Page 35 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 35
3
DRUMUL SOCIALISMULUI nt. 3818
Delegaţia P.C. Francez
a plecat spre patrie 12 noi modele de ochelari
nu se sparge si nu dc-formcază imaginea. Sec
In cursul acestei veri, cumpărătorii vor pu
Delegaţia Partidului Comu membrii delegaţiei au fost con torul de creaţie pregăteşte un model dc oche
nist Francez, alcătuită din to duşi, la plecare, de tovarăşii tea găsi în magazinele de specialitate 12 noi lari de soaie, realizat în întregime din masă
varăşii Elienne Fajon, mem Paul Niculescu-Mizll. membru modele de ochelari de soare şi medicali, rea plastică, avind o forma moderna şi care va
bru al Biroului Politic al C.C. ai Comitetului Executiv, al lizate de Fabrica „Securit" din Bucureşti. fi vindut la preţuri accesibile. In întreprin
al P.C. Francez, director nl Prezidiului Permanent, secre Ochelarii au forme în concordanţă cu linia dere au fost instalate, de asemenea, o serie
ziarului „L’Humonile", şi Jac- tar al C.C. al P.C.R, Manea actuală n modei mondiale. Ramele cu diverse de maşini automate de marc fineţe şi randa
ques Denis, membru al CC. Mănescu, membru supleant al aplicaţii estetice, sînt realizate dinlr-un mate ment, necesare producerii lentilelor. Cu a juto
al P.C. Francez, care ne-a vi Comitetului Executiv, secretar rial plastic special, incasabil, de diferite gro rul lor vor fi realizate. începînd cu trimestrul
zitat ţara Ja Invitaţia Comite nl C.C. al P.C.R., C.hîzeln Vnss, simi, colorat în alb, maron snu in de.f'rade. iLn următor, lentile anasligmalice de la plus 0,50,
tului Central al Partidului Co membru al C.C. al P.C.R., Con aceeaşi întreprindere nu fost realizaţi recent la plus H dioptrii. Datorită prelucrării supe
munist Român, a părăsit luni stantin Vasiliu, adjunct de şef ochelari pentru protecţia muncitorilor din in rioare o lentilelor, calitatea acestora se va
dimineaţa Capitala, indreptîn- de secţie Ja C.C. al P.C.R., de dustria metalelor neferoase. Rama şi vizorul situa la nivelul celor mai bune produse si
du-se spre patrie. activişti de partid. sînt făcute dintr-un material care imită celu milare din străinătate.
Pe aeroportul Bâneasa, (Agerpres) loidul, dar spre deosebire de acesta, nu ia foc,
tuturor
vin garaj în strada Eminescu
le asfaltate dintre blocuri, alei
Sosirea îra Capitală a unei A ccesul interzis împlîula- cară cu roţile noroiul pe alei rizaţie de construcţie pentru
autovehiculelor Aşa cei
nr. 39. lingă blocul 12, silunl
pe care nu le mătură I G O , ci
indicatoarele
la nr. 47 pe aceeaşi stradă.
te la intrările pe stră locatarii fiecărui bloc. Circulaţia de la garaj în loc sâ
delegaţii a Comsomolului zile : Aleea Transilvaniei. Tot locatarii sint aceia care se facă prin strada Eminescu,
Imp Trninn, M. Gorki şi au amenajai şi întreţin zonele aşa cum este dală autorizaţia
pe calea de acces dintre verzi, iar cei caro conduc au de construcţie, se face pe aleea
Luni dimineaţă a sosit în la Bucureşti, precum şi mem strada Eminescu spre blocurile tovehiculele îşi bat pur si sim de acces din faţa blocului 12
Capitală o delegaţie a Comso- bri ni ambasadei. 13 şi 14. Deci. circulaţia orică plu joc dc munca lor, datorită şi pe celelalte alei. Acum se
molulul condusă de Serghel In cursul zilei, tovarăşul rui autovehicul pe aleile de ac îngăduinţei intolerabile pe care mai construieşte alături de ga
Pavlov, prim-secretar al C.C. Petru Enache a primit la C.C, ces la blocurile din Cvartalul o manifestă organele de m ili rajul existent încă unul. Mate
al U.T.CiL., care, la invitaţia al U.T.C. delegaţia U.T.C.L. 23 August (oraşul Deva) este ţie din Deva faţă de încălca rialele de construcţie se cară,
C.C. al U.T.C., face o vizită condusă de Serghel Pavlov. La ca si înainte, pe aleile dintre
de prietenie in ţara noastră primire au participat secretari blocuri. Apa pentru prepara
La sosire, pe aeroportul Bâ şi membri ai Biroului C.C. al rea betonului s-a luat şi se ia
neasa oaspeţii au fost întîm- U.T.C. A fost de faţă A. V. Ba de la gura de apă din faţa
pinaţi de Petru Enache. prim- sov, ambasadorul Uniunii So blocului 12. Tovarăşii de la
secretar al C C. al U.T.C., se vietice la Bucureşti. D U M M A T M sfat aprobă cu toată largheţea
cretari ai C.C. al U.T.C., mem Seara, în cinstea delegaţiei # ce nu trebuie sâ aprobe, iar la
bri ai Biroului, activişti ai C.C. Comsomolului, Secretariatul cererile locatarilor rămîn...
C.C. al U.T.C. a oferit o masă surzi.
al U T.C. tovărăşească. Re aleile amintite, nu numai
Au fost de faţă A. V. Basov, că se circulă cu lot felul de
ambasadorul Uniunii Sovietice (Agerpres) Inainle de-a intra in subteran brigada de mineri condusă de comunistul Petru Suciu de DE CE autovehicule, perieiitincl viaţa
la E.M. Certej stabileşte ultimele amănunte pentru schimbul de zi. copiilor care nu au unde sâ se
Foto : I. TEREK joace decît pe aceste alei, dar
se şi parchează maşinile aţit
Ministru! industriei cărbunelui al MJ zi via, eîl şi noaptea. Nu ştim
cu a cui aprobare se parchează
maşini in dreapta şi în stînga
blocului 2 de pe Aleea Tran
U.R.S.S. ne vizitează {ara nalitice, vil şi documentate la silvaniei, in spatele blocului
de deputaţi.
iLa invitaţia ministrului mi soţit de un grup de specialişti. D IN care au luat cuvîntul cîte 15-25 turn, pe strada Imp. Traian,
în faţa si in spatele blocurilor
nelor, Bujor Almâşan, luni di Ministrul sovietic va face în Cuvîntul alegătorilor în se 12 şi 13 !
mineaţa a sosit în Capitală mi ţara noastră o vizită de studii siuni este adus de deputaţi şi Pentru a nu se spvine că vor
nistrul industriei cărbunelui al în domeniul industriei carboni prin interpelările făcute de ei bim In general, vom da citeva
U.R.S.S., B. F. Bratcenko, in- fere. organului local al administra exemple, indlcînd numerele
ţiei de stat. In sesiunea din 20 maşinilor care circulă şi staţi
ACTIVITATEA C.heorghe Giurgiu a interpelat onează pe aceste alei: 1-HD-
martie,
deputatul
de pildă,
778; l-MD-2245; l-HD-701; 1-
organul respectiv în problema
Convorbiri româno-izraeliene dlmirescu, unde funcţionează DE CIRCULAI I HD-2185; 1-MD-G0G; 21-HD-
modernizării străzii Tudor Vla-
270G; 4G-IID-1282 ; 4G-MD-175 ;
şcoala generală, policlinica şi 1 -II l)-T7GG; l-HD-914; 1-HD-
l-HD-1314 ;
1354; 1-HD-2GG0 ;
la Ministerul Comerţului Exterior spitalul unificat. In numele ce 2028; I -HD-2555; l-HD-1027 ;
l-MD-939;
1-MD-
l-HD-133;
tăţenilor din cartierul „8 Mar
1-1ID-49G; 21-HD-2013; 1-HD-
vizat in interpelarea sa reme
La Ministerul Comerţului ţului exterior, iar cea i/rae- SFATURILOR tie". deputatul Nagv Ştefan a interzisă. Această interdicţie, rea grosolană. Sfidătoare a nor 2317; 31-HD-255G; l-HD-1485 ;
Exterior au început luni con liană de Pinhas Sapir, minis dierea de căite I.L.L. a defec însă, nu se respectă. Pe aici melor de circulaţie. In blocu 1-HO-8G3; l-CJ-3247; 1-BT-
vorbirile între delegaţiile eco trul finanţelor. ţiunilor semnalate de mullâ circulă autocamioane, autotu rile din acest cvartal locuiesc 3004; (dc ce ar respecta cei din
nomice ale Republicii Socia La convorbiri participă, de vreme. Cei interpelaţi au dat risme. autobuze, microbuze, mulţi tovarăşi de la miliţia re Cluj şi Timişoara, cînd vin la
liste Romania şi statului Izra- asemenea. Ehezei Doron, mi răspuns in cadrul aceleiaşi se motociclete, motorete, căruţe. gională şi cea orăşenească, de pr ieteni, legile de circulaţie da
el, privind probleme legate de nistrul Izraelului In Bucureşti. siuni. Locatarii sînt nevoiţi sâ se In sfatul populai orăşenesc, că cei din Deva le încalcă !)
dezvoltarea schimburilor co ☆ ferească din calea maşinilor, încălcarea normelor de circu Faţă de această situaţie Ieşi
merciale şi de cooperare eco In cinstea oaspeţilor, minis ureîndu-se pe zona verde. Dru laţie se petrece sub ochii lor. tă din comun, se pune in mod
nomică şi tehnico-ştiinţificâ trul C.heorghe Cioară a ofe Penfru murile de acces la blocuri sînt Toţi văd, dar nimeni nu ia nici firesc întrebarea : cit timp mai
dintre cele două ţări. Delegaţia rit un dejun. înguste şi nu permit ca sâ poa o măsură. Locatarii s-au adre aveţi dc gînd, tovarăşi dc la mi
română este condusă de C.heor- neri venite din partea alegăto tă trece o maşină pe lîngă al sat miliţiei, sfatului popular, liţie să toleraţi încălcarea nor
Fiecărei sesiuni rilor. propuneri ce vizează în « şini, una urcă cu roţile pe zona
ghe Cioară, ministrul comer- (Agerpres) frumuseţea ta. Cînd se inlilnesc două ma deputaţilor Moise Nicolae şi melor de circulaţie? Iar co
Zăvoinnu Ghcorghe, dar ei au
frumuseţarea şi gospodărirea verde degradînd-o. Ba mai spus. ci au auzit. mitetului executiv nl sfatului
popular orăşenesc i se cere să
un pronunţat mai bună a oraşului. De mo comunei mult. strada Imp. Troian este Mai mult, cu toate cererile lămurească o dată pentru tot
dul cum sesiunile sînt pregă
complet desfundată, plină de
Numirea noului ambasador caracter de tite depinde, fireşte, şi calita gropi şi noroi. Autovehiculele şi sesizările locatarilor, sfatul deauna problema circulaţiei
popular orăşenesc o dat auto
maşinilor de la garajul con
tea discuţiilor purtate' de de
putaţi, profunzimea, caracterul Acţiunea de înfrumuseţare a struit lîngă blocul 12 şi parca
al Republicii Socialiste România lucru lor analitic, importanţa hotă- comunei Teiuş a cuprins un Lucrări de extindere rea maşinilor pe aleile din faţa
blocurilor. Organele locale ale
ririlor adoptate pentru activi
mare număr de cetăţeni. Pro
tatea de viitor. De aceea, comite punerile făcute de ei la întîl- puterii de stat trebuie sâ ia
in Iran In sesiunile Sfatului popular tul executiv al sfatului popular nirea cu deputaţii, au stat în măsuri, sâ sancţioneze aspru
pe cei vinovaţi şi sâ nu permi
al oraşului de subordonare ra respectiv se îngrijeşte din timp atenţia comitetului executiv al şi modernizare tă nimănui sâ degradeze zo
Prin Decret al Consiliului de potenţiar al Republicii Socia ională Tetrila sint dezbătute de pregătirea sesiunilor, latură sfatului popular comunal pe nele verzi. Nu-i este permisă
baza cărora a fost întocmit un
Stat, tovarăşul Pavel Silard a liste România în Iran, in locul aspecte legate alit de îndepli importantă a muncii sale. plan cu acţiunile ce urmau să In acest an şl în viitor, început importante lucrări nimănui sâ sfideze munca lo
. Temele ce urmează să
fie
fost numit în calitate de am tovarăşului Ion Drinceanu. nirea sarcinilor ce-i revin ca dezbătute în sesiuni, constituie fie întreprinse în fiecare cir colectivul r-abricii do che de extindere şi moderni catarilor, dorinţa lot de a avea
basador extraordinar şi plenî- (Agerpres) organ local nl puterii de stat, cumscripţie electorală. Ele au restea din Sebeş, va tre zare a fabricii. In prezent o ambianţă plăcută în Jurul
cit şi dc numeroasele propu obiective incluse în planul de bui să producă pentru di blocurilor în core locuiesc.
muncă trimestrial al comitetu fost apoi popularizate în emi se cxecutîi săpături la
lui executiv. Pentru tratarea siunile locale ale staţiei de ra- feriţi beneficiari din tară fundaţiile de la hala cu Nu am fi relatat tonte acestea
lor cit mai realistă, în strînsâ dioficare. S-au constituit şi co şi străinătate mai multă ierelor, iar după termina dacă ele n-ar fi dat la iveală ne
legătură cu cerinţele vieţii, sînt rniţele de cetăţeni pe categorii cherestea, lăzi, binale şi rea acestora, se va trece păsarea, atitudinea de toleran
atraşi în colectivele de pre de lucrări pentru conducerea alte sortimente clin mate la turnări dc betoane, ţă faţă de o situaţie care ar
gătire a materialelor ce urmea lor nemijlocită şi informarea rial lemnos, dc calitate tot constructin halci, monta trebui sâ stirneascâ indignarea
ză să fie prezentate în sesiuni, operativă a comitetului execu mai hună. In vederea în acelora care au datoria, pot şi
cadre de răspundere din do tiv asupra greutăţilor şi nea deplinirii cu succes a sar rea instalaţiilor şi utila sînt în măsură să o rezolve in
meniile respective. Un studiu junsurilor înlîmpinale. cinilor ce-1 reveneau au jelor. mod radical şi imediat.
prealabil, făcut din timp de,că Vâzînd sprijinul substanţial N. Z A M F I R
tre membrii acestor colective, al comitetului executiv, cetă
permite efectuarea unor son ţenii au răspuns cu multă» în
daje în rîndul cetăţenilor, un sufleţire chemării In întreţine
control substanţial in sectorul rea şi repararea străzilor şi Viitoare cadre
de activitale ce se analizează, drumurilor, repararea de po
evidenţierea metodelor bune duri şi podeţe, construirea de
de lucru folosite şi a rezulla- trotuare, plantarea pomilor şi de meseriaşi
telor obţinute, deficienţele şi arbuştilor ornamentali, amena
cauzele lor, posibilitatea de a jarea de zone verzi, canalizări, Conducerea cooperativei meş angajează dc urgenţă :
prezenta sesiunilor măsuri e- îndiguiri şi alte lucrări. teşugăreşti „Retezatul'' din Ha
ficiente-spre a căror înfăptui Peni.m anul în curs, ţeg — ne scrie coresponden — lăcătuşi;
re trebuie mobilizate toate for ei şi-au prevăzut să asfalteze tul nostru Nicu Sbuchen — se
ţele. S-a dovedit că acei depu strada din centru pinâ la gară, preocupă intens dc creşterea — strungari;
taţi care se intîlnese mai des să amenajeze pe marginea de noi cadre de meseriaşi. In
cu cetăţenii din circumscripţi străzii respective o suprafaţă ultima perioadă au fost recru — tîmplari ;
ile lor, militează pentru înfăp întinsă cu zone verzi, să con- taţi 15 tineri, băieţi şi fete,
tuirea anumitor propuneri, finue amenajarea de trotuare care au dovedit aptitudini şi — fierari ;
sînt bine documentaţi asupra pe ţoale străzile comunei, să dragoste pentru meserie. — fierari betonişli.
problemelor supuse dezbateri planteze 500 de arbori orna După un stagiu de 3 ani,
lor în sesiunile sfatului popular. timp în care vor fi instruiţi — muncitori nccalifica ţi.
Determinarea exactă a temperaturii cuptoarelor tunel de la Fabrica de produse refrac In acest fel, sesiunilor li s-a mentali. sâ înceapă lucrările de către cei mai buni coope
tare din Alba Iul ia se face cu aparate sensibile, ea cel din miinile muncitorului C.heorghe putut imprima un pronunţat de construire a unui nou local ratori, aceştia vor obţine ca Cei interesaţi se vor adresa serviciului personal din
Bucea Foto : V. ONOIU caracter de lucru cu discuţii n- de şcoală cu 8 săli de clasă. lificarea în diverse meserii. Atelierele R.M.R. Simcria.
■son 9r OtVO O* O MM a CODI 0 M ia e M l O BBS B KflB l am ■K
r Qiaa o c z a m o kbbo a maa ra
la iveală existenţa unor rezer
Respectarea grafi ve însemnate de creştere a Nîumizai condiţiile naturale
productivităţii muncii la majo
ritatea şantierelor de conslruc-
ţii-montaj. Activitatea trimes
trului I arată că în general u-
ti la jele grele de construcţii
s-au folosit abia la 40-50 la su împiedica lucrările din
cuiul de execujie tierele T.CM.M. doar în pro
tă din capacitate, iar pe şan
porţie de 15-30 la sulă. Cadre
lor tehnico-inginereşti şi eco
nomice de pe şantiere le revi campanie? fel. Eslc un aspect care trebuie
sâ dea de gindit conducerii a-
ne datoria de a gospodări eu ceslor unităţi şi a altora care
cea mai mare grijă valorile nu au început încă semănatul
materiale şi de muncă puse la
(Urmare din pag. 1) dă luarea de măsuri holârîtc şoară munca în construcţii, că dispoziţie, de a nu permite nici (Urmare din pag. I) sfeclei.
de îndreptare a situaţiei, să prelungirea duratei de execu cea mai mică pierdere, de a o perturbare in organizarea trebuia să amine aşa mult lu ☆
Trebuie de pe acum bine tragă la răspundere pe cei vi ţie şi deci darea in exploatare dovedi, intransigentă faţă de muncii în cooperativele agrico crarea. Din toamna trecută şi Din cele prezentate se des
gindilă, minuţios studiată, şi novaţi, le-au acceptat justifi cu întîrziere a investiţiilor pla orice ineeitarc de risipă. Din nu numai aici se intîlnese ast le. Ce părere aveţi despre a pînâ acum o bună parte din prinde concluzia că în unităţi
începută fără întîrziere acţiu cările. nificate lipseşte economia na păcate acestor imperative ma fel de situaţii. Iată un alt caz. cest lucru tovarăşi din condu seminţe a fost distrusă de ro le agricole din raionul Brad nu
nea de creare a frontului dc Neexercltîrd un control co ţională de anumite produse, jore nu li s-a răspuns pretu *— Noi nc-am prevăzut să cerea secţiei S.M.T. de la Baia zătoare, depreciată de ploi şi numai condiţiile naturale mai
lucru pentru iarna următoare. respunzător, unele organizaţii lipseşte statul de beneficii, a- tindeni cu energia necesară. lucrăm cu o remorcă la trans de Criş ? 2ăpe2i. Cine răspunde de a puţin prielnice împiedica bu
Scopul final al acestei dirijări de bază şi comitete de oartîd ducînd pagube economiei na Dezordinea de la loturile portul îngrăşămintelor in cîmp, ceastă pagubă tovarăşi din nul mers al lucrărilor din
trebuie sâ fie aducerea blocu ca cele ale T.C.M.M., I.C.F., ţionale. TC.M.M. Dîlja, Uricani-Lu- Trifoiul trebuia consiliul de conducere ? campanie, ci şi organizarea ric-
rilor în luna noiembrie-decem- T.R C II , n i au insistat usuprn In primul trimestru nu s-a peni, Telluc, Ţeben. de la ma ne spunea tovarăşa Maria IMi- torespunzăloare a muncii. Se
bric în stadiul dc „închise” şi terminării tuturor obiectivelor acordat peste tot atenţia cuve joritatea punctelor de lucru hcl, ingineră la cooperativa a- mănatul trifoiului, lucornei si
grieolâ din Lunca. Tn diminea
„amenajate" pentru lucru în din planul anului trecut. De nită gospodăririi şi administră ale şantierelor de locuinţe din ţa zilei de 6 aprilie însă a ve semănat, dar el ghizdeiului în cultura ascunsă
orice condiţii. aceea s-a intrat in anul 19G7 rii raţionale a mijloacelor de Deva, Valea Jiului, Brad, Locul seminţelor se putea face dai- lucrarea şe
Experienţa primelor trei luni cu peste 130 de obiective de In producţie încredinţate. La mul I C I M. Cugir dovedeşte cu nit un mecanizator din altă 9 amînă în mod nejuslificat. Aşa
de execuţie ne demonstrează vestiţii re-tnntc la C.C.VJ,, te cadre tehnico-inginei eşti prisosinţă acest lucru. brigadă şi a luat remorca. se află netreieraf, s-a inlîmplat şi in anii prece
că huna desfăşurare a activită Sfatul populai regional, econo mal este încă înrădăcinată i- Unde a dus-o nu ştim. este în sol denţi. fapt ce s^a repercutat în
ţii de construcţii depinde in mia forest eră, în agricultură, deea că în construcţii este im Experienţa primului t: imestru Această remorcă şî încă trei, lipsa de furaje din această pri
măsură foarte mare de nivelul (în valoare de 170 milioane portantă doar îndeplinirea şi a scos la iveală marile rezer scoase din lucru de Ia coope în sire Pentru completarea bazei fu măvară. Pentru evitarea unor
muncii politice şi organizatori lei), din cere o mare parte sînt depăşirea planului; cu ce chel ve de care se dispune în acti rativele agricole, au fost « rajere s-a prevăzut ca în uni astfel de situaţii luaţi măsuri
ce. dc acţiunile întreprinse de nepredale chiar la dala actu tuieli materiale şi de muncă se vitatea de investiţii. De aceea dirijate de către conduce Cooperatorii din Birtin mai tăţile agricole din raionul Brad mai holăiîte de a însămînţn
organizaţiile dc partid de pe ală Slabă preocupare pen realizează o investiţie, folosirea eslc necesar ca în urmă rea secţiei din Baia de au încă şi acum trei şire cu sâ fie însâmînlată pe o supra grabnic culturile furajere si
şantiere, dar mai ales de fer tru terminarea şi preda eu maximum de randament a toarele luni atenţia condu Cris la Dealul Fetii pentru a trifoi râmase nelreierale de a faţă însemnată sfeclă de zahăr mai cu seamă trifoiul, lucerna,
mitatea şi hotârîrca cu care se rea obiectivelor restante au mijloacelor tehnice de pe şan cerilor şantierelor, a organiza transporta piatră în vederea nul trecut. Acum este vremea pentru nutreţ A fost o măsură mazărea, ghizdeîul şi sfecla,
acţionează. avut şantirele I. C. F. Deva tiere, ridienren indicilor inten ţiilor de partid sâ se îndrepte amenajării locului de parcare cînd trifoiul trebuie să (ie se bine stabilită. Râu este că şi a tovarăşi cooperatori din raio
Unele birouri ale organiza (drum auto Rrad-Chiciura. in sivi şi extensivi de utilizare spre rezolvarea problemelor a maşinilor şi tractoarelor. Ni mănat. Preşedintele cooperati cum seminţele se află în ma nul Brad ' Este necesar să se
ţiilor de bază de pe şantierele stalaţiile de transport în Va a echipamentului tehnic de privind- organizarea temeinică mic de zis, e o treabă gospodă vei agricole loachim Pctruceun gazii. La Rişca, preciza tovară treacă de urgenţă la plantatul
T.CM.M. Petroşani şi Hune lea Jiului. Valea Sebeşului. Si- construcţii şi montaj, stau mai a muncii folosirea utilajelor la rească bună, dar tocmai acum este indignat dc faptul că to şul Nicolnc Bicş, preşedintele cartofilor lucrare care s-a fă
doara nesesizînd In timp nea bişel ş a.), T.n.C.H, T.C M M. puţin in atenţia cadrelor de întreaga capacitate, gospodări cînd cooperatorii solicită re varăşii de la S.M.T. nu au di cooperativei, semănatul sfeclei cut doar pc cîteva hectare,
junsurile privind pregătirea Petroşani şi T.CM.M. Hune conducere şi din păcate, chiar rea raţională a tuturor fondu morci ? Pc lîngă aceasta, la în rijat şî aici combina amenaja pe cele trei hectare planificate Forţe sînt. suficiente. Sc impu
pentru anotimpul friguros şi doara. a unor birouri ale organizaţi rilor materiale. Vor trebui lua tă pentru executarea acestei nu a început. Aceeaşi situaţie ne însă o mai bună organizare
aprovizionarea cu materiale Trebuie înţeles de către ilor dc bază si comitete de par te astfel de măsuri incit la fi cărcatul pletrii ou fost antre lucrări. Evident, mecanizatorii am înlîlnît-o şi la Ţebea. unde a muncii şi folosirea din plin
s-au trezit în plină iarnă cu toţi conducătorii de şantie tid. sindicat şi U.T.C. nele semestrului l sâ sc poată naţi mai mulţi mecanizatori, au partea lor de vină, dar nici patul germinativ pentru semin a fiecărei ore bune de lucru în
lucrurile complet descoperile. re, de organele şi organiza realiza ccl puţin 50 la sută din transportaţi la locul acţiunii cu conducerea cooperativei nu ţe a fost pregătit, la Riblţa la cîmp.
Bn mai mult, în loc să pretin ţiile de partid care îşi desfă Analizele efecluate au scos planul fizic şi valoric anual. autoatelierul. Aceasta a creat