Page 33 - Drumul_socialismului_1967_04

/ u ,a ’-cf*oo e * - .

numai condiţiile natnraie
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, VN IŢl-VA t

împiedica mcreriie

dlo campanie?

Ne aflăm în plină desfăşu­ ţiuni deosebit de importante de cute din cele 6 tractoare re­
rare a lucrărilor do pregătire care depinde în bună măsură partizate pentru unitate, a
a patului germinativ şi de în- nivelul recoltei din acest an. existat doar unul. Au fost zile
lată pentru ce acum Uţebuie eind se putea lucra în cîmp dar
sămînţare a culturilor. Sint ac-
mobilizate toate forţele şi numai cu un tractor s-a reali­
folosită din plin fiecare zat foarte puţin. După ce tim­
oră bună de lucru. Tn coope­ pul a devenit ploios, tovarăşii
LEGEA DE BflZfl A ŞANTIERULUI rativele agricole din raionul de la secţia Baia de Criş. a-
pai ţinîncl S M T. Dobra au tri­
Brad însă, nu se acordă sufi­
ACTUALITATI cientă atenţie acestor acţiuni. mis toate tractoarele. Este şi
Aici arăturile s-au făcut pe acesta un motiv pentru care la
HUNEDORENE circa 25 la sulă din suprafeţe­ Vaţa ritmul însâminţârilor din
prima epocă e destul de lent.
iar semănatul
le prevăzute,
culturilor din prima epocă pe Mazărea şi sfecla de nutreţ
încă nu au fost semănate. De
RESPECTAREA Starna cu încă 40 metri, cele 258 Oamenii s-au obişnuit asemenea, 600 kg de trifoi şl
mai puţin de 150 hectare din
După adincirea puţului
lucernă se află şi acum în saci
să spună : terenul este umed şi
lucrările geologice de la
E.iM. Certej, continuă cu nu se poate lucia Să fie oaie Manifestînd un interes scăzut
pentru bunul mers al lucrări­
acesta singurul motiv ?
Pen­
săparea unei galerii tru a constata care este adevă­ lor dm campanie, cooperatorii
transversale în lungime rata stare de lucruri, de ce a- de aici nu şi-au procurat încă
de 200 m.l. aviml ca scop râturile şi însăminţările se des­ cele 300 leg sâmînţâ de ghizdei
interceptarea
filoanelor
GRAFICULUI Magdalena şi Carolina. făşoară anevoios, am vizitat de la Agrosem care de fapt
trebuiau
mai
semănate. Se
maî multe cooperative agrico­
In primul trimestru
al
le. Iată cîteva consemnări fă­
poate numi aceasta organizare
anului minerii au execu­
tat mai mult de jumăta­ cute cu acest prilej. judicioasă a muncii ?
te din lungimea galeriei. Tovarăşul Tănasc Andricău, Aminteam că sprijinul me­
Pe măsură ce transver­ preşedintele cooperativei a­ canizatorilor a fost slab. Dar
rea şi controlul de ansamblu sala va înainta, se vor gricole din Vaţa este nemulţu­
DE EXECUŢIE ganizare individualizate pe lo­ deschide noi filoane în mit de faptul că pină zilele tre­ (Continuare (o pag. e 3-a)
al şantierelor şi loturilor. Cu
loate că există proiecte de or­
lungime de 550 m l.
şi
alte lucrări de conturare
curi de muncă, obiecte şi şan­
tier. acestea nu sînt suficient a rezervelor existente.
studiate de pei-sonalul mediu- PENTRU TURIŞTII STRĂINI
telmic şi chiar de către ingi­ Duminica, In comuna
® Rezultate ce nu exprimă neri, iar ca atare în practică se Miercurea s-a ' organizai
lucrează mai mult pe bază de 0 acţiune de‘ munca" pa­ CARE VIZITEAZĂ ROMÂNIA
rutină. Aşa se explică neres-
posibilităţile @ Consecinţele pectaren graficelor de execuţie triotică In caro au parti­
Potrivit unei Hotârîri a Consiliului dc Miniştri al Repu­
la majoritatea loturilor grupu-- cipat 360 cetăţeni, • din blicii Socialiste România, cu prilejul „Anului turistic inter­
caro poslc 250, tineri. Cu
se resimt Ia beneficiar g Sînt rilor de şantiere din Valea Jiu-, acest prilej s nu efectuat naţional 1067“ se acordă unele facilităţi turiştilor străini ca­
lui şi Deva, localităţi care de­
1 524 ore ele muncă pa- ,
ţin aproape 70 la sulă din to­ trioticA la amenajarea şi re vor vizita România.
Hotârîrea prevede că in acest an sc desfiinţează viza tu­
condiţii ca la sflrşitul semes­ talul locuinţelor pe regiune. întreţinerea zonelor verzi, ristică de intrarc-icşire in România, pentru (urişti;’,carc vor
Rezullatele necorespunzâloa-
re sînt şi o consecinţă a con-, la curăţarea celor două prezenta la punctele de control pentru trecerea frontierei de
trului f să se realizeze cel trolului .unilateral exercita! de’ parcuri din comună. Ia stat deschise traficului internaţional de călători, pc lingă
executarea unor lucrări
organele şi ' organizaţiile de documentul de trecere a frontierei şi o dovadă din care să
partid de pe şantierele respec-' pentru construcţia caba­ rezulte că au încheiat un aranjament cu Oficiul Naţional de
puţin 50 la sută din planul tive. Majoritatea organizaţiilor nei turistice şi la execu­ Turism al Republicii Socialiste România.
Dc asemenea, în cadrul „Anului turistic internaţional
de. bază de pe şantierele tarea unui dig pe o lun- 1967* vor fi acceptate ca documente dc trecere a frontierei
dîme ’de '60 md. în‘ satul
anual de investiţii T.R.C.H. din Valea Jiului şi a Dobîrcâ. (J. RODEANU La cooperativaagricolă din Sebeş se acordă o atenţie dc stat, în afara paşaportului naţional, şi alte documente de
grupului nr. 1 din Deva, deşi
au analizat modul cum se în­ — corespondent). sporită pregătirii solului în vederea insâminţării porumbului. călătorie valabile, emise conform normelor privind elibera­
Pentru creşterea în eonti- sulă din planul anual, iar la deplineşte planul de producţie In aceste zile, mecanizatorii lucrează la dîscuirea terenului. rea documentelor de călătorie pentru statele străine.
nuare a potenţialului economic construcţii-montaj 22 la sută. şi respectarea graficelor de e- Astăzi In orele 20, fn (Agerpres)
şi social-cultui a) al regiunii Rezultate superioare mediei xecul.ie, nu nu reuşit să pă­ ■sala clubului muncitoresc Foto : V. ONOIU
noastre, statul a alocat şi in pe regiune în îndeplinirea trundă în esenţa lucrurilor, în din Cugir are loc prezen­
acest an peste două miliarde principalilor indicatori de plan controlul multilateral al res­ tarea momentului isloric-
de lei investiţii, din care mai şi a angajamentelor luate în pectării prevederilor proiectu­ literar „De la realitatea
mult de 00 la sută revin lucră­ întrecerea socialistă au obţinut lui de organizare a şantieru­ istorică la bc/urn tegen-
rilor de construcţii-montaj. constructorii lucrărilor (le in­ lui. De aceea nu s-a puiuţ in­ dară a lui Şlclan ccl Ma­
Ponderea o deţin obiectivele vestiţii subterane de la I. M. terveni operativ în luarea de re". Vo vorbi profesoara
de mare complexitate şi deo­ Barz.a, I.M. Hunedoara şi I M. măsuri eficiente pentru asigu­ IMPLOR IV LE PUTERI OFERI
Ana Tudoran de la şcoala
sebită importanţă economică Deva, de la exploatările minie­ rarea ritmicităţii producţiei, generală din localitate.
cum sînt: laminorul bluming re din Valea Jiului. In ritm folosirea deplină a utilajelor
de 1300 mm, mărirea capacită­ susţinut s-au desfăşurat lucră­ grele de construcţii şi a meca­ ))e la începutul axului «i pini
ţii producţiei de otel, laminorul rile şi pe şantierele de la I.C.S. nismelor din dotare, a forţei în prcirnl, prin inlcimediul O­
de sîiniă de la C. S. I luneci oa­ Hunedoara, Energoconslrucţin de muncă şi mai ales a timpu­ de popas la Zam, puncte ali­
ra, Centrala termoelectrică De­ Mintia, I.R.E.H. Deva, Ja lu­ lui de lucru. Şantierele respec­ ficiului ile aprovizionare al TJ- mentare pe traseu, cu produse
va, lucrările miniere de deschi­ crările hidrotehnice din Valea tive, pe lingă restante la pla­ niimii regionale a cooperativelor locale, toate magazinele să­
agricole Mi fost livrate unităţi­
dere şi de sporire a capacităţii Jiului, I.Cd.M. Cugir, Energo- nul fizic, consemnează reali­ 01 teşti sînt în amenajări, zugră­
de producţie la minele Te]inc, conslrucţia Paroşeni şi altele. zări valorice care ating abia lor 2.2H6 tone azotat ile amo­ veli, aranjări de vitrine etc.
Ghelar, Ţebea, Paroşeni, Dîlja, Dacă analizăm mai bine re­ 76 la sulă în Valea Jiului şi 92 niu {! I 327 tone Jti|trrfn.tfnt. In acest fel s-au purtat dis­
Cea mal mare parte .1 îngrăşă­
Bărbăteni. Au început, sau vor zervele şi posibilităţile reale e­ la sută la Deva. cuţiile cu toţi factorii din lo­
începe în cursul aceslui an, xistente pe fiecare şantier, re­ Ing IIUJOR ALHU mintelor au foii Heja aplicate Dupâ raidurile întreprinse pe şoseaua „Europa 15“ (prin civilizate. La întrebarea : „Ce calităţile vizitate. Ni s-au înfă­
lucrările la o serie de obiective zultă că mersul lucrărilor de activist al Comitetului pe culturi. Paralel cu aceasta, raioanele Sebeş şi Alba), în Ţara Haţegului şi in ţinutul aţi întreprins in acest sens ţişat doar proiecte şi argu­
noi de interes republican cum investiţii în primul trimestru regional Hunedoara al HC.R. în cooperativele agricole co io­ Orâşliei, parcurgem de data aceasta traseele turistice care în loc să ni se răspundă „am mente, multe din ele sub sem­
sînt: deschiderea zâcămîntului al anului nu a fost pe măsura tu ri acide au foit dirijate 170 sc intersectează in centrul administrativ al regiunii, oraşul făcut cutare", sau „cutare", ni nul probabilităţii şi uneori
carbonifer de la Livez.eni, a condiţiilor lehnico-materiale. a tone de amendamente catcaroa- Deva, conscmnînd impresiile noastre de turişti. se comunică cu seninătate: chiar al incertitudinii. Pe a­
zâcămîntului d? dolomilă de la capacităţii cadrelor de specia­ (Continuare în pag. a 3-a) ae. vom face. vom drege, avem locuri ni s-a spus : „asta nu
Crâciuneasa. o balastieră la lişti de care dispune regiunea proiecte etc. E surprinzătoare ţine de noi, intră in competen­
Săuleşti, o fabrică de prefabri­ noastră. Umila minimă atinsă, această auloliniştire, cînd sezo­ ţa altei instituţii" etc. A reie­
cate din beton armat la Bîr- şi aceasta cu concursul cilorva Jurnal de bord nul turistic de fapt n înce­ şit că nu există o frâmînlare
cea, un combinat pentru in­ şantiere mai mari din regiune, put. Dacă nu putem afla ce pentru o deservire complexă a
dustrializarea lemnului la ne obligă să privim cu toată Pornim din localitatea Sî- s-a făcut (fiindcă nu s-a făcut turiştilor, că nu se valorifică
Sebeş, alimentarea cu apă a 0- răspunderea rezultatele obţinu­ rneria, sesizînd intenţia gos­ pînâ acum !), consemnăm pro­ decit înlr-o extrem de mică
raşelor (lin Valea Jiului şi re­ te în primul trimestru. Şantie­ podarilor de a da un aspect iectele de viitor. măsură posibilităţile locale.
gularizarea cursului Jiului, in­ rele T.R.C.H., T.C.M.M, 50-1 cit mai plăcut şoselei. Au fost Victor Zaharco, vicepreşedin­ Deşi pc şosele circulă un mare
stalaţii de transport in econo­ Sebeş, Energomontaj Paroşeni plantaţi arbori ornamentali, te al Comitetului executiv al număr de turişti, deservirea
mia forestieră, modernizări de nu şi-au îndeplinit sarcinile s-au amenajat zone verzi etc. Sfatului popular al oraşului lor nu satisface nici în stadiul
drumuri, extinderi de ielele planificate pe trimestrul I, to- Impresia plăcută este la un Hunedoara : actual, iar perspectivele nu sint,
de apă şi canalizare în oraşe­ talizînd împreună o rămînere moment dat, diminuată. I>a prea încurajatoare datorită rit­
le regiunii. importante con­ urmă de 13,7 milioane lei. marginea şoselei sint -agăţate — Nu avem de amenajat nui mului lent şi indiferenţei cu
strucţii şi amenajări agricole Deşi în luna martie ritmul dc un stîlp doua pungi de puncte comerciale. Sint sufi­ caic tratează această problemă
şi altele Se vor construi şi da de lucru a crescut în mod sim­ nylon, conţiriind1 material tex­ ciente in oraş. cei datori să acţioneze.
în folosinţă peste 3500 de apar­ ţitor la majoritatea executan­ til, probabil lină. Alături de — Dar aveţi mai multe tra­
tamente, diferile construcţii cu ţilor, totuşi nici de dala aceas­ ele, pe o plăcuţă.citim următo­ see.
caracter social-cultural şi edi­ ta constructorii de la TC.M.M. rul text : „Aici scărmănăm lot — Doar două. Sînluhnlrn — Cale liberă
litar, reţele electrice la sale Petroşani, T.CM.M. Hunedoa­ felul de zdrenţe, lină, bumbac Hunedoara şi Hunedoara —
etc. Cincîş.
ra, şantierul 504 Sebeş. I. C. pentru plapume şi tapiţerie”.
Măsurile luate, activitatea Forestiere nu şi-au făcut pe Ne continuăm drumul spre — Şi, totuşi, nu întreprindeţi Cale liberă — e o expresie
creatoare, entuziasta. desfăşu­ deplin datoria cu toate că tim­ Hunedoara. La cantonul de nimic ? specifică feroviarilor. Ne-am
rată de colectivele de munci­ pul a fost foarte favorabil. A­ cale ferată se construieşte o — Un centru de răcoritoare reaminlii-o cu prilejul acestui
tori. ingineri şi tehnicieni în ceasta ca urmare a faptului că şosea. Au fost basculate aici la castel, un loc de popas şi raid, punîndu-ne in ipostaza
primul trimestru al anului an la unităţile respective îşi mai sute de tone de pâmint. îm­ un centru (le răcoritoare caro unor turişti care ne vizitează
asigurat realizarea planului de găsesc loc serioase deficienţe prăştiate dezordonat, fără să să funcţioneze sîmbătn şi du­ legiunea fără să fie informaţi
investiţii, pe ansamblul regiu­ în organizarea producţiei şi a fie nivelate. Aceeaşi situaţie minica la Cinciş. anterior despre locurile, mo­
nii, în proporţie de pesle 20 la muncii, în conducerea, dirija­ o inlîlnîm şi la trecerea de ni­ — Cînd vor fi amenajate ? numentele istorice şi naturale,
vel a căii ferate. Pe porţiuni — In timpul sezonului... despre unităţile comerciale, ho­
teluri etc. Pe traseele parcurse
destul de mari lipsesc pom ii — Mui există un traseu pc am avut o adevărată cale li­
ornamentali. Pînâ ia Hunedoa­ raza oraşului regional ? beră întrucît la şosea nu este
ra ni se oferă un aspect agrea­ — ? ! amplasată o reclamă corespun­
bil, cu excepţia unor construc­ — Te şoseaua Deva — Ca­ zătoare decît cu foarte puţine
ţii sezoniere slab gospodărite ransebeş aveţi o seamă de lo­ excepţii. După promiţătorul
şi a unor porţiuni de şosea de­ calităţi : Batiz, Câlan-Hăi, Că­ panou de la intersecţia şosele­
teriorate. lău etc. lor Deva—Sebeş, Deva—Ca­
Inlorcîndu-ne spre'Deva. no­ ransebeş, Orâştie—Ilia. unde
tăm semnele unei activităţi de — Exact. ni se- recomandă să vizităm
La fiecare 24 de minute, la capătul benzii de montaj de la înfrumuseţare- la intrarea în — La Cnlan-Uăi exista un o seamă de obiective de pe a­
automată de cusut „Rodica". oraş. contrazise. însă de sta­ restaurant slab aprovizionat şi ceste trasee, ni se oferă o in­
In fotografic, un aspect obişnuit din timpul montării. rea şoselei Horiă, serios ava­ cu o deservire defectuoasă. formaţie foarte săracă.
riată. De la Deva pînd la Zam, — Va fi pus !a punct.
c a • n a n s a B i m a M i l i m B m b ■ mo» m n ■ am prin raionul lila, ca şi pînâ la Incob Mihai, vicepreşedinte In cadrul acesteia reţine a-
Vaţn de Jos, prin raionul al Comitetului executiv al Sfa­ ter;ţii3 ;;n indicator frumos e-
Brad, constatările sint asemă­ tului populai al uraşului re­ xecu'at care invită la vizita­
f”^ o dimineaţă, ziua dc odih- torii cooperativelor meşteşu­ succesul l-a cucerit Ecatcrina radu a portului naţional, a­ torli culturii Hzice şi ni spor­ nătoare. gional Deva : rea „Arhorctumulur din Si-
tului cu ca ce îndrăgesc arta
I I—' nu s-n anunţai generon- găreşti „Jiul" şi ,,Deservirea" Marca, absolventă c Şcolii dusă de artiştii amatori din — cinlecul şi jocul. La :sărbă­ DiscutincI cu factorii compe­ obiective. Zone verzi la Viile meria. P;nâ la Hunedoara însă
de la
cooperativa
— Avem in plan mai multe
Girbova, Reciu şi Cilnic. Ta-
drumefi-
să pentru iubitorii
„Jiul”,
nu mai îniîlnim nimic. Dorim
nu s-au mai întrecut. In aceas­
tenţi. care se ocupă de gospo­
I ilor, excursiilor, plimbur ilor. tă zi, în muncă, ci in dans, populare de arta din Petroşani, grupul vocal şi dansurile din toare au losl invitate şi lor- dărirea localităţilor, ni se in­ Noi şi Dealul Paiului, un cam­ să vizităm totuşi castelul Cor-
raiul căminului cultural gazdă,
altă
Parcurile, cu zvon primăvara-
matiile artistice dinfr-o
vmoşiilor. Un afiş mare indi­
■ tic in aiborii seculari, cu cîntec şi vers. In cadrul celui cu cintecelc „Măi bădilâ de la Glrbova. formaţia corală din comună — Mihalţ — cote. pi in vocă de fiecare dală acelaşi ping, o cramă. că faptul că acest monument
dc-al VUI-lea concurs pc Iară
miei" şi „Bade, pălărie nouă".
— Cind vor fi termina te 3
* şoapte dc seve în arbuştii ti- ul lor mal iilor urlishce de a­ La Cimpa, sat aşeza/ pe Reciu s-au ridicai deasupra programul dat. au întregit, cu argument, şi anume că sîarea — Ştili. noi ne ocupăm cu se află in ros! a urare, iar ac­
_ /ieri, au lost gazde primitoare, matori Cooperatorii petroşă- braţul dc răsărit cl Jiului, luluroi echipelor aliate, in în­ atractive puncte, spectacolul t lupului nu a permis efectua­ zonele verzi, unde mobilizăm cesul vizitatorilor esle uifer-
I oierind celor mici şi mari, dc neni şi-ou etalat rondele mun­ unde localnicii sini buni ani­ trecere. ciştiqînd dreptul dc a olerit localnicilor. rea lucrărilor dc înfrumuseţa­ cetăţenii la muncă patriotică. z:.s Cerem lămuriri lovaiâşu-
re. Amintim acestor tovarăşi
In hmp ce la V intui de Vale
dimineaţă pi na seara, plăcute
se prezenta In lu/.a superioa­
m ore dc (Kiiement. La Deva. bă- cii Intr-un .,colocviu despre matori ai vieţii culturale, s-au ră a concursului. Fluieraşii şi la Mc releu sătenii primeau că meteorologii prevăd că în­ — Campingul şi crama 7 l.u Simimi Carn. secretarul co­
mitetului orăşenesc pentru cul­
fnlilnil. inlt-un spectacol, toa­
buna deservire“ pe care bri­
— Nu aparţin (Ic noi. Direc­
treaga lună aprilie va ft rece
I irina Cetate a cunoscut lar­ gada artistică l-a susţinui cu te iormoliilc artistice ale ed­ din Şuqag au adus pe scena din partea unor oameni de şi ploioasă. Timp frumos va fi ţia comercială regională şi tură Şi artă
ma veselă a sulelor dc oaspeţi
ştiinţă, vemfi
aici In cadrul
— Cil va mai dura restau­
■ — localnici şi străini — care unor brigăzi ad-hoc, răspun­ poate prin mai sau mai tîr- O N.T.-ul se ocupă. Dar nu s-a rarea castelului ?
făcut nimic.
I i-au bătut cărările, i-au con­ suri In probleme nelămurite de ziu. Turişti însă vin din ce in — Săptâmmi la rind pc şan­ — In orice caz, mult. Este
ce mai mulţi. O să le oferim
ei pină alunei, la clubul din
şi
templat zidurile străvechi
• au stat minute în şir să ad- Alba lulia, colectivul casei I argumente ? tierul staţiei auto-mo(o sînt vorba de o restaurare com­
' mire panorama unică cc se DUMINICĂ CULTURALA raionale de cultură şi comite­ B doar cile 3—5 lucratori Cum plexă.
tul ra>onal U T C. ou olerit ti­
^ des/ăşoară la poalele ci. Ca­ nerilor un instructiv simpozion 1 explicaţi intirzicrca dării in — înseamnă că ntt v;c pu­
banele Rusii. Gura Zlata, Că- ■ Operativitatea, folosinţă ? tea fi vizitat de turişti 7
-1 prioaro şi Prislop cu olerit pc teme de educaţie, comple­ — Asta ţine dc l) Ii C.M — .Se poale vizita zilnic (in
Timpul nu ne-a permis să
n ospitalitate sutelor dc turişti tat de o suita de tilme docu­ I originalitatea, parcurgem îtinerariiil propus afară de (uni). între orele
I cc au ales. peni ni duminică, mentare. cu prolund ecou f/i ■ de tovarăşul facob : Direcţia 17 — p). iar sîmbăla şi dumi­
riadul participanţilor.
drumeţia, iar căminele, clubu-
• rile, teatrele, au lost riaz.dele interpreţi de o reală valoare minutul, jocul şi veselia (inind tlin Săsciori, la întrecere, un N-am putut cuprinde. In a- I fantezia pot fi comercială, URC.TI. etc. Ne nica înlre orele 13—19 şi res­
pectiv 9—17.
repertoriu nou cu cele
mui
întrebăm însă : Sfatul popular
in
pină spre seară, iar sus.
I unor atractive manifestări cul­ artistică Por mal iile de dan­ munţi la gurile de exploatare îndrăgite cînlece ciobăneşti, cesl spa/iu, toate veştile sosi­ 8 orăşenesc Deva nu are dato­ — Cunosc (uriştiî acest pro­
te la redacţie despre multiple­
suri ale celoi două cooperati­
turale.
p Iubitorii oriei dramatice din ve au oierii publicului, aflat de la Jiqoreaso şi Clmpul lui iar formaţia corolă din satul le manifestări culturale, ce an I specifice ria sr urmărească modul cum gram ?
— Desigur. A fost aprobat
i Petroşani şi-au dat inli/nire In sala Palatului cultural, o Neaq. două brigăzi ştiinţifice gazdă s-a impus prinţ te cele avut Icc, duminică, in satele 3 se execută lucrările de pe raz.?, de comitetul executiv .şi este
d*n
şi oruşele regiunii. Dar,
9 In salo Teatrului tic stal din adevărată suită de jocuri au poposit in mijlocul lucrăto­ mai pregătite coruri care as­ liecarc veste, am desprins ide- I comerţului ? sa de activitate > afişat
rilor forestieri, lămurind mul­
în raionul 11in. apelăm la
piră sd urce pe noi trepte ale
I localitate cu eroii comediei a- populare din regiune, din carc te taine Pe Valea Sebeşului, concursului. ea că. peste tot. duminica n ■ tovarăşul Victor Bucur, vice­ — Noi nu l-am văzut.
„Momir/ăneasco" de prin par­
Paul
ristolancşli, după care
Dc dimineaţă pină seara, la
in celalalt capăt al regiunii,
• fl. Maria/i o realizai o reuşită tea locului a cişliqat cea mai s au încheiat duminică ultime­ Vintui dc Jos a fost sărbătoa­ olerit oamenilor, din aşezările i Călătorind pe traseele turis­ preşedinte al U R C C. Ilia. — Nu se poate, e af.şat.
râu,
— Ne-aţi găsit
ne-c
I sinteză cu titlul „Adunarea le- caldă primire. Multe talente le inlilniri ale primelor faze re. Aici, localnicii au organi­ urbane şi rurale, ore pluculc ■ tice. vizitatorii plaiurilor hu- mărturisit dînsul. Sîntem cam V. ALBU
.şi recreative, care le-au înfru­
din rîndul solişlilor vocali au
meilor", cc aici. pe scena din
? Petroşani, se joacă In premie- lost rcliclate ia conlruntarea din concursul al Vll!-lca. La zat o duminică cullural-sporti- museţat şi împlinit ziua de o­ nedoren2 trebuie primiţi cu în aer cu traseele turistice Am
rd pe (ară. La Lupcni. lucră­ de duminică, de la Lupcni, dar Cilnic a losl o adevărată pa- vd fa care s-au întilnit iubi­ dihnă. s ospitalitatea tradiţională a a­ stabilit un plan concret, dar T. ISTRATE
cestor locuri, adaptată la ce­ de-abia am început sâ-l punem
ia ■ ■ ■ % rinţele unei deserviri moderne, în aplicare. Vom face un loc (Continuare tn pag. a 2-a)