Page 37 - Drumul_socialismului_1967_04

P R O L E T A R I D I N T O A T E T A R I L E . U N I Ţ f - V A I
In paginile 2 şi 3 Tovarăşul

Nicolae Ceauşescu a primit
Mişcări premergătoa­

re revoluţiei de la

1848 pe ambasadorul Republidi
Sodaliste Cehoslovace
Formele noi — in­

tegrate organic In
Tovarăşul Nicolae Ceauşes­ Cehoslovace în Republica So­
metodele care cu, secretar general al Comi­ cialistă România, dr. Ceslmir
tetului Central al Partidului Cisar, Ia cererea acestuia.
Cu acest prilej, a avut loc
şi-au Comunist Român, a primit o convorbire care s-a desfăşu­
marţi, 11 aprilie, pe ambasa­
dorul extraordinar şi plenipo­ rat intr-o atmosferă tovără­
ANUL X IX. NR. 3819 M I E R C U R I 12 A P R I L I E 1967 | 4 P/ GINI — 25 BANI dovedit eficienţa tenţiar al Republicii Socialiste şească.

CRONICA CONDIŢIILE PENTRU Adunare consacrată Zilei

internaţionale a foştilor deţinuţi
ECONOMICĂ CREŞTEREA PRO­

şi deportaţi politici antifascişti
DUCŢIEI DE PORUMB nale a foştilor deţinuţi şi de­ spus : Comitetul. foştilor deţi­
Cu prilejul Zilei internaţio­
nuţi antifascişti susţine iniţia­
portaţi politici antifascişti, in tivele „Federaţiei . internaţio­
sala Universităţii populare din nale a luptătorilor din rezis­
SĂ FIE VALORIFI­ Bucureşti ,a avut loc marţi tentă, a victimelor şi deţinu­
după-ainiazâ o adunare publi­
ţilor fascismului" participînd
că.
Despre semnificaţia acestei la acţiunile pe plan internaţio­
nal pe-care aceasta le iniţiază.
zile a vorbit tovarăşul Nicolae Aniversînd Ziua internaţiona-
CATE LA UN NIVEL Cuină, . membru al C.C. al .lâ a foştilor deţinuţi şi depor­
taţi politici antifascişti, adu­
P.C R , care a arătat că în fie­
care an la 11 aprilie, se ani­
versează Ziua internaţională a cem de la această tribună un
pios omagiu celor căzuţi îm­
foştilor deţinuţi şi deportaţi potriva fascismului, un salut
SUPERIOR! politici antifascişti, ziua elibe­ frăţesc luptătorilor antifascişti
clin toate ţările.
rării din lagărele şi închiso­
rile naziste. El a evocat apoi
In continuare, tovarăşul Văi­
bogatele tradiţii de luptă ale lor Roman, membru al C.C. al
In primăvara acestui an, co­ de pe acum să fie luate măsuri poporului român împotriva re- P.C.R., a evocat personalitatea
operativele agricole şi gospodă- în sccJpul înlăturării influenţei acţiunii, a fascismului şi a răz­ generalului Npolonez Karol
iile agricole de stat vor cul- negative a factorilor care de­ boiului hitlerist. momentele Swîerczewski, strălucit coman­
iva peste 45 000 hectare cu po- termină scăderea producţiei. importante ale luptei antifas­ dant militar, neînfricat m ili­
] umb. Obţinerea unor produc- Este de aşteptat ca deficientele ciste din România, tradiţiile tant antifascist, de la asasina­
n sporite la hectar este con­ de ordin tehnic şi organizatoric
diţionată de o serie de factori manifestate in anii trecuţi, ri­ colaborării şi unităţii cn miş­ rea căruia s-au împlinit zilele
intre caic un loc deosebit de dicate de conducerile unităţilor carea antifascistă internaţio­ acestea 20 de ani.
important il ocupă executarea care au obţinut rezultate nesa­ nală, prietenia inlernaţionalis- In încheierea adunării a fost
r re d a c ţia zia ru lu i n o stru insămintării în epoca optimă tă cu militanţii antifascişti din prezentat un program de fil­
L co n tin u u su s o s e a s că z il­ ; i la un înalt nivel calitativ. E- tisfăcătoare, la rangul de cau­ alte ţări. me documentare şi artistice.
n ic n u m e r o a s e scris o ri, ştiri ticienţa măsurilor aplicate în ze obiective, să fie înlăturate, In continuare, vorbitorul s-a La adunare au participat
şi in fo r m a ţii, d e s p r e re zu lta ­ anuf trecut de către coopera­ ■.râgîndu-se maximum de în­ referit la politica externă a ambasadorul Republicii Popu­
tele o b ţ in u t e in p r im u l tri­ tivele agricole în vederea creş­ văţăminte din neajunsurile ca­ ţării noastre, şi a subliniat so­ lare Polone la Bucureşti. Wies-
m e s tru nl a n u lu i. D eşi s o s e s c Absolvind cu rezultate frumoase şcoala profesională, tînă rul Ioan Băluşe de la Uzi- terii producţiei de porumb s-a re au existat Căile şi mijloace­ lidaritatea poporului român law Sobicrajski, şi membri ai
d in d if e r it e c o lţu r i a le r e g iu ­ na „Victoria" Călan, îşi perfecţionează pregătirea la una d intre cele mai moderne ra- concretizat în depăşirea mediei le de creştere a producţiei de cu lupta dreaptă a poporului ambasadei polone.
nii a c e s te n o u tă ţi î m b u c u r ă ­ boteze. F o to : I. T E R E K ' înregistrate în anul 19G5 £u porumb sînt binecunoscute în vietnamez
fiecare unitate agricolă. De a­
toa re au u n n u m it o r c o m u n aproape 900 kg boabe la hec­ ceea se cere ca ele să fie folo­ In încheiere, vorbitorul a fAgerpres)
şi r e fle c tă h o tâ rlre a şi e n tu ­ tar site cu maximum de eficienţă.
zia s m u l c u c a r e o a m e n ii O seric de unităţi, printre Experienţa acumulată a do­
m u n c ii d a u via ţă a n g a j a m e n ­ care amintim pe cele din Apol- vedit că o etapă hotărîtoare
O r â ş tic ni s c c o m u n ic ă Intre realizări
te lo r lu ate în în tr e c e r e a s o ­ dul de Sus, Simeria, Calda, pentru soarta producţiei este Un nou sistem de
cialistă. Cilnic ş.a., aplicînd în mod co­ efectuarea insămînţării în con­
D c la F a b r ic a c h im ic ă d in respunzător complexul de mă­ diţii agrotehnice superioare.
suri agrotehnice specifice cul­
Dacă avem în vedere faptul că
fa p tu l c ă se în fă p t u ie s c cu turii porumbului, au obţinut numărul tractoarelor şi al ma­ organizare a reţelei
s u c c e s a n g a ja m e n t e le lu ate producţii cu 1 000-2.000 kg. şinilor a sporit simţitor, că la
în în tre ce r e . L a p r o d u c ţia boabe la hectar mai mari faţă dispoziţia unităţilor agricole
g lo b a lă şi m a r fă c o le c t iv u l de media realizată pe regiune, au fost puse cantităţi însemna­
fa b r ic ii şi-a d e p ă şit a n g a j a ­ posibilităţi se în timp ce alte cooperative, te de îngrăşăminte chimice, comerciale la sate
m e n tu l a n u a l cu 1.036.000 Ici, cum sini cele din Riu Alb, erbicîde şi seminţe din hibrizi
p r o d u c tiv it a te a m u n c ii a s p o ­ Lunca, Bîrsău, Gusu etc. au in- valoroşi este de aşteptat ca ni­
rit cu <1,1 Ia su tă faţă d c a n ­ regislral rezultate cu peste velul producţiei de porumb să După o experimentare înde­ mărfuri de uz îndelungat. E­
g a ja m e n t . N u lip se s c n ici 1 000 kg sub media regiunii crească an de an. Stă în posi­ lungată, începînd din acest an ficienţa noului sistem reiese
e x p lic a ţiile . C re ş te re a p r o ­ De aici se desprinde concluzia bilitatea cooperatorilor, meca­ se trece, pe măsura creării din faptul că in zonele unde
d u ctiv ită ţii a a v u t loc p c s c a ­ că există rezerve însemnate nizatorilor şi a lucrătorilor din condiţiilor, la generalizarea u­ a fost experimentat, cantitatea
m a in tr o d u c e r ii te h n icii noi. pune semnul pentru creşterea simţitoare a gospodăriile de stat ca prin nui nou sistem de organizare mărfurilor vîndule a crescut
In altă c o lo a n ă a g r a fic u lu i producţiei de porumb. Ele sînt* luarea de‘ măsuri tehnice şJ a reţelei- comerciale de desfa­ ru circa 15 Ia sută faţă de pe­
se ra p o r te a z ă : a n g a ja m e n t scoase şi mai bine în evident'-» organizatorice chibzuite să a­ cere cu amănuntul in mediul rioada anterioară.
a n u a l Ia p r o d u c ţia m a r f ă v i n - coniparînd realizările a do»,a sigure utilizarea cu randament rural, prin unităţile coopera­ Prin noul sistem de desfa­
d u tă şi în ca sa tă : 400.000 Ici, Secţia I furnale . a . Com­ le de la disciplina tehnologică ti'u export, au fost repartizate unităţi cu condiţii asemănătoa­ sporit a bazei tehnico-materi- ţiei de consum Potrivit acestui cere sînt puse la indrmina con­
rea liza i : 2.931.000 lei. C u binatului siderurgic de la şi de producţie, orice neres- cele mai competente cadre, re de sol Şi climă. Astfel, cj- ale existente, astfel îneît influ­ sistem, reţeaua de magazine sumatorilor mărfurile de cere­
178.000 Iei a fost d e p ă ş it a n ­ Hunedoara a încheiat' pri­ pectare a instrucţiunilor de lu­ cu experienţă bogată. opcralorii din Ilia, care au rea­ enţa factorilor naturali asupra va cuprinde centre comercia­ re curentă, iar îmbrăcămintea,
g a ja m e n t u l pe în tre g u l an la mul trimestru al anului cru Aceleaşi indicaţii au fost Dar, în luna martie situaţia lizat o producţie cu peste 2 700 recoltei să fie mult diminuată. le săteşti, comunale şi zonale, încălţămintea, mobila, televi­
preţu l d e cost în n u m a i 2 cu rezultate destui de fru­ date comitetelor sindical de s-a îmbunătăţit şi datorită a­ kg. boabe la hectar mai mică O atenţie deosebită trebuie delimitate teritorial pe baza zoarele şi alte produse de uz
lu n i, iar la b e n e fic ii cu moase Planul de produc­ secţie şi al organizaţiei U.T.C. plicării unor măsuri judicioa­ faţă de recolta obţinută la co­ să se acorde în fiecare unitate studierii cererii de cumpărare îndelungat, fiind concentrate
654.000 lei. ţie Ia fontă a fost depăşit cu In felul acesta, s-a creat o o­ se de îmbogăţire a cunoştin- operativa agricolă din Lâpuş- agricolă însâminţârii întregii a populaţiei. Prin centrele co­ în magazine mari, pot fi alese
peste 4.000 de tone. Oglindeşte pinie de masă împotriva tu­ nic, au pierdut peste 500 tone merciale săteşti se vor desface
J u d e c in d b in e s itu a ţia p r i - această realizare pe deplin ni­ turor manifestărilor menite să IOAN d ARAMUŞ suprafeţe destinate culturii po­ dintr-un sortiment mai bogat.
^ m u lu i tr im e s tr u s c p a re că la velul posibilităţilor? O scur­ a ctivist al C o m ite tu lu i d c boabe, cantitate suficientă pen­ rumbului, practica unor coope- mărfuri dc cerere zilnică. Ce­ Totodată, aici sînt asigurate
f ix a r e a a n g a ja m e n t e lo r nu conducă la înrăutăţirea cali­ pa rtid de Ia C.S. H u n e d o a r a tru a ingrăşa şi livra 1 250 le comunale vor vinde în posibilităţi de reluşare a îm­
tăţii producţiei Pentru neres-
s -a u a v u t în v e d e r e p o s ib ilit ă ­ tă plivire asupra felului cum porci la greutate de 100 kg. la­ plus şi mărfuri de cerere pe­ brăcămintei, de revizuire .şi
ţile re a le e x is t e n t e în f a b r i ­ a fost realizat unul din indi­ peclarea dispoziţiilor de lucru (C on tin u a re In pag. a 3-a| tă de ce este necesar ca încă (Continuarc în pag. a 3-a) riodică, iar centrele zonale — punere la punct a aparatelor.
că. O r e în n o ir e a lor e s te f o a r ­ catorii importanţi — calitatea, şi superficialitate în muncă a Sistemul oferă, în acelaşi
te n ece sa ră , a ltfel e le nu v o r ne spune că nu. In luna ianua­ fost sancţionat maistrul Dumi­ timp, avantajul amplasării mai
m a i fi m o b il iz a t o a r e în în tre ­ rie au fost înregistrate canti­ tru Codin, care a lăsat o gu­ judicioase a magazinelor şi
semenea. pentru abateri repe­ ACTUALITĂŢI
c e r e tăţi importante de declasate: ră de vint arsă circa fi ore, păşeşte suma de 14 milioane
In c o n v o r b i r e a te le fo n ic ă peste 7G tone la furnalul nr. 2, prejudiciînd alîl calitatea fontei, lei. creează condiţii pentru mai
' p e c a r e a m a v u t - o c u to ­ 52 tone la furnalul nr. 4 şj 34 cil şi consumul de cocs. De a­ buna gospodărire a mărfuri­
v a ră şa Io a n a C h e re s le şiu , s e ­ tone la furnalul nr. G. In luna lor.
c re ta ra c o m ite t u lu i s in d ic a t u ­ februarie au mai scăzut, dar tate de la procesul tehnologic Brutării noi (Agerpres)
lui d c la F a b r ic a „ A r d e l e a n a " nu cu mult. In martie in schimb şi favorizarea declasatelor au
d in A lb a lu lia a m a fla t că s-au redus simţitor, njungînd fost sancţionaţi şeful de schimb losirea lor determină îmbună­ tone de spanac şi 7,fi tone cas­
p r im u l trim estru s e c a r a c t e ­ la furnalul nr. 6 la zero. Iată Ioan Moisei şi maistrul Hare- Statie de sortare traveţi O bună parte din a­ la sate
rizează p rin fr u m o a s e r e z u l­ care este explicaţia. ' za. ' • tăţirea calităţii lucrărilor de ceste legume au fost preluate Noul ambasador
tate la toţi in d ica to rii. L a In prima lună a anului au a­ Un aport deosebii la îmbu­ construcţii şi reducerea consu­ de la cooperativele agricole Celor 21 de brutării săteşti
p r o d u c ţia g lo b a lă şi m a r fă vut loc numeroase abateri de nătăţirea calităţii au fost che­ şi spălare mului de manoperă folosit din regiunea noastră. existente în reţeaua cooperaţi­ al României
■ s -a u re a liz a t 89.000 lei şi, res- la procesul tehnologic. şi in­ mate să-l aducă cadrele de pentru sortări la locurile de ei de consum din regiunea
• p c c tiv , 87 000 Ici din a n g a - strucţiunile de lucru, fapt ce a specialitate La indicaţia co­ noastră, în acest an li se voi
I ja m e n t u l a n u a l d c 140.000 lei dat de gîndit organizaţiei de mitetului de partid, conduce­ a apr egalelor muncă adăuga altele noi Se fac acum în Grecia şi Cipru
I şi 130 00 0 Iei. F o lo s in d m a i partid şi conducerii secţiei Aşa rea secţiei a organizat o şe­ Bilanţul muncii ultimele finisări la clădirile
1 b in e tim p u l d e lu cru şi c a p a ­ se face că în luna' februarie, dinţă cu inginerii, tehnicienii şi destinate acestor unităţi la A-
cită ţile d c p r o d u c ţ ie s-a u comitetul de partid pe secţie maiştrii, în care le-a atras a­ minerale Ritmul poldul de Jos, raionul Sebeş, Pl in Decret al Consiliului de
p r o d u s în a fa ra s a r c in ilo r d e a analizat intr-o plenară a sa tenţia asupra exigenţei pe caic patriotice Şibot şi Grădiştea de Munte, Slat, tovarăşul Francisc Păcu-
pla n 1.300 p e r e ch i în c ă lţ ă ­ situaţia existentă şi a stabilii trebuie s-o manifeste în con­ In cadrul balastierei de la raionul Orâşl-ie. Prin intrarea rariu a fost numit în calitate
m in te p e n tr u b ă rb a ţi, r c a li- măsuri de îndreptare. In pri­ ducerea procesului de produc­ Bălaia II, aparţinătoare Trus­ aprovizionării Rezultatele muncii patriotice lor in funcţiune şi dotarea ce­ de ambasador extraordinar şi
z în d u -s e astfel m ai m u lt d e mul rind, a fost îndrumată ţie. Cu acel prilej s-n stabilit tului regional de construcţii, a efectuate de locuitorii regiunii lor existente cu utilaje noi în plenipotenţiar al Republicii
G0 la sulă din a n g a ja m e n tu l conducerea secţiei să revizu­ ca la operativele ce se ţin zil- intrat în funcţiune o staţie de Hunedoara de la incaputul a- valoare de peste 120000 Ici, Socialiste România în Grecia şi
a n u a l. iască instrucţiunile tehnologi­ 1 nic la nivelul schimbului, cu sortare şi spălare a agregatelor cu legume ceslui an şi pînă în prezent producţia de pîine în mediul Cipru, în locul tovarăşului
participarea şefului de secţie,
F la că ra în tre ce rii s o c ia lis ­ ce, în conformitate cu condi­ să se analizeze contribuţia pe de riu folosite pentru prepara­ De la apariţia trufandalelor sînt bogate S-au plantat peste rural va creşte in acest an cu Mircea Bălănescu, care a pri­
rea betoanelor de marcă supe­
mit o altă însărcinare.
ţiile nou create. Apoi, s-au
te este m e r e u m a i v ie
şi în rîn d u l m u n c it o a r e lo r stabilit măsuri pentru îmbu­ care o aduce fiecare cadru de rioară. Noua staţie are o capa­ şî pînă ieri pl in - intermediul 53.000 arbori ornamentali, s-au circa 12 la sulă faţă de anul
tc x tilis tc d c la F a b r ic a „ S e b e ­ nătăţirea aprovizionării şi în­ specialitate la respectarea in­ citate de producţie de 30.000 întreprinderii regionale de va­ executat lucrări de întreţinere trecut.
ş u l" d in S e b e ş . P e n tr u a sti- tărirea disciplinei la toate lo­ strucţiunilor tehnologice şi îm­ mc. pe un schimb/an. Agre­ lorificare a legumelor şi fruc­ şi extindere de zone verzi pe
curile de muncă. Birourilor bunătăţirea calităţii foniei In gatele prelucrate aici voi fi telor din Deva au fost procu­ 102 ha, s-au reparat peste 300
T. OVIDIU rate şi puse în desfacere 40000
organizaţiilor de bază li s-a in­ plus pentru conducerea proce­ destinate construirii blocurilor km de drumuri şi altele. Va­
dicat să pună in discuţia adu­ sului tehnologic la furnalul nr. glisante pe .şantierele din Valea câpătînî de salată, 25.500 legă­ loarea totală a lucrări lor efec­
(C o n tin u a re in pag. a 3-a). turi de ceapă verde şi usturoi,
nărilor generale toate abateri­ 5, unde se realizează fontă pen- Jiului şî grupul nr. 1 Deva. Fo­ 4 000 legături de ridichi, 21.000 tuate prin muncă patriotică de-
BANII STATULUI NU SE POT colul nefiind realizat în terme­ mai adăugat o seamă de chel­
nul planificat, s-au pierdut a­
tuieli fără motivare legală.
proape 200.000 lei. ce urmau să
Cheltuirea de sume însem­
fie proveniţi din încasări. nate contrar destinaţiei prevă­
Mai mult. conducerea tea­ zute prin plan, folosirea unor
trului a aprobat plata
unor
căi pentru efectuarea de plăţi
CHELTUI DUPĂ BUNUL PLAC sume neprevăzute în planul gospodărirea mijloacelor ma­
ilegale, lipsa de grijă faţă de
de cheltuieli. In anul 1066 s-au
plătit, in afara schemei, din
fondul nescriplic. 10 artiste teriale şi băneşti ale instituţiei
s-au râsfrînt negativ asupra
corp-ansamblu. iar pentr u co­ întregii activităţi a teatrului.
Ioan Preda, director al Tea­ reguli care se petreceau în tea­ pitale ale scenei sălii „Arta". neele prin ţară peste 298.000 laboratorii angajaţi In unele Dacă cu ani înainte, colectivul
trului de stat de estradă din tru. însoţite de abateri morale Din cei 811 000 lei prevăzuţi lei. spectacole s-au încălcat nor­ teatrului devean s-a bucurat
Deva şi Virgil Greavu. direc­ şi disciplinare. La indicaţia or-' pentru reparaţii capitale, au Depăşirea sumelor prevăzute mele în vigoare, plălindu-se de o frumoasă apreciere in re­
tor adjunct, nu fost sancţio­ ganelor de partid, a fost efec­ fost folosiţi în acest scop doar iniţial se explică prin lipsa sume peste tarifele legale în giune şi în tară, în ultimul
naţi cu vot de blam cu aver­ tuată o amplă analiză asupra 245.082 iei, restul de 565.110 lei spiritului dc economie, atitu­ valoare de 10 130 lei. La tur­ timp prestigiul acestuia a scă­
tisment pentru comiterea de modului în care conducerea fiind „transferaţi" de condu­ dinea de „mină largă", utiliza­ neul de pe litoral s-au întoc­ zut, calitatea muncii sale a lă­
abateri de )a disciplina finan­ teatrului se achită de sarcinile cerea teatrului, cu de la sine pu­ rea defectuoasă a fondurilor bă­ mit acte fictive, ireeîndu-se sat de dorit. In rîndul colecti­
ciară. Organele de stat au luat sale de producţie şi financiare. tere, la capitolul cheltuieli neşti. Astfel, veniturile reali­ un număr de 8 spectacole în vului teatrului s-au manifestat
măsura destituirii lor din func­ S-a constatat, cu acest prilej, pentru montarea pieselor, plata zate în turneu au fost folosite plus, cu snopul de a se ma­ acte de indisciplină, abateri de
ţii, împreună cu contabilul şef că au fost comise abateri gra­ colaboratorilor, plata transpor­ aproape integral pentru acope­ jora, ilegal, sumele plătite co­ la morală, instaurindu-se o at­
al leahului. Traian Barbu. ve privind gestionarea valo­ turilor în turnee ele. rirea cheltuielilor ivite cu. a­ laboratorilor Cazuri asemănă- mosferă apăsătoare, care nu a
rilor materiale , şi băneşti, fo­ Dînd dovadă de indiferentă cest prilej, ceea ce a determi­ loarc. cînd colaboratorilor li
Ce a determinai luarea aces­ permis folosirea integrală a
tor hotârîri ? De ce fapte s-au losirea creditelor bugetare, uti­ faţă de situaţia financiară u nat ca banii folosiţi pentru •s-au plătit două speclacole în capacităţii colectivului.
făcut vinovaţi cei amintiţi mai lizarea fondului de salarii. teatrului, deschizând larg căile montare, costume şi decoruri loc de unul. s-au petrecut şi Membrii organizaţiei de
sus ? In cursul. anului 1966, pen­ risipei, fostele cadre de condu­ să rămînâ nerecuperali. In ge­ în localităţi ca Alexandria. partid au arătat că in ultimii
neral, s-a mers pe linia pre­
Piteşti, Craiova, Otelul Roşu
In ultimii ani. în activita­ tru activitatea de producţie cere au depăşit cu sume impor­ gătirii unor spectacole fastuoa­ etc. doi ani. cadrele de conducere
tea Teatrului de estradă din artistică, teatrul a cheltuit cu tante creditele aprobate pen­ se şi foarte costisitoare, care ale leatului s-au îndepărtat
Deva s-au semnalat scăderi 540 000 lei mai mult decit pre­ tru materialele destinate pu­ S-a creat astfel un climat al de frâmîntârile şi problemele
pronunţate in privinţa calităţii vederile subvenţiei anuale, de- nerii în scenă a spectacolelor, nu permiteau prezentarea lor risipei din hanii stalului, care cotidiene ale vieţii instituţiei.
pe or ice fel de scenă Un e­
spectacolelor prezentate publi­ pâşindu-se sumele stabilite ini­ pentru achiziţiile de librete, xemplu recent este „Telerevista a favorizat abuzuri săvârşite Ioan Preda. în calitate de di­
cului, care nu determinat di­ ţial. De unde au fost obţinuţi plata drepturilor de autor, şi de alţi salariaţi din cadrul rector. a subapreciat unele in­
minuarea prestigiului frumos aceşti bani ? încâlcind instruc­ cheltuielile de 'transport etc. Deva", la care s-au cheltuit teatrului. Ovidiu Onofrei şi dicaţii ale organelor superioa­ O ultimă finisare şi un nou lot de produse de masă
ţiunile privind virările de cre­ pentr u costume şi decor uri mai Ioan Aclriivr, organizatori de re, nu a ţinut seama de suges-
cîşligat. cindva de această in­ dite, conducerea teatrului a in­ Numai Ia plata colaboratorilor, mulţi bani decît suma aproba­ turnee, nu au justificat sume plastică de la F.C. Orăştie va lua drumul beneficiarilor.
stituţie culturală De aseme­ vestit în producţia artistică s-au cheltuit peste plan 154.000 tă pentru întreaga producţie în valoare de 3.320 şi, respec­ In fotografie: Utecisla Ioana Niţu are grijă ca toate
nea, au fost sesizate unele ne­ bani destinaţi reparaţiilor ca­ lei, iar la transporturile în tur­ artistică a anului 1966. Specta­ tiv, 822 lei La acestea s-au |Conlinuare ta pa g. a 2-a) produsele să fie de bună calitate.