Page 4 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 4
4
DRUMUL SOCIALISMULUI Nt. 3810
VIATA INTERNAŢIONALA
a repre
# „O conferinţă
Prezente încheierea lucrărilor EVOLUŢIA CRIZEI zentanţilor parlamentelor din
ţările europene ar fi utilă şi dc
aceea iniţiativa Skupştinei Fe
GUVERNAMENTALE
derale privind convocarea u
nei astfel dc conferinţe poate
româneşti comisiilor Uniunii DIN GRECIA fi salutată" — a declarat Paul
Struye, preşedintele Senatului
belgian, la încheierea
vizitei
sale la Belgrad, făcută la invi
ROMA Cu prilejul „Zile ATENA 31 — Coresponden se pronunţă însă toate parti taţia Skupştinei Federale a
lor filmului românesc4', tul Agerpres, C. Alexandroa- dele politice, cu excepţia „Par R. S.F. Iugoslavia. El a relevat
care se desfăşoară in capi interparlamentare ie, transmite : Regele Greciei, tidului Progresist*, care deţine cu acest prilej apropierea po
tala Italiei, în cadrul pro Constantin, a început vineri în Parlament doar opt locuri. ziţiilor Iugoslaviei şi Belgiei in
gramului de schimburi consultări în vederea soluţio Partidul Uniunea de cenlru, ceea ce priveşte necesitatea
normalizării relaţiilor
dintre
guvernamentale
nării crizei
culturale intre Republi survenite joi seara prin de care deţine 122 din cele 300 ţările Europei răsăritene şi oc
de Jocuri in Parlament, şi-a
ca Socialistă România şi misia guvernului de tranziţie expus punctul de vedere în cidentale şi a colaborării tu
Republica Italia, amba PALMA DEL MAJORCA 31 cuvântul conf. univ. Constantin condus de' premierul Paras- cadrul unei consfătuiri a gru turor state’.or în scopul men
sadorul României la Ro (Agerpres). — Stâlescu. El a vorbit despre kevopoulos Primul a fost pri pului său parlamentar. „Sin ţinerii păcii.
ma, Cornel Burtică, a o In Comisia pentru studiul importanta pe care Marea A mit D. Papaspyru, preşedinte gura posibilitate de soluţiona
ferit un cocteil joi sea problemelor parlamentare şi dunare Naţională şi guvernul le Parlamentului. Acesta a in re a crizei, a declarat printre Q Potrivit relatărilor agen*
ra, la sediul ambasadei. juridice, întrunită în cadrul se român o acordă dezvoltării şti format asupra posibilităţilor altele G. Papandreu, este for (iei France Presse, primul mi*
Au luat parte personali siunii de primăvară a Uniunii inţei şi despre eforturile desfă existente în vederea formării marea unui guvern de serviciu nistru al Franţ6i, Gcorgcs Pom*
interparlamentare de la Palma
şurate în acest domeniu de sta
unui nou guvern care să se
pidou, va remite, astăzi, i a*
alegerilor în
şi organizarea
tăţi ale vieţii artistice şl del Majorca, a fost examinată lul nostru. bucure de o majoritate parla termenul fixat de constituţie*. prilic, generalului dc Gaulle
culturale, reprezentanţi problema mijloacelor de asi mentară în actuala configura Partidul Liberal-Democrat se demisia actualului cabinet.
al autorită(llor italiene, gurare a respectării constituţiei ţie a reprezentării partidelor pronunţă pentru formarea u Lista noului guvern nu va fi
printre care Natale San- şi a drepturilor pe care ea Ie Vineri, la Palma de) Major politice în Parlament. Au fost nui guvern de centru sau, în dată însă publicităţii înainte
tero, subsecretar de stat garantează cetăţenilor şi co ca s-au încheiat lucrările co primiţi apoi, în mod succesiv, cazul în care această soluţie dc 6 aprilie.
Ia Ministerul Afacerilor lectivităţilor în diferitele sis misiilor Uniunii interparlamen G. Papandreu. liderul partidu va fi respinsă, să se formeze
tare, care au pregătit proiec
teme social-politice. Luînd cu-
Externe al Italiei, dr. Pio vîntul, delegatul român, prof. tele şi documentele pentru cea lui Uniunea de centru. P. Ka- un guvern la care să partici • Suporterii senatorului
Antonio Archi, director dr Tudor Drăganu, a arătat de-a 56-a conferinţă a Uniunii, nelopoulos. liderul ERE., S. pe toate partidele reprezentate Robcrt Kcnncdy, care desfă
Slephanopoulos, liderul Parti
in Parlamentul actual.
Acest
şoară o largă campanie pentru
pentru probleme cultu necesitatea ca pentru exerci ce va avea loc în septembrie dului Centrului Liberal-Demo- guvern ar urma să fie însăr depunerea candidaturii aces
rale in M.A.E., dr. AI- tarea drepturilor fundamentale anul acesta la Moscova. crat, J. Passalidis, liderul cinat cu organizarea alegerilor tuia la alegerile prezidenţiale
berto Fioretti, directorul să se creeze cetăţenilor condi In zilele de 1 şi 2 aprilie va E.D.A., şi Spiros Markezinis, în termenul fixat, 28 mai a.c. din S.U.A., care vor avea loc
societăţii „Unitallafllm", ţiile economice adecvate. Li avea loc cea de-a 100-a sesiune liderul Partidului Progresist Partidul E D A. respinge ide- JAPONIA. — Vedere panoramică a oraşului Tokio — în Sn toamna anului viitor, au
dr. Eitel Monaco, preşe bertatea învăţâmînlului — de a Consiliului Uniunii interpar După cum s-a aflat aici, par ea preluării puterii politice de prim plan unul din noile blocuri de 36 de etaj*, a cărui respins cererea care Ic-a fost
pildă — nu înseamnă
nimic
lamentare.
examina
Ea va
dintele Asociaţiei naţio pentru cei lipsiţi de resursele proiectele rezoluţiilor elabora tidul de dreapta, E.R.E, re către un guvern de dreapta şi construcţie se apropie de sfîrşit. adresată de senator de a înce
nale a industriei cinema necesare pentru a plăti laxe te de comisii şi le va sancţiona vendică mandatul de formare cere formarea imedialâ a unui ta campania in favoarea sa.
Grupul autointitulat „Cetăţenii
guvern de serviciu care să se
tografice — A. N. I. C. şcolare, după cum dreptul la definitiv pentru a fi prezenta a unui guvern şi dreptul de a bucure de încrederea comună pentru Kenncdy — Fulbrlght"
dizolva Parlamentul şi a or
Au fost, de asemenea, muncă nu poate fi o realitate te la viitoarea conferinţă. Se ganiza alegerile in condiţiile şi a partidelor şi să aibă unica a adresat o scrisoare senatoru
prezenţi regizorii Gino dacă societatea nu poale ga siunea va examina, de aseme atmosfera pe care acest partid sarcină de a organiza alege O cuvîntare lui Kcnnedy în care caracteri
un
ranta tuturor cetăţenilor
nea, o serie de probleme ridi
Pontecorvo şi Carlo Liz- loc de muncă, pe măsura pre cate de grupările parlamentare le consideră necesare şi pro rile în termenul constituţional zează cererea acestuia drept
.fără prea marc semnificaţie".
zani, actorii Silvana Pam- gătirii şi capacităţii. Delegatul naţionale. de 45 de zile, pe baza unei noi Grupul, in rîndul căruia se
panini, Amedeo Nazzari român a vorbit de asemenea, pice, împotriva acestei soluţii legi electorale. a preşedintelui Tito numără circa 2.200 dc persoa
şi alţii. In aceeaşi seară, despre necesitatea eforturilor ne, întreprinde, de asemenea,
la cinematograful „Ar- din partea statului pentru asi ferinţe de presă, că „oricine ar BELGRAD 31 (Agerpres). — acţiuni în vederea sprijinirii
in caz de boală şi bâlrineţe, Sierra Leone
chimedca" a fost proiec gurarea materială a oamenilor încerca să provoace dezordine După cum anunţă agenţia reşte sâ pună in practică linia I candidaturii senatorului VVil-
vom I
Uniunii noastre, noi îl
tat filmul românesc „Du precum şi pentru crearea unui in Iară şi sâ înlăture actualul Taniug, preşedintele R.S F. Iu exclude chiar dacă aceasta ar 9 lium Fulbright, unul din princi
regim, va fi
deferit Curţii
minică la ora 6". sistem eficient de asistenţă me Marţiale". El a spus, în legă goslavia, Ioslp Broz Tito, a vi fi considerată ca o măsură ad- 8 palii critici ai politicii externe
la
a administraţiei Johnson,
★ dicală şi socială. In încheiere, tură cu aceasta, că starea ex zitat, timp de cileva zile, cen ministratîvâ. Nu avem dreptul * postul dc vicepreşedinte al
PARIS. — Expoziţia el a înfăţişat experienţa ţării Guvernul militar va fi sprijinit cepţională instituită acum o tre economice şi culturale din sâ fim liberali faţă de acei b S. U.A.
sculptorului român Gh. noastre în problema garantării sâptâmînă va mai fi menţinu legiunea Kosovo-Melohia: La care împiedică dezvoltarea |
Apostu, deschisă la gale materiale a drepturilor şi li tă. încheierea vizitei, I. B. Tito a noastră . & Partidul Uniunea poporu
ţinut o cuvîntare în faţa oame
riile Cazenave din Paris, bertăţilor înscrise în Constitu de un Consiliu consultativ civil Referindu-se la situaţia din nilor politici şi activiştilor lo Subliniind că liberalismul şi I lui african Zimbabwe (ZAPU),
ţia Republicii Socialisle Româ
se bucură de aprecieri nia. ţară, Juxon Smith a atras a cali, în care a amintit că ple democraţia sînt două lucruri y condamnă cu holărîre aduce-
favorabile din partea In Comisia pentru studiul tenţia asupra unor probleme nara de la Brioni a dat princi s a * clasă şi diferite ele- |
g9m jst S
manul de
rezolvate,
dificile ce trebuie
publicului. Numeroşi cri problemelor culturale a luat FREETOWN 31 (Agerpres). bri ai Consiliului naţional al mai ales . „starea deplorabilă pala lovitură dogmatismului şi mente anarhiste şi mic bur- | ritoriul Rhodesici. Inlr-o de
claraţie dată
la
publicităţii
tici de artă, artişti plas Preşedintele Consiliului na reformei. a finanţelor*. In domeniul po concepţiei susţinute de fostul ° ^ i . capu' - : Dar-I*-S»laam. de câlrc rc-
rc-
Noua conducere militară din
ţional al reformei (C.N.R.) din
tici, apreciază lucrările Sierra Leone, Juxon Smith, a Sierra Leone, a declarat Juxon liticii exlerne, preşedintele vicepreşedinte Rankovici şi
grupul său. I. B. Tito a subli
sale. Directoarea galerii anunţat în cadrul unei confe Smith, va institui un Consiliu C.N.R. a declarat că „Sierra niat totuşi că „atitudinea libe dificulUţi şi încearcă să pro- ^ „x t j .. j _ __,_____
că, „(cmîndu-sc dc amploarea
lor, Raymonde Cazena rinţe de presă că au fost sta consultativ civil, care să spri Leone îşi va menţine legătu rală faţă de diferite devieri, file de democraţie în propriile £ crcscîndâ a mişcării dc elibe
lor scopuri,
pentru a zdrobi I
U.R.SS
—
Valea Dom-
ve, a oferit un cocteil cu baisk, denumită perla Cau- bilite responsabilităţile ce re jine autorităţile militare în rile cu O.N.U , O.U.A. şi Com- care apare sub masca democra ceea ce am clădit şi creat pînâ ! rare din ţară*, rasistul Smith
monwealth".
a ajuns la o înţelegere cu co
prilejul prezentării cata cazului este locul preferat de vin membrilor C.N.R., creat conducerea statului. Membrii In cadrul aceleiaşi conferin ţiei", nu reprezintă un pericol acum". E) a adăugat că cen Ilegul său Vorster privind dis-
logului expoziţiei redac odihnă al schiorilor. Acest după preluarea puterii de că acestui consiliu au fost deja ţe de presă, colonelul Juxon mai mic. De aceea s-a făcut a tralismul democratic „este în m locarea a două mari grupe de
în
numiţi şi urmează să se
tre militari. Juxon Smith de
cum o cotitură şî au fost luate
tat de cunoscutul critic colţişor minunai al naturii ţine şi funcţia de comandant trunească in următoarele zile. Smith a anunţat că Henry măsuri pentru „restabilirea să vigoare la noi şi astăzi* şi că soldaţi şi ofiţeri sud-africani
de artă, Denys Chevalier, mai este denumit şi Valea în al foiţelor armate din Sierra Referindu-se la situaţia din Lightfoot Boston, guvernatorul nătăţii" Uniunii Comuniştilor „este mare nevoie de el în ac Iîn regiunile Zambazi şi Cha-
Au luat parte artişti plas sorită, deoarece aici timp de Leone. controlează organele Sierra Leone, agenţiile de pre general al Sierrei Leone, ur şi „consolidarea" rîndurilor tuala etapă", dat fiind că re • rundu din Rhodcsia.
prezintă singura cale pentru a
350 de zile din cursul anului
tici, cunoscuţi critici de străluceşte soarele. securit Aţii de stat şi ale poli să relatează că la Freetown şi mează sâ se retragă din pos 6ale asigura succesul dezvoltării so
£ Primul ministru al Afga-
artă parizieni, ziarişti. Au Valea însorită va deveni în ţiei şi preia controlul asupra în celelalte regiuni ale ţării tul său. Observatorii menţio „Dogmatismul şi liberalismul cialismului. Preşedintele a ară • nîstanului, Mohammad Hashim
fost, de asemenea, pre curînd un centru internaţio aciivitalii ministerelor , de Fi domneşte calmul, dar că auto nează că, de fapt, cu prilejul a declarat el — sint la fel tat că „gîndiroa lui Marx tre Maiwandal, care se află inlr-o
rităţile militare continuă
sâ
loviturii rle Stat, grupul m ilita
nanţe, Afacerilor Interne, Apă
zenţi reprezentanţi al nal al alpinismului. rării şi Justiţiei. William menţină, in vigoare legea mar rilor a preluat întreaga pule- de primejdioase pentru dezvol buie urinată şî aplicată în mod (vizită oficială la WttsHIHgtbH!
Ambasadei Republicii So In foto : Cabana turistică Leigh, vicepreşedinte al C.N R.. ţială. re in stat, inclusiv prerogati tarea socialistă de viitor a Iu creator, în concordanţă cu noile m a declarat joi că „Înrăutăţirea
.Valea însorită*' din Dombal. goslaviei, dar ambele au fost condiţii de dezvoltare şi îm gravă a situaţiei din Vietnam
cialiste România la Pa Casa a fost construită fără va coordona aclivilalea Mi- ☆ vele ce incumbau guvernato „lichidale" la cea de-a IV-a prejurările concrete din fieca Icreează o ameninţare crcscin-
ris. nici un cui. nislerului de Exlerne : maiorul FREETOWN 31 (Agerpres). rului general. Pe de altă par plenară a C.C. al U.C.l. Preşe re ţară". I. B. Tito a descris | dă la adresa păcii in lume".
Charles Blake va conduce ac
•ir — Preşedintele Consiliului te, Boston a făcut cunoscut vi dintele Tito a declarat că „este şovinismul ca fiind principalul I Expunind punctul dc vedere al
BONN. — In presa tivitatea ministerelor Comer naţional al reformei (C.N.R.) neri că, înainte de a se retrage limpede că nu vom lua acum duşman al socialismului şi a « guvernului ţării sale în aceas-
ţului. Industriei şi Agriculturii.
din Sierra Leone,
colonelul
din funcţie, „intenţionează sâ
vest-gennană continuă să Celelalte ministere vor fi con Andrew Juxon Smith, a decla facă o vizită particulară în Ma in cadrul societăţii măsuri ad subliniat că Uniunea Comu tâ problemă, premierul afgan
înainte",
niştilor „nu trebuie sâ tolereze
ministrative ca mai
apară la rubricile de spe duse de ofiţeri superiori, mem rat vineri, în cadrul unei con- rea Britanie". dar. „dacă un comunist nu do şovîniştî" în rindurile sale. I a subliniat că „problema viet-
cialitate cronici ample J nameză poate fi rezolvată pe
despre succesul obţinut | baza acordurilor de Ia Geneva
la Bonn de Eldemira Ca- încetarea din viaţă PARIS 31 (Agerpres) „ din 1954 cu privire la Indochi-
na, in condiţiile în care
po
lomfirescu, solistă a Tea In capitala Franţei Iporul sud-vietnamez va căpăta
trului de Operă şl Balet a mareşalului a aparul cartea fostu „Paradoxurile păcii" — o carte a J posibilitatea de a-şi hotări sin-
din Bucureşti, aflată in lui general de aviaţie | gur soarta, potrivit dorinţei
turneu in R. F. a Germa Rodion Malinovski Irance7. Piărre Gallois, a proprii şi fără nici o intencn-
niei. Referindu-se la in MOSCOVA 31 (Agerpres). — „Paradoxurile păcii", | ţie dinafară*.
terpretarea rolului titu TASS transmite: Comitetul In care N.A.T.O. este lui Pierre Gallois despre N.A.T.O. ■ $ Şeful puterii executive a
prezentai ca un mijloc
lar din opera „Electra" Central al P.CUS, Prezidiul de subordonare a £u- * I insulelor Ryukyu, Sciho Mat-
de Richard Strauss, zia Sovietului Suprem al U.R S.S. topei fală de politica J suoka, a cerul preşedintelui
rul „Boniier Rundschau'1 şi Consiliul de Miniştri au a S.U.A. Amintind a- 1ncelui, S.U.A. au si secinţă. este necesar pierdui. A lost nevoie Johnson ca Okinawa să revină
nunţat cu adîncâ durere înce
scria, printre altele, că tarea din viaţă a mareşalului ceastâ apariţie, ziarul lit pe alialii lor eu să se găsească dincolo de fermitatea guver Isub jurisdicţie japoneză. „Cei
„de Ia primele tonuri ale Rodion Malinovski, ministrul „New York Herald ropeni să semneze ce de hotarele Americii nului francez. se afir • 970.000 dc locuitori ai insulc-
mă In carie, penlru a
întreţine
suliclent
cul pentru
lor Ryukyu, a arătat Matsuoka,
clientI
de
sopranei se poate recu apărării al U.R.SS Tribune" lace obser rea trupelor america bogaţi si interesaţi să opri Londra să renun I doresc pace şi conducători au-
fost
că ea a
vaţia
noaşte un glas străluci Moartea a survenit la 31 scoasă de sub tipar ne pe continent. In devină cumpărători. ţe la proiectul „Con ■ tohtoni*.
tor ce se încadrează in martie, în urma unei lungi şi tocmai In timpul vizi carie se arată, de ase Pentru aceasta NATO corde" (proiectul de
această uriaşă operă. grele boli. Mareşalul Mali tei vicepreşedintelui menea. că secretarul este un ambasador ex construire In comun, O La Monrovia are loc în
Cronicarul de la acelaşi novski avea 69 de ani Humphrey si In mo de slal al S.U.A. pen celent". de către Anglia şl J prezent o conferinţă a ţărilor
In comunicatul dat publici
ziar consideră, de aseme tăţii se arată că Rodion Mali mentul in care tru apărare. Roberl Marea Brilanie. ara Franla, a unul avion I din Africa dc vest, consacrată
nea, că „prin prezenţa novski, membru al C.C al „ N.A.T.O. este des McNamara, urmăreşte tă In continuare Gal supersonic penlru pa ■ cooperării acestor ţări in ve-
sageri)
derea apărării intereselor (r>r
„crearea unei
lois. a avui cel
mai
piele
cumpănit In urma re
scenică a Eldemirel Ca- P.C.U.S., deputat în Sovietul tragerii sale lorlale din comune a armamente mult de suferit de pe ..Din punct dc vede Ipe piaţa mondială, precum şi
lomfirescu, spectatorului Suprem al U.R.SS., de două Franţa". lor, In cadrul căreia urma concurentei a re politic şi social, a- H realizării unei cooperări pe
I se creează nu numai ori Erou al Uniunii Sovietice, C a r t e a prezintă Americii sd-1 revină mericane In domeniul rato generalul Gal plan regional pentru dezvolta
a fost un „om de stat de sea
Imaginea clasică a Elec- mă, unul din făuritorii activi N.A.T.O. ca pe un „a- partea leului". După armamentelor. „ Dom lois. politica america I rea producţiei dc cauciuc şi
trel, dar şi a unui perso ai forţelor armate ale U.R.S.S., (7enl de vinzare" al ce citează date privi nul W ilson a capitu nă duce Europa occi ■ Îmbunătăţirea calităţii lui.
ai
reprezentanţi
Participă
naj tragic din dramatur un eminent conducător de oşti industriaşilor de ar toare la avantajele pe lat fn fala cererilor dentală la subdezvol ■ statelor Sierra Leone, Nigeria,
gia lui Garcia Lorca". sovietic*. mament americani. care le oferă Industri americane In acest tare. Aceasta va fi si I Liberia, Guineea. Ghana, Coas-
ei şi comerţului ame
lită încetul cu încetul,
domeniu". Majoritatea
In prezent, Eldemira Rodion Malinovski va fi in- Generalul Gallois a rican cheltuielile mi proiectelor britanice să-şl închidă şcolile | ta de Fildeş, Congo (Kinshasa),
rată că In ultim ii pa
Calomflrescu apare la mormîntat in Piaţa Roşie din tru ani comenzile la litare. autorul cârtii In scclorul armamen politehnice, laboratoa M Congo (Brazzaville) şi Came-
Karlsruhe Sn rolul Eleo- Moscova. în faţa zidului Krem rilor vest-europene de scrie : „Cu cil piaţa telor au fost abando rele. centrele de cer ■ run.
norei din „Trubadurul", linului. Pentru organizarea fu armament american penlru asemenea pro nate pe parcurs şi mi cetare. şi. In schimb,
neraliilor a fost constituită o
• In capitala Argentinei au
după care va reveni pe comisie guvernamentală prezi s-au ridicai la suma duse este mai mare, cu lioane de lire slerline. să-şi instruiască tine început lucrările celei dc a
care au lost cheltuite
scena operei din Bonn in dată de Alexei Kosîghin, pre de noud miliarde do atil preţul lor de cost deja penlru ele. s-au relul doar pentru a lu cincca consfătuiri inter-ameri-
rolul titular din „Aida". şedintele Consiliului de Mi lari. si că. încetul cu este mal mic. In con cra la licenţe străine". cane privind problemele acor
niştri al U.R.SS
I dării de împrumuturi pentru
construcţia de locuinţe. La
consfătuire participă 700 do
I delegaţi, reprezentind firme de
____t _ r______
târî rea F.L.O.S.Y. de a boicota altfel, la plecarea din Cairo situaţiei politice _____ __■ construcţii, particulare şi de
complexe
COMENTARII EXTERNE misiunea O.N.U., secretarul ge spre Jeddah (Arabia Saudilă), din Guatemala şi a dificultâ- I stat, din 19 ţări latino-amen-
canc.
şeful misiunii O.N.U. a decla
ţilor în care se găseşle preşe- J
Abdul
neral al organizaţiei,
Quawee Mackawee, a precizat
că s-a bucurat de simpatia ma- I
că aceasta nu înseamnă în rat că nu se va înlîlni cu nici dintele Monlenegro. Cu toate ■ 9 Unităţile militare patrio
unul din membrii guvernului
selor populare din timpul ale
fapt boicotarea Organizaţiei Federaţiei Arabiei de sud pe CaIai* Aa Al 11 n r*A i n ilmmil ^Ia tice şi populaţia regiunilor din
Naţiunilor Unite, iar hotărîrea care O.N.U. nu îl recunoaşte gerilor prezidenţiale datorită Laosul de jos şi mijlociu au
litică, se spune în articol, tre aceea, spune el, „apelul ameri către autorităţile britanice din a fost adoptată în condiţiile în M. CHEBELEU programului său care prevedea I dohorit 15 avioane americane
Ce spune buie sâ se bazeze, printre al can „Europa, trezeşle-te !* va Aden şi din aşa-zîsa Federa care membrii acestei misiuni unele reforme, Montenegro nu şi au avariat numeroase altele
ţie a Ârabiei de sud. Trupele
in perioada dintre 28 ianuarie
putea să-şi preia funcţiile fără
nu au practic posibilitatea sâ
rămine fără răspuns. O tăcere
tele, pe următoarele realităţi;
„Naţiunile cu speranţele şi te grăitoare va veni din nebu britanice, şeicii şi sultanii din discute cu reprezentanţii au h Guatemala consimţămîntul militarilor. Pre şi 11 martie a.c., anunţă postul
această regiune trăiesc, potri
dc radio Patct Lao.
loasa politică europeană O tă
„Tăcerea merile lor specifice sînt reali cere care înseamnă de fapt o vit expresiei folosite de unii tentici ai popoarelor din Pe şedintele Gualemalei se află
ninsula arabică.
în prezent în faţa unor presi
tăţi primare. In al doilea rînd,
întrevederile se prelungeşte
există grupuri de naţiuni, con respingere categorică a vederi observatori politici, in obsesia Ziarul „Al Ahram" infor uni crescînde alît din partea I 9 La încheierea vizitei ofi
tinente ale căror istorie, cul lor americane*. atentatelor. în ciuda unor mă mează că după maselor populare, a i c I O I U m ciale pe care Amintore Fanfa-
'--------^ ------ ----------------
ale căror I
I U I *
v #
11 i b j c i u i
. . . u m
K v p u
l
v i c
Europei" tură şi geografie comună le-au suri severe de securitate adop de la Cairo in programul mi revendicări nu le-a satisfăcut. I n‘* ministrul afacerilor externe
cit şi din partea cercurilor
modelat în comunităţi de in tate pentru a stăvili avînlul siunii a intervenit o modifica cit şi din partea cercurilor mî- ■ al ,,al«ei a făcut-o în Irak, a
terese şi reflexe". Misiunea O.N.U. mişcării de eliberare Autori re, hotârîndu-se ca ea să vizi starea litare de dreapta. In întreaga - fost dat publicităţii un comu-
(Urmare din pag. 1) tăţile nu au izbutit să lichide teze capitala Republicii Arabe ţară au loc puternice mişcări nicat comun. Cele două părţi
Autorul explică apelul ame ze această mişcare concretiza ţărăneşti şi de partizani care şi-au exprimat hotărîrea dc a
Yemen (R A.Y.) pentru a dis
cerne interese şi aspiraţii eu rican la unitate europeană în tă prin manifestaţii din ce în cuta cu reprezentanţi ai gu de urgenţă luptă pentru o adevărată re realiza o mai strînsă colabora
prin
spatele politicii S.U.A.,
ropene comune". Politica na aceea că înlr-adevâr în ultimul în Aden ce mai violente şi prin inten vernului yemenit. Membrii mi formă agrară, respectarea li re culturală şi economică intre
ţiunilor europene, arată el, nu sificarea acţiunilor forţelor siunii, scrie ziarul, au ajuns la bertăţilor democratice şi îm ele şi dc a depune eforturi co
poate fi în primul rînd decît timp ţările vesl-europene nu Misiunea specială a O.N.U patriotice. concluzia că părerea R.A.Y. Guvernul de la Ciudad de potriva penetraţiei capitalului mune pentru pace in întreaga
„o politică europeană, de vre mai manifestă acelaşi interes pentru Aden urmează sâ so Frontul de Eliberare a sudu este importantă în ce priveşte Guatemala a prelungit joi cu străin. In acţiunile lor, împo- J lume.
me ce aceste naţiuni trăiesc in ca pe vremuri faţă de unele sească duminică în acest pro lui ocupat al Yemenului situaţia din-sudul ocupat al încă 30 de zile starea de ur triva aşa-zîselor mişcări sub- J
Europa". Referindu-se la „o probleme mondiale, în care tectorat britanic pentru a efec (F L.O.S.Y.) şi-a făcut cunoscu Yemenului. genţă în ţară, care urma sâ versive forţele de extremă- I O Marele juriu şi-a conti
rientarea americană* in politi sînt interesate S.U.A. Dar a tua la faţa locului o anchetă şi tă intenţia de a boicota misi Guvernul prelinsei federaţii Ia sfîrşit la 1 aprilie. Penlru dreaptă, scrie ziarul „El Cla- " nuat investigaţiile pentru a
ca ţărilor europene, Broussine cest dezinteres nu. este decît a propune soluţii în vederea unea O.N.U., subliniind că a- a Arabiei de sud,- scrie „Al- a justifica această măsură, in rin", „sînt sprijinite şi alimen- V stabili valabilitatea anchetei
arată că o asemenea orientare aparent. „Nealinierea are une preciazâ ca inoportună sosi Akhbar", nu reprezintă decît tr-un comunicat al guvernului tate cu dolari".' ' întreprinse de procurorul ora
bazată pe concepţia „ullra ori o semnificaţie mai profun constituirii unui guvern provi un instrument pe care Anglia se arată că un control strict Starea de urgenţă, care a m şului New Orleans, Jim Gar-
simplistă* a scindării lumii în dă decît simpla izolare şi de- zoriu, organizării de alegeri, a- rea ei în Aden, întrucît An îl foloseşte pentru a-şi apăra din partea guvernului şi res devenit un fenomen cronic în I rison. Un anume Layton Mar-
glia nu a creat condiţiile ne
sigurârii controlului O.N.U. şi
„comunişti" şi „lumea liberă", robare de la rezolvarea proble interesele în această regiune a trângerea libertăţilor ar fi dus ultimii ani in Guatemala, nu | tens, fost coleg de cameră a!
nu poate duce decît la „accep melor mondiale". Autorul ex pregătirii condiţiilor pentru cesare unei consultări adevă lumii Din aceste motive, a chipurile la „rezultate mulţu poate infrînge însă rezistenţa ■ lui David Fcrrie şi unul dintre
rate a popoarelor din Aden.
proclamarea independenţei A-
tarea ca conducător a Statelor plică rezerva manifestată de u denului Sosirea misiunii O.N.U. din şeicatele şi sultanatele in daugă ziarul, misiunea ON U. mitoare în restabilirea liniştii forţelor democratice din aceas- I martorii cheie prezentaţi de
Unile", la „instaurarea hege nele ţâri europene, prin aceea cluse în aşa-zisa Federaţie a nu trebuie şâ discute decît cu şi ordinei" Noua măsură anti ţarâ- 0 Garrison a fost interogat timp
moniei americane". că ele nu îndrăznesc sâ se o- a fost precedată de adoptarea Arabiei de sud Anunţînd. ho- reprezentanţii!* F.LOS.Y. De democratică este o consecinţă NICOLAE CREŢU ■ dc 90 dc minute.
O alternativă la această po punâ făţiş Americii. Tocmai de unor măsuri excepţionale de
| 40.0651
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIA R U LU I: str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 15 85, 23 17. TIPARUL : întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.
l