Page 36 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 36
4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3818
VIATA INTERNAŢIONALA
VIZITA DELEGAŢIEI Impasul
COMUNICATUL POLOMO-ITALIflH
c. a AL P. C. R. integră
A. Părţile semnatare se pronunţă
IN AUSTRIA pentru dezarmare, destindere rii şco
şi securitate in Europa
lare
VIENA 10 — Corespondentul in continuare în mod favora
Agerpres, P. Stâncescu, trans bil.
mite : Luni dimineaţa, delega Mulţumind pentru primirea ROMA 10 (Agerpres). — In grijorarea în legătură cu si
ţia Comitetului Central ai făcută, pentru cuvintele fa i comunicatul dat publicităţii la tuaţia din Vietnam, care con
Partidului Comunist Român, moase spuse la adresa ţârii încheierea vizitei oficiale în stituie lin pericol pentru pacea in S.U.A.
condusă de tovarăşul Alexan noastre, tovarăşul Alexandru Italia a lui Edvvard Ochab, in lumea întreagă.
dru Drâghici. a vizitat uzinele Drâghici a apreciat modul in preşedintele Consiliului de .Stat Comunicatul constată dez
.Voesl" din Lin/. Membrii de care este folosită producţia al R. P. Polone, se arată r.â voltarea cu succes a relaţiilor
legaţiei au fost salutaţi dc proprie de otel prin prelucra în cursul convorbirilor oficiale bilaterale polono-italîene, creş Joseph Hicks, un fermier ne
Hcrbert Koller, director gene rea lui in uzină şi a adresat ilalo-polone. o atenţie deose terea simţitoare a schimburi gru din Harrisville (statul Mis
ral, şi de membri ai conduce un salut colectivului de la bită a fost acordată probleme lor de mărfuri în ultimii ani, sissippi) a primit mai multe
rii uzinelor Directorul general „Voe.sl". in special grupului de lor dezarmării, deslinderii şi dezvoltarea permanentă a re scrisori de ameninţare în legă
a făcut o scurtă prezentare a concepţie, care a dat lumii sis asigurării securităţii în Euro tură cu intenţiile sale de a-şi
laţiilor culturale şi
tehnico-
uzinelor, unitate importantă a temul L. D şliinţifice. Părţile au studiat înscrie cei trei copii într-o
sectorului etatizat din econo După-amia/ă. delegaţia Co Pa' «. posibilităţile extinderii relaţii şcoală frecventată numai de
mia austriacă. Aici sînt anga mitetului Central al Partidului In scopul realizării unui pro lor polono-italiene in diferite elevi albi. In ziua cînd fiii lui
jaţi aproape 20.000 de sala Comunist Român a vizitat fos gres pe calea deslinderii şi domenii. au păşit pe porţile şcolii, Hicks
riaţi, producţia anuală fiind de tul lagăr nazist de concentrare rroârii unui climat de încre şi-a găsit otrăvită turma de vi
1 800 000 tone fontă şi 1.000.000 de la Malhausen Membrii de dere în Europa, părţile s-au Edvvard Ochab. preşedintele te. Au trecut aproape 13 ani
tone oţel brut. Uzinele au şi legaţiei au depus coroane de pronunţat pentru lărgirea Consiliului de Stal al R. P. Po de cînd Curtea Supremă a
secţii pentru fabricarea unor flori din partea Partidului Co schimburilor de păreri în do S.U.A. a adoptat hotărirea de
instalaţii metalurgice destinate munist Român la piatra co meniul politic, precum .şi în lone, şi GJuseppe Saragat, pre Ia 17 mai 1954 prin care de
industriei chimice, pentru uti memorativă din incinta lagă domeniul cultural, economic şi şedintele rtaliei, şi-au exprimat clara neconstitutionalâ orice
laj necesar amenajărilor hidro rului si la placa pusă în me tehnic, pentru colaborare şti satisfacţia faţă de rezultatele mmm separare, pe baze rasiale, în
energetice şi altele. moria luptătorilor anlifascisli inţifică şi schimburi de măr vizitei „care constituie o con ^ '' ' ' v' şcolile americane, şi exemplul
La prinz, conducerea uzine din România, căzuţi în acest furi între ţările din estul şi micului fermier din Harris
lor „Voest" a oferit în cinstea lagăr, în lupta împotriva fas vestul Europei. In această tribuţie la eforturile îndrepta LIBAN. — Capitala Libanului — Beirut îşi lărgeşte teritoriul; La periferiiIe oraşu ville demonstrează greutăţile
delegaţiei române o masă In cismului, pentru pace, liberta ordine de idei. a fost sublinia te spre lărgirea bazelor cola lui. acolo unde nu de mult se întindeau dunele de nisip, se înalţă clădiri moderne cu
toastul rostit, directorul gene te şi progres. tă necesitatea pregătirii unei borării internaţionale şi spre multe etaje. pe care le întîmpinâ aplicarea
acestei holârîri. Nu se poate
ral Koller a salutat pe oaspe conferinţe în problemele secu binele păcii*. IN FOTOGRAFIE : Construcţia de locuinţe intr-unui din cartierele Beirutului.
ţii din România şi şi-a expri Delegaţia P C.R s-a întors a rităţii europene, care să poată spune câ în statul Mississippi
mat dorinţa ca relaţiile româ- poi la Viena. contribui la apropierea punc
no-austriece să se dezvolte şi In vizita pe care a fâcul-o telor de vedere şi la asigura
la Llnz si la Malhausen, dele rea coordonării eforturilor sta Chile Notă externă
gaţia PC.R. a fost însoţită de C u r i e r d i p l o m a t i c
Heinrich Fritz, membru al CC. telor interesate fn vederea so
al Partidului Comunist din luţionării problemelor europe
nu au fost înregistrate „pro
întrevedere Austria, ne. Părţile şi-au exprimat în TEL AVIV 10 (Agerpres). — [Ministrul convorbirile oficiale între preşedintele Na- Colaborare grese" în acest domeniu. In cei
afacerilor externe al Norvegiei, John Lyng, sser şi preşedintele Tanzaniei, Nycrcrc, cinci ani care s-au scurs de
Gheorghe Rădulescu a sosit duminică la Tel Aviv într-o vizită care face o vizită oficială în R.A.U. După la tulburările provocate de
oficială de cinci zile in Izrael. FII va avea ce preşedintele Nycrcre a explicat semni înfre admiterea unui singur student
- V. Velebit convorbiri cu preşedintele Shazar, premie ficaţia recentelor măsuri de naţionalizare negru, James Meredith, la U
rul E&hkol şi cu alte oficialităţi izraeJicnc
şi socializare a unor instituţii şi întreprin
niversitatea Mississippi, apro
GENEVA 10. — Corespon în legătură cu relaţiile dintre eclo două deri din Tanzania, membrii celor două de partidele ximativ 6.8GG copii negri au
dentul Agerpres. H. Liman, ţări. Ministrul norvegian va vizita, de nse- legaţii au discutat o seric dc probleme pri pătruns pe porţile şcolilor re
transmite: Luni dimineaţa, şe menefl, o scrie de instituţii economice din vind relaţiile şi colaborarea dintre K.A.U. zervate pînâ acum numai al
ful delegaţiei române la cea Izrael. şi Tanzania în diferite domenii de activi comunisf bilor Dar aceasta reprezintă
de a 22-a sesiune a Comisiei E tate. numai 5 )a sută din totalul e
conomice a ON U. pentru Eu COLOMHO 10 (Agerpres). — Secretarul MOGADISCTO 10 (Agerpres). — Delega levilor de culoare din acest
ropa. Gheorghe Rădulescu, vi general al O.N.U., U Thant, a părăsit luni ţia parlamentară a R.P.D. Coreene, condusă şi socialisf siat.
New
capitala Ceylonului, plccîml spre
cepreşedinte al Consiliului fie Deliii, în cadrul turneului pe cnrc-1 efec de Kan Rian Ug. vicepreşedinte al Prezi In fapt, integrarea rasială în
Miniştri, a avut o întrevedere tuează în unele ţâri din Asia «Ie sud. diului Adunării Populare Supreme, caic şcolile americane trece printr-o
cu secretarul executiv al Co face o vizită în Somalia, a fost primilă de SANTIAGO DE CHILE 10 criză care se traduce prin
misiei, Vladimîr Velebit Au CAIRO 10 (Agerpres). — La Palatul Pre Abdullah Osman Adcn, preşedintele Re (Agerpres) — accese de furie din partea ra
fost prezenţi Radu Constanti- zidenţial din Cairo, duminică au inccput publicii Somalia. Comisiile polilice ale parti siştilor şi provoacă o serioasă
nescu, secretarul Comisiei gu încurcătură organelor centrale
vernamentale de colaborare e- delor comunist şi socialist din ale puterii. In această proble
conomicâ şi tehnico-ştiinţificâ, Chile au ţinut un număr de mă părerile unor personalităţi
şi Nicolae Ecobescu, ambasa consfătuiri comune în cursul marcante ale organizaţiilor pfip-
dor.' reprezentantul permanent ela, Guatemala, Costa Rica si cărora a (ost reafirmată ten îr.u. drepturile civile sine. t^ne(
al României pe lingă Oficiul in ajunul Conferinţei Ecuador au respins cu holâii- VIETNAM dinţa spre colaborarea dintre pesimiste. „In statele sudiste —
cele doua partide, manifestată
O.N U. din Geneva. R. D. GERMANA. — re orice încercare de înscrie au arătat ele — desegregarea
In cursul întrevederii au Vedere a liniei de asam re pe ordinea de zi a confe la recentele alegeri municipa şcolară nu a depăşit stadiul
fost abordate probleme ale se blare a aparatelor foto de la Punfa del Este rinţei la nivel înalt a proble le. La aceste alegeri, candidaţii bunelor intenţii şi al asigură
siunii Comisiei Economice a grafice „lYaklika" la în mei creării aşa-zîselor forţe celor două parlide .au totalizat rilor verbale. Tn slalele din
aproximativ 30 la sută din vo
ONU. pentru Europa. treprinderea producătoa militare permanente interamc- Pacifişti turile exprimate. nord, segregaţia de fapt care
Convorbirea s-a desfăşurat re din Dresda. PUNTA DEL ESTE 10 (A- ficile asupra unor puncte de ricane. Tn felul acesta, confe există ţntre rase esle acum şi
într-o atmosferă cordială gerpres). — Preşedinţi din ţă pe ordinea de zi, în special în rinţa ce se va deschide la 12 In cursul consfătuirilor au mai evidentă decît acum zece
rile emisferei occidentale au ce priveşte relaţiile comercia aprilie va examina îndeosebi americani fost stabilite bazele unor noi ani. Pe ansamblul ţârii, rezis
m m m m m a ama a m a m m ■ început să sosească în staţiu le ale ţârilor latino-americane problemele economice şi socia acţiuni comune. tenţa faţă de integrarea şco
nea balneară uruguayanâ Pun cu S U.Ai Delegaţii latino-ame- le ale continentului si rolul despre ororile lară creşte*.
ta del Este. unde între 12 şi ncani depun eforturi pentru a Statelor Unite în emisfera oc Deosebirile exislcnle în re
14 aprilie se vor desfăşura lu obţine concesii din partea cidentală. gimul aplicat copiilor albi şi
Observatorii de la Punta del
Esle subliniază atmosfera dc agresiunii
Q Pentru a doua zi conse
S.U.A,, solicitînd îndeosebi ( o
DE LII 0 cutiv. incidente violente s-au crările ' Conferinţei la nivel liberalizare a schimburilor co loc destinsă care domneşte în Cine va fi ales negri pot fi văzute intr-o su
înalt o tarilor membre ale Or
medenie de exemple. Specia
produs duminică scara intre
merciale în favoarea lor. După
studenţii negri şi poliţie în o ganizaţiei Statelor Americane. ce. potrivit agenţiei France preajma deschiderii conferin liştii americani sint imanimi
Pînâ în prezent, aici au sosit
în a aprecia câ predarea în
raşul Nashvillc (sl.V.ul Tenne- şefii executivi din Panama. Press, în şedinţele de sîmbâtâ ţei la nivel înalt. Holărirea HONG KONti 10 (Agerpres). preşedinte şcolile frecventate dc albi este
PARALELĂ sscc). Ciocnirile au fost o ur Costa Rica, Honduras si Sal şi duminică, delegaţiile din A preşedintelui provizoriu al E- cani care a plecai pe bordul celeia din şcolile pentru copiii
la un nivel mult superior a
Grupul de pacifişti ameri
Otlo Arosemena,
cuadoiului.
mare a arestării unui student
merica Latină şi-au manifes
vador. Preşedintele S.U.A,, Lyn-
care â anunţat câ nu va parti
negru. Manifestanţii au arun
iahtului „Phoenix" spre It D
cat sticle incendiare în direc don Johnson, este aşteptai să tat deschis decepţia lor in fa cipa la conferinţă din cauza Vietnam, unde a distribuit ci al Indiei? de culoare, la fel ca şi înIre
ţa poziţiei Statelor Unite, de
sosească marţi.
ţinerea mult mai bună a loca
LA ALTA tn cartierul populaţiei dc cu nun(at Gabriel Valdes, minis- ceptat duminică noaptea ca dc ţările latino-americane. po vililor nord-vietnamezi medi lurilor respective. In ce p li
politicii duse de S.U A^ faţă
ţia automobilelor care circulau
legaţia noi d-amerieanâ a ac
Intre timp. după cum a a-
cament din parlea qunkerilor
veşte accesul la învăţămintul
particular,
ziţie sprijinită, în
loare. Politia a intervenit cu
grenade cu gaze lacrimogene şi lrul afacerilor externe al Re statele latino-americane să dis de numeroase alte delegaţii, a din S.U.A,, s-a înapoiat dumi DELIU 10 (Agerpres). — superior, din 1780(1 elevi negri
Partidul Congresul naţional
pună in mod liber de creditele
publicii Chile, conferinţa mi
nică în portul Hong Kong. în-
apoi a deschis focul în aer. In niştrilor afacerilor externe ai acordate in cadrul programu provocat nemulţumiri dîn par Ir-o declaraţie scrisă dată pu Indian de cuvernâmînl a de cmc au trecut examenul de
bacalaureat la New York nu
cursul ciocnirilor un student ţârilor OS.A. nu şi-a putui în lui „Alianţa pentru progres*1. tea S.U A. De altfel, după cit blicităţii, membrii grupului semnai luni drept candidat la
negru a fost rănit. Observatorii consideră că se pare. conferinţa va fi boi funcţia de preşedinte al Indiei mai I 200 şi-au putut continua
Q La Praga a avut loc o şe cheia lucrările în cursul zilei cotată si de preşedintele Bo 1 î- subliniază că au avut prilejul studiile universitare. In sta
dinţă a Rirouiui Federaţiei in dc luni. cum fusese proiectai, prin această măsură guver să vadă personal câ civili nord- pe Zakir Hussain, actualul vi tul Florida din 1 450 dc burse
ternaţionale a luptătorilor din ® Generalul Invhcrt Harc- ci se va prelungi şi în perioa nul de la Washington vrea să viei. Rene Banientos. şi de viclnamezi „sini ucişi ră cepreşedinte al tării. Hotărirea universitare acordate. numai
rezistenţă. Delegaţii au discu ras, asupra căruia la 21 martie da desfăşurării conferinţei şe compenseze refuzul său dc a preşedintele hait ian. Francois niţi de bombe americane con a fost anunţată de către pri 4 au fost obţinute de studenţi
Duvalier. Nu este sigură nici
a fost sâvîrşil un atentat, a de
mul ministru liulira C.nndhi şi
tat prohlcmcle colaborării uni clarat că elemente legate «Ic filor de state din emisfera oc reduce tarifele vamale exis participarea noului’ preşed nte struite special în acesl scop“. preşedintele Partidului Con negri; In această lumină nu
unilor naţionale ale mişcării cidentală. Agenţiile occidenta tente la produsele importate în Phillip Dralh, unul din este de mirare glasul de pro
fostul regim a) dictatorului
«Ic rezistenţă in întărirea pă Tru.jillo, se află din nou la le de presă subliniază. în legă S.U.A. al Nicaragueî. Anasiasio So- membrii grupului, a declarat gresului, Kumara^wami Kamu- test auzit din rînduiile orga
raj. Parlidul de guvernămînt
moza ;ji\, care a suferii shn-
cii în Europa. tură cu aceasta, că discuţiile S-n aflat câ Mexicul. Chile. câ a avut posibili lalea să se nizaţiilor pentru recunoaşterea
Santo Domîngo, unde conspiră de pînâ acum s-au dovedii di Uruguayul, Columbia, Venezu bâtă un. atac de cord. convingă că localitatea Pliu Ly a desemnai şi pe candidatul la
împotriva guvernului pentru a funcţia de vicepreşedinte al sta drepturilor civile, care subli
$ Postul dc radio Hagdad a prelua puterea. nu avea nici o importanţă pe lului în persoana lui V. V. niază că. io fapt. in legi ar ^a
anunţat că societatea Ira«i Pe Pe dc altă parte, partidul plan militar, dar. cu ţoale a şcolară în S.U.A. nu face alt
troleum Compnny a plătii du „Mişcarea 14 iunie" a dat pu cestea, „a fost disirusă aproa Giri. guvernator al statului ceva decit să bată paşii! po lor
minică guvernului irakian su blicităţii o declaraţie in care a Presa străină despre pe în întregime de bombarda Mysore. I RKTF.GAN
ma dc 2.1G8000 lire sterline re- rată că clcmcnlc dc dreapta mente*. In ciuda bombarda
prezentind o parte din rede- intenţionează să folosească ple mentelor americane, a spus
vcnţclc datorate de I.P.C., Ira carea preşedintelui llalagucr hăth, circulaţia pe autostrada
kului, conform unui acord sem la Punta del t'.stc pentru a pu Haifong-Hanoi nu a fost în Cauzele incendiului din cabina
nat rcccnf. Pînâ in prezent, ne în aplicare un plan terorist treruptă
I.P.C. a achitat 21.124.000 lire, 14 iunie" şi a clementelor an- Penetraţia capitalului Membrii grupului pacifişti
împotriva membrilor „Mişcării
din totalul acestor rcricvcnţc lor 'americani au subliniat câ spafială „Apollo"
ce însumează 40 milioane lire, tilrujiliste. Acest plan -r- se a au avut posibilitatea să se
iar Khalcd Al-Shawi, minis rată in declaraţie — prevede convingă de faptul câ poporul WASHINGTON 10 (Ager monauţtlor Yirgîl Gi issom, Ed-
trul de finanţe nd-interim, a deportarea sau întemniţarea e- nord-vietnamez este unit în pres). — După zece săplămînî u ard While şi Rogei Chaffee.
declarat că Irakul aşteaptă Iemcntelor dc stingă. în Europa jurul guvernului condus de de cercetări, la Washington a Apreciind că „este foarle pro
să-i fie achitată întreaga sumă. preşedintele Ho Şi Min şi nu fost dat publicităţii raportul o babil ca deficienţa iniţială să
este intimidat de bombarda ficial al Comisiei de anchetă nu fie cunoscută niciodată",
O Cercurile oficiale britani
Q Situaţia sc menţine încor ce şi-au consacrat duminica e mentele americane. .Poporul asupra incendiului izbucnii la au Lori i raportului afirmă că in
dată în regiunea localităţii xaminării diverselor aspecte Presa economică din capitalurilor disponibile pa occidentală. revista „La Revue Eco- Vietnamului de nord — au 27 ianuarie la^Căpc Kenncdy cendiul a fost provocat, pro
Marţ (situată la G4 kilometri ale situaţiei «lin Adcn. Se a- ţările Pielei comune îşi pe piafa vesl-qctmand. Un fenomen şi mal nomlque1’/cu Intre 1950 spus ei — nu va capilula din intr-o cabină spaţială „Apollo" babil, dc un scurtcircuit pro
sud-vest de Nicosia), unde a a nuntă că ministrul ele externe manifestă (ol mai frec Pinanlindu-şi programul îngrijorător este con- şl 1903 investiţiile a cauza raidurilor aeriene*. şi care a provocat moartea cos- dus in partea stingă a planse-
vu 1 loc duminică n nouă cioc Hrown a adresat misiunii vent îngrijorarea in le- dc expansiune cu aju centrarea investiţiilor a mericane In ţările CEE ului cabinei unde se află siste
nire intre ciprioţii greci şi ci ON.I'. pentru Adcn, care îşi gătutu cu pătrunderea torul hirtiilor dc valoa mericane in sectoarele au crescut cu 602 Io su mul de control al aliniem arii
prioţii (urci. Unităţi britanice redactează la Geneva raportul capiia/ului american In re europene, f nsumind cele mai vitale ale e lă. Totodată, economis cu oxigen. „S-, ui Ic ircuitul a
şi suedeze din cadrul forţelor către secretarul general al Europa occidentală. peste 500 milioane de conomiei: in domeniul rezultat, pe cit sc pare, din
tul european face con
O.N U. staţionate in Cipru au O.N.U., invitaţia ele a veni din .,Problema colonizării dolari tn 1966. societă petrolului (50 la sută statarea că prolitul net funcţionarea defectuoasă sau
intervenit pentru a pune capăt nou Ia Londra pentru a dis crcscindc a vechiului ţile americane se lac v i din întreprinderile pe ob(înul de capitalul a- dinlr-o deficienţă minoră a e-
.schimbului dc focuri. cuta cu oficialităţile britanice continent dc cutie In* novate de penuria de trolifere \est-germane metican In Europa occi chipamcnlului electronic sau
chestiunea Arabici dc sud. M i Ireprinderile americane capitaluri care se simte slnt proprietatea ameri din deteriorarea izolaţiei ca
Ultimul sondaj al Insti siunea nu a răspuns încă invi preocupă dm ce tn ce pretutindeni tn Europa canilor). al industriei de dentală este mai mic blurilor*.
tut u 1 ii ■ Gallup arată că numă taţiei. Se relevă, dc asemenea, mn/ mult cercurile com occidentală. Această pe automobile (30 la sută decit cel pe care-} ob- Cele 3.000 de pagini ale ra
rul membrilor Partidului de că ministrul fără portofoliu, petente europene - scrie nurie reprezintă un ob din producţia vest-euro- tin tn S.U.A. Cum se portului conţin, după cum a-
mocrat care se pronunţă îm lordul Shacklclon, va pleca în revista „II sole. — 2.4 stacol In calea inves peană). al maşinilor a- explică atunci înverşu rală agenţia Associated Press,
potriva războiului «lin Viet cursul viitoarelor zile în Adcn ore“ (aliliatu la „Top tiţiilor,, tocmai acum gricolc şi cauciucului narea cu cate urmăresc numeroase crilici Ia adresa
nam, a crescut dc două ori. în pcnlru a sc ocupa la faţa lo Pivc“ . care qrupează cind esle mai mult ne sintetic (20 la sulă din ele sa pătrundă in eco Administraţiei naţionale pen
nomia Europei occiden
comparaţie cu anul trecut. Pa cului dc situaţia din acest te cinci r e v i s t e economice voie de aceste investi producţia Pieţei comu tale ? Explicaţia prole* tru problemele aeronauticii şi
tru «lin zece democraţi chestio ritoriu. din Piaţa comună). Con ţii pentru a se lichida ne) şi In sllrşit In do sorului Bour rinei esle REPUBLICA CU cercetarea spaţiului cosmic şi
naţi s-au pronunţai împotriva centrarea excesivă a a* decalajul tehnologic meniu/ industriei elec câ întreprinderile ame BA. — resturi tu* la adresa firmelor care au li
politicii guvernului în Viet ® Ministerul Afacerilor Ex cest or investiţii tn sec dinlre Europa occiden trotehnice. unde copita ricane urmăresc obiecti banoi în largul »- vrat instalaţiile folosite în ca
nam. terne al R.P.D. Coreene a dât toarele cheie ale dez tală si S.U.A., precum Iutile americane con ve pe termen lung. Ac pelor teritoriale du- bina „Apollo". Astfel, raportul
Un sondaj efectuat in rţndul publicităţii o declaraţie în care voltării economice epui Si pentru lupta împotri trolează nu numai 20 la cesul pe piele noi, ara pX ttn pescuit bo* relevă „numeroase deficiente
unor celăteni aparţmînd unor condamnă ueîdcrca dc către zează din ce in ce mai va concurentei Urmelor sulă din producţia CEE. tn proîeelarea. rxecuiarea ?î
tă el, constituie obiecti
orientări politice diferite ara personalul părţii americane a muU piaţa europeană o americane. ,.Paradoxul. cl stâplncsc tn propor vul principal al investi controlul de calitate" al echipa
tă râ 45 (a sulă dezaprobă po unei patrule nord-coreene care capitalurilor’1. Pe vre scrie aceeaşi revistă, ţie de 90 la sulă indus mentului cabinei,
ţiilor americane fn Eu
litica S.U.A. in Vietnam. se afla în exerciţiul funcţiunii muri, se atală tn conti constă In aceea că tn tria calculatoaiejor e- ropa occidentală”. O Autorii raportului enumera
în zona demilitarizată pord-co- nuare In revistă, inves realilate astăzi Europa leclronice, esenţială biectivul imediat es o serie dc condiţii care au fa
0 Agenţia VNA anunţă că rccanA. tiţiile se făceau exclu linanfeazâ ea însăşi pentru dezvoltarea pro vorizat catastrofa de la Cape
la 5 aprilie unităţile de artite- In declaraţie se arată că a siv tn dolari. In prezent, propria-i colonizare e gresului lehnîco-ştlinti- te cucerirea Pieţei Kennedy, inclusiv folosirea o-
rie ale Armatei Populare Viet cest omor. care face parte din întreprinderile america conomică de către lic. comune care s-a în vigenului pur, prezenţa unor
nameze au avariat două nave provocăritc «te război puse Ia S.U A ” . In afară de a- Profesorul Jacque s conjurat de puternice cabluri electrice vulnerabile si
militare americane care deschi calc «Ie S.U.A. împotriva po ne găsesc capitaluri ceasta. Investiţiile ame Bourrinet, de la Facul bariere vamale, şi abia Instalaţiile inadecvate salvării
seseră un foc de artilerie îm porului coreean, demonstrează tn Europa occidentală ricane au consecinţe ne tatea de Drept şi $liin- după aceea obţinerea echipajului.
potriva unor regiuni dc coastă că acţiunile acestora au intrat oriii reinvestirea benefi faste asupra balanţei de te Economice din Aix Raportul conţine, dc aseme
din provinciile Ha Tinh şi într-o fază extrem «te primej ciilor şi prin acapararea en Provence. arată In profitului maxim. I. I. nea, recomandări pentru înlă
Nghe An, dioasă. plăti a Iutilor din Euro- turarea lipsurilor constatate.
| 40.065 |
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIAR U LU I: str. Dr. P etru Groia nr. 35, telefon 12 75, 1585, 23 17. TIPARU L: în tr e p r in d e r e a poligrafică Huncdoara-Der*