo r d i n ­ p r o b le m a a c o r d ă r ii in d e p e n ­ unu ia d in tr e liderii c o m is iilo r tru al acestu i teritoriu , K b e n c- I
toare. V o r b in d d e s p re c o l a b o ­ in te rn a ţio n a le . tre p oliţie şi m a n ife sta n ţi, 46 I d e n ţe i in su lei, a flată s u b a d - m u n cito re ş ti, M a r c c l in o C a m a - ze r J osh u a , şi g u v e r n u l său, a I
■ m in istra ţia S .U .A ., ca stat li- ch o. M a n ife s ta n ţii au ceru t, tot­ d iz o lv a t C o n siliu l le gisla tiv — I
U .R.S.S. — In stitu tu l d e fizică a to m ic ă al A c a d e m ie i d e şti­ ra rea e c o n o m ic ă şi s c h im b u l L a în c h e ie r e a vizitei a fost d e p e r so a n e a u fo st rănite, iar | b er asociat. o d a tă . a n u la re a p r o c e s e lo r in ­ p a rla m e n tu l loca l — şi a d c - J
inţe a R S S. U z b e c e — rea ctoru l a tom ic d e m ă r fu r i d in tr e ce le d o u ă p u b lic a t u n c o m u n ic a t c o m u n . peste 130 arestate. cretat o r g a n iz a r e a d c n oi a le - ■
ten tate Ia T r ib u n a lu l o r d in e !
■ 0 P r e şe d in te le S .U .A ., L y n - p u b lic e din M a d r id îm p o tr iv a geri. A ce a s tă m ă s u ră a fost "
m o tiv a tă ca u r m ă r in d r e z o lv a - I
m u n c i ­
u nu i n u m ă r d e 20 d c
I d o n J o h n s o n , a p r im it pe m i ­ tori, ca re au p a rticip at la o în ­ rea crize» p o litice ca re d u r e a - •
niştrii a p ă ră rii ai C a n a d e i, M a -
construite din piatră şl, de taurulH începe să urle cu glas . rii B ritan ii, R. F. a G e r m a n ie i. tru n ire c o n sid e ra tă d e a u to r i­ ză d e peste pa tru lu ni in c o - •
multe ori. numai pe jumătate. de automobil, ia viteză şi par­ I Ita lici, T u r c ie i şi O la n d e i, ca re tăţi d r e p t ilegală. ion ie.
Aceasta, din cauză că In Chi­ că zboară, zajuduindu-se pe
c a p ă tu l t e r r e i le există material lemnos foar­ resorturi. La cotituri nu-şi în­
te mull şi loarle ieltin.
cetineşte viteza, ci, dimpotri­
Chilienii trăiesc sub veşni­ vă, şi-o măreşte.
ca ameninţare a cutremurelor Cine-o li curajosul şoler-
de pămint. Se pare că acest mecanic care II conduce ? Un
lucru a avut inlluenfâ şi asu­ descendent direct al lui Pe-
(U r m a r e d in pag. 1) nicular care leagă Suel de considerat un prim pas pe ca­ pra caracterului acestui po­ dro de Vatdtvia. neînfricatul
Calelones, lunecă vagonete cu fea lungă şi foarte dillcilă pe por. care se deosebeşte de al şi crudul conchistador spa­
In gara de la Rancagua dai minereu slărîmal. Torentul care păşeşte Chile spre cuce­ celorlalte popoare latino-ame- niol ? Sau poate cu In venele
de posesiunile companiei — neslirşil de minereu esle des­ rirea unei adevărate indepen­ Ticane. Chilianul esle mai e­ tui curge singcle neimblinzi-
vagoanele, locomotivele elec­ cărcat in convertizoare. In dente economice. Recenl, s-a chilibrat şi nu atit de expan­ tului Lautaro, conducătorul a-
trice. autodrezina care merge 50 de ani. aceşti monştri au anunţai că. din cauza n u m e ­ siv. deoarece toată viafa a raucanilor, care s-au răsculat
in satul Suel, la 2100 m. alti­ înghitit deja jumătate din roa selor proteste ale diferite­ trebuii sâ lupte cu lorfele dis­ împotriva asupritorilor lor ?
tudine. poarta marca Jabricil munte şi. veşnic nesătui, cer lor cercuri social-politice din trugătoare ale naturii. Caracterul poporului .chili­
„Bradon” . Drumul urcă spre mereu noi jerlle In felul a- (ară, Consiliul National al Valdivia, orăşel situat la an are cile ceva şi din echi­
„ rezerva" inlreprinderii care cesla pori in(elege mai bine Partidului Democrat-Creştin a confluenta nurilor Calle-Calle librul şesului, şi din minia
produce 180.000 tone de cupru importanta cuvintelor „Grand hotăril In unanimitate să res­ şi Las Cruces, a trăit in 1960 vulcanului, şi din calmul O-
unuat. Cu mult înainte de a mineral“ şi străduinţele guver­ pingă acordul, deoarece, după tragedia ,celui mai puternic ceanulul Pacilic.
ajunge la Ca/etones. unde se nului chilian de a controla cum scrie ziarul chilian ..Ul­ cutremur de pămint. Aşezarea La Puerto Mont se allă gara
allă turnătoria de cupru, i/i- producţia acestuia. Compania tima Hora” , era vorba de nu se aflu pe linia de cale le­ cea mai sudică din lume. Re­
lilneşti torentul de noroi al naţională „ENAMI” dispune „ vinzarea principalei bogăţii tală principală. Pentru a ajun­ giunea esle un goli foarte pi­
minereului, ce se rostogoleşte numai dc întreprinderi din a tării la un preţ derizoriu ge la ea se călătoreşte pe o toresc. care serveşte drept pi­
zgomotos din munţi. Albeaţa grupul companiilor miniere In sudul tării, privirile că­ linie inguslă. cu un „tren” aţă. Proprietarii a sule de
imaculată a munţilor, acope­ mici şi mijlocii. în ianuarie lătorilor din tren sau de pe format din două autobuze o- bărci şi luntre, pline cu peşte,
riţi cu zăpadă, şi tumul cenu- 1066 s-a votat o lege care per­ şosea sini atrase ca de un bişnuite. puse pe şine — un cu moluşte uscate şi „rădă­
şiu-verzui. care se ridică de mite stalului sâ se asocieze cu magnet de coloşii maiesluoşl „centaur” tehnic original. cini” marine necunoscute in
ani de zile deasupra aşezării societăţile nord-americane de — impozanţii vulcani care Europa lac aici un comerţ In­
Calelones. creează un tablou pe terilor iu/ chilian peni ni ex­ „sini Inimoşi cind dorm” . Dar Vagoanele sini înţesate de tens. FomUU jntreg: iau masa
ireal. Esle bizar şi de ne inie- tragerea şi vinzarea minereu­ u n eori se şi trezesc... indieni In/ăşurafi in poncho in bărci. Te invită atit de căi-
Ies cum la această inălfime — lui de cupru. Conducerea com­ Prin tata terestrelor autobu­ — un tel de pătură de lină, duros şi sincer să imparfi hra­
unde, cindva, oamenii nu con- paniei a rămas 'insă. in mina zului sau vagonului trec in cu o gaură prin ca?e se viră na lor Incit este imposibil să-i
sttuiau. ci. aidoma păsărilor, c o m p a n ie i „Bradon Cooppcr". fugă orăşele şi aşezări mai capul. Fie că se aşează sau retuzi. Chilienii slnt oameni
işi lipeau locuinţele, adevăra­ care de 20 de ani era scutită mIci Căsuţele lără etaj slnt stau In picioare, toti par îm­ loarle ospitalieri. Ospitalitatea
te cu iburi, d e m un/i, şi circu­ de impozite şi laxe vamale de de o b ic e i din lemn. Numai pietriţi Inlr-o anumită poziţie, este una din calităţile acestui
lau nu pe străzi, ci pe nişte import Mulţi chilieni şi-au martie clădiri administrative, şl nimic nu-i poate scoale din popor tăcut şi mindru. care a­
starea lor de contemplare tă­
scări neslirşite — a putut să manifestat îndoiala cd acordul magazinele universale şl în­ cum începe sâ se trezească la
apară o asemenea producţie. cu privire la conducerea co­ cută şl înţeleaptă a vieţii. Se o viată nouă. J A P O N I A . — R e c e n t a fost te r m in a t n o u l fu rn a l al oţelâriei „ W a k a y a m a 0 al c o m ­
Deasupra prăpasllei, pe un tu- mună a companiei poate II treprinderile industriale sini dă semnatul de plecare. .,Cen­ paniei. S u m ilo m o , eu o ca p a cita te d e 2.535 m.e., fiin d so co tit cel m ai m a r e d in lu m e .
In f o t o : n o u l fu rn a l al c o m p a n ie i S u m ilo m o .
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARU LU I: slr. Dr. Petru Groia or. 35, telefon 12 75, 15 85. 23 17. TIPARU L: întreprinderea poligrafica Hunedoara-Dera.