Page 5 - Drumul_socialismului_1967_04

Convorbiri intre tovarăşul
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ l-V A t

Nicolae Ceauşescu

şi tovarăşul Luigi

Sîmbâtă dimineaţa au înce­ lui Comunist Italian, tovarăşul zela Vass, membru al C.C. al
put la C.C. al P.C R. convorbi­ Luigi Longo. P.C.R.
rile dintre secretarul general i Au participat tovarăşii Emil In cursul convorbirilor, care
al Comitetului . Central al Bodnaraş, membru al Comi­ s-au desfăşurat într-o atmos­
Partidului Comunist Român, tetului Executiv, al Prezidiului feră tovărăşească, de caldă
tovarăşul Nicolae Ceauşescu şi Permanent al C.C. al P.C.R., prietenie, au fost discutate pro­
1
ANUL xrx. NR. 3811 DUMINICA 2 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI secretarul general al Parlidu- Paul Niculescu-Mizil, membru bleme de interes comun pen­
al Comitetului Executiv, al tru cele două partide, proble­
me actuale ale mişcării comu­
Prezidiului Permanent, secretar
niste şi muncitoreşti interna­
al CC. al P.C.R., Mihai Dalca, ţionale şi ale situaţiei inter­
Restantele
naţionale.
secretar al C.C. al P.C.R., Ghi-
GOSPODĂRIREA
la insâmînţâri — TELEGRAME

Comitetului Central al
M E T A L U L U I grabnic recuperate! Partidului Comunist al Uniunii Sovietice

Consiliului de Miniştri al U.R.S.S.
Inginerul şef al gospodăriei hăr şi furajeră, să fie plantaţi
agricole de stat din Bîrcea, to­ cartofii timpurii pe 10 hectare MOSCOVA
varăşul Radu Bolog. ne-a in­ etc.
format că la această unitate Această situaţie se datoreşte Comitetul Central al Partidului Comunist Român şi Con­
„lucrările de primăvară se slabei preocupări a consiliului siliul de Miniştri al Republicii Socialiste România exprimă
desfăşoară în general bine". de conducere al cooperativei, profunde condoleanţe în legătură cu încetarea din viată a
ACŢIUNE că s-au executat arături pentru tru antrenarea cooperatorilor al P.C.U.S., ministrul apărării al U R.S.S., om de stat de sea­
mareşalului Rodion Iakovlevici Malinovski. membru al C.C.
(preşedinte Ştefan Simu) pen­
La prima vedere aşa se pare
dacă ţinem seama de faptul
mă, eminent comandant de oşti, care şi-a consacrat întreaga
la muncă.
însămînţările de primăvară pe
Ritmul slab în care se des­
520 hectare şi s-au însămîn- făşoară lucrările din campanie energie făuririi şi întăririi Forţelor Armate, apărării statu­
lui sovietic, operei de construire a socialismului şi comunis­
ţat peste 260 hectare cu ovăz, a dat de gîndit tovarăşului mului în Uniunea Sovietică.
mazăre, lucernă şi gulii fura­ Mircea Glodeanu. inginerul Poporul român împărtăşeşte sentimentele de durere
jere. cooperativei, care pentru a se ale poporului sovietic in legătură cu pierderea grea suferită.
Fată de perioada în care ne scăpa de anumite răspunderi a COMITETUL CENTRAL CONSILIUL DE MINIŞTRI
aflăm însă, unele lucrări sînt
P E R M A ­ rămase in urmă. Ne referim la existentă, consiliului agricol COMUNIST ROMÂN SOCIALISTE ROMÂNIA
arătat înlr-o scrisoare situaţia
AL PARTIDULUI
AL REPUBLICII
faptul că au mai rămas de în-
raional cît şi uniunii coopera­
sămînţat 30 hectare cu mazăre
şi de plantat 34 hectare cu tiste. luaţi
„Vă rog să veniţi să
cartofi. Realizări sub posibili­ măsuri, tovarăşi de la raion, se
tăţi se înregistrează şi Ia exe­ spunea printre altele, întrucît Ministrul Forţelor Armate grantă prin care exprimă pro­
cutarea arăturilor, lucrare ce indicaţiile tehnice şi de natură ale Republicii Socialiste Româ­ funde condoleanţe în legătură
mai trebuie efectuată pe 112 organizatorică pe care le dau nia. general-colone) Ion Ioni- cu încetarea din viaţă a mare­
ţâ, a adresat Ministerului A-
şalului Uniunii Sovietice, Ro­
hectare. Râmînerea în urmă se
NENT A ze obiective". Starea terenului mitetul de partid au tolerat o părăiij al Uniunii Republici­ dion Iakovlevici Malinovski,
nu se iau în seamă".
justifică prin aşa-zisele „cau­
Rău este că tovarăşii din co­
ministrul apărării al URS.S.
lor Sovietice Socialiste o tele-
nu a permis! Adevărul este că
dacă cele 36 tractoare s-ar fo­
lui de conducere, a preşedinte­
losi cu maximum de randa­ asemenea atitudine a consiliu­
ment. puteau fi evitate înlîr- lui şi brigadierilor. Al 5-lea mineralier construit
zierile de natura celor arătate. Este timpul să se ia măsuri
pentru curmarea acestei stări
«Gospodărirea mai bună a de răspundere din combinat. de lucruri. în Japonia pentru ţara noastră
metalului, căile şi posibilităţile Astfel, nu de mult, sub îndru­ La cooperativa agricolă din Stadiul înlîrzîat al lucrărilor
de reducere a consumurilor marea organizaţiilor de partid, Vinerea lucrările din actuala la cooperativa agricolă din V i­
specifice şi de prevenire a pier­ la oţelăria electrică s-a orga­ campanie sînt întîrziate. Pînă nerea se datoreşte apoi şi sla­ „Carpati", cel de-al 5-lea mi­ voile interne 24.332 tone mi­
derilor" — iată o temă majoră nizat o seară de calcul pe te­ la 29 martie a c. din cele 70 bului ajutor primit din partea neralier de 25.400a tdw con­ nereu de fier din portul indi­
a economiei noastre naţionale, ma: „Ce utilaj electronic se de hectare planificate au fost brigăzii de tractoare. In data struit de şantierele navale ja­ an Madras.
care a fost supusă unor dezba­ putea fabrica în plus din ote­ arale doar 43. De asemenea, de 29 martie din 6 tractoare poneze pentru tara noastră, a In cursul acestui an. flota
teri ample în cadrul unei con­ lul silicios rebutat în 1966?', din 45 hectare prevăzute să fie existente, lucrau doar patru. sosit sîmbătă in portul Con­ noastră maritimă comercială
sfătuiri organizate recent la iar la olelârja Martin 1 o sea­ însămînţale în prima urgenţă Aproape zî de zi lucrul începe stanta. In drumul spre patrie, va primi alte trei mineraliere
Hunedoara din iniţiativa Co­ ră de întrebări şi răspunsuri s-au realizat 21 hectare. Au la ora 9 sau 10. Ca urmare, şi care a coincis şi cu prima că­ din această ctasă.
mitetului regional de p^rlid. pe tema: „Posibilităţile de e­ mai rămas să fie însămînţate productivitatea mecanizatori­ lătorie de producţie, „Carpaţi"
Analiza multilaterală a posibi­ conomisire a fero-aliajelor". 33 de hectare cu sfeclă de za­ lor este redusă. a încărcat şi adus pentru ne­ (Agerpres)
lităţilor de gospodărire şi u tili­ Trebuie amintit totodată că în
zare mai bună a metalului, de multe secţii, la locurile de După ce este turnat în lin-
la materia primă şi pînă la muncă, au fost organizate de gotiere, metalul îşi continuă
realizarea produsului finit, a către şefii de schimburi, maiş­ drumul spre laminoare. In fo­
scos in evidentă numeroasele trii şi membri ai comitetelor tografic vă prezentăm o sec­ Reflecţii
rezerve existente în combinat de partid, convorbiri privind
pentru ca această „pîine" a importanta reducerii pierde­ venţă din timpul .turnării oţe­
industriei moderne să fie supe­ rilor de metal şi gospodărirea lului la O S M. 1 de la C.S. Hu- A fost inaugurat
rior valorificată. Retine aten­ judicioasă a acestuia. nedoa ra.
ţia faptul că după numeroase Dar ce rezerve există în a- Foto: I. TEREK Stop /... la stop
calcule, participanţii* la dezba­ cesl sens şi care este apurtul
teri au ajuns la concluzia că muncii politiee educative la
anul 1967 trebuie să marcheze realizarea sarcinilor stabilite ?
o creştere substanţială a gra­ Se ştie că în timpul procesului Păi (Iacă Deva e oraş reşe­
dului de gospodărire a metalu­ tehnologic de aglomerare a tunelul Teliuc-Ghelar dinţa de regiune, dc ce să nu ţioneze. Sd mai 2 ică cineva că
lui. Desigur, acest deziderat minereului sînt degajate canti- lie şi modem? Sigur că tre­ sintem provincialii
trebuie să înceapă de la intra­ lâţi însemnate de praf care se Noi produse I buie sd lie. $i ca sd tie trebuie Şi-a mets aşa o săplămină,
rea materiilor prime în com­ pierde în atmosferă, sau este e­ ■ lichidat provincialismul. $i ca cu agent de circulaţie şi cu
binat şi să continue pe tot flu­ vacuat cu apa Un calcul eco­ de artizanat în faza să lie lichidat provincialismul, stop automat, şi nc-au rămas
xul tehnologic pînă la obţine­ nomic ne arată că aceste pier­ Evenimentul petrecut ieri Ia o viteză medie dc săpare între dragostea şi respectul cuvenit ia să vedem ce ne mai des­ In urechi semnalele sonore
rea produselor finite Făcînd deri reprezintă circa 27.000 to­ * Teliuc a început de fapt cu a- 80-150 de metri pe front şi lu­ celor care la 2eci de metri sub parte de Bucureşti? Dislanla? ale celui însărcinai să ajute
un simplu calcul rczullă că la ne minereu aglomerat, cu un de omologare I proapc patru ani în urmă, mai nă, minerii dădeau garanţia că stupînirea muntelui, au termi­ N-are nimic că facem cu a­ stopul In dirijarea circulaţiei,
elaborarea producţiei de fontă conţinut mediu de 43 la sută m precis în luna octombrie 1963. acest obiectiv va fi terminat nat tunelul Teliuc-Ghelar. Per­ vionul lot alit cil lac bucu- şi-am mai plătii şi ceva /ei.
ponderea materiilor prime în fier. Prin valorificarea acestuia Cooperativele meşteşugă­ Atunci srau făcut primele lu­ la timpul prevăzut. Dc atunci, formanţa celor două brigăzi reşlenii din Balta Albă pînă in Dar nu-i nimic: aşa-i la stop.
preţul dp cost este de 40-50 la se pot obţine anual, in plus, xecutâ în acest an aproape I crări la săparea galeriei. Or- munca intensă avea să se du­ conduse dc Petru Crişan şi centru. Blocuri turn? Avem şi Şi cind nc-am obişnuit mai
reşti din regiunea noastră e-
bine cu el — eu vă mărturi­
sută, la producţia de oţel de peste 11.600 tone de metal. De ■ Iacii din brigada lui Petru Crî- că pe un singur front: betona- Ion lacob, maiştrii Ion Miha- noi. Tic-tac? Avem şi de ăsta. sesc că-mi devenise chiar drag
circa 80 la sută, iar la produc­ asemenea, se constată că la e­ 50 modele noi de produse de şan — care au „străbătut" rea galeriei şi montarea lin ii­ lache şi Vasilc Vătămanu. care Cinema .Patria"'! Este Bule­
ţia laminatelor de peste 92 la laborarea foniei se prelevă în artizanat. Costumele naţio­ I mai mult dc 5000 de metri — lor şi a firului de cale pentru au lucrat aici, apare şi mai im­ varde? Vreo cincizeci şi ceva — a murii Adică s-a stins.
zile
şi
Şi-a slat aşa ceva
sută. Reiese deci că orice mă­ acest an o pierdere de circa nale pentru băieţi şi fele, ves­ ■ aveau să întîmpine din partea locomotivele electrice care vor portantă dacă vom aminti că de metri. Dar o să mai tic.
sură menîlâ să ducă la buna 15.000 lone de metal în zgură tele bărbăteşti de vară. gar­ stincilor o rezistentă deosebită. circula prin noul tunel. lucrările au fost terminate la Ceas public? Am avut şi ni nopţi, şi iar s-a aprins, $i iar
a murit. De-o vreme încoace
gospodărire a materiilor prime sub formă de oxid feros. Cum niturile pentru noii născuţi, ICu priceperea şi uneltele lor 1 aprilie 1967. Aceiaşi oa­ data stabilită. s-a promis că vom mai avea.
este binevenită şi poate con­ pot fi evitate asemenea pier­ perniţele şi farfuriile deco­ î moderne, oamenii au supus meni, care au ştiut să înfrunte Dc la inginerul Vasile Flo- Păi, alunei ce ne lipseşte ?... stă mai mult mort decit viu...
duce la o eficientă economică deri? Răspunzînd acestei în­ rative, bibelourile din lemn I însă furia şi îndîrjirca stînci- duritatea slincilor, îşi ascund rea, directorul întreprinderii Aceasta-i istoria. De aceea,
ridicată a întregii activităţi a trebări, tovarăşul Valentin de diferite esenţe, geniile de a lor, făurind noul drum subte- cu greu emoţiile prin care (rec miniere Hunedoara, am aflat Na. că era să uit. cu toate dragi tovarăşi dc la Statul
combinatului Dai- cum poate Râileanu, inginer şef adjunct damă cu aplicaţii de ţesătu­ ran spre 2ăcăminlele dc fier. în aşteptarea primului trans­ cîtcva amănunte legate dc că am plătit vreo clteva poliţe popular al oraşului reşedinţă
fi împiedicată reeditarea pier­ cu probleme de furnale-aglo- ră sau împletitură • de paie I La 30 octombrie 1966, avea port dc minereu, pe noul drum scopul şi eficienţa acestuia. de neatenţiei Păi n-avem de regiune Deva. şi dumnea­
derilor din anul trecut, eînd merare. a linul ca în cadrul cu ţesătură, sînt doar cîteva 1 loc un alt eveniment, care pre- Prin tunelul Teliuc-Ghelar, ca­ „ Stop1'. Adică n-am avut. Dar voastră de la miliţie, Slopl...
din lipsa spiritului gospodăresc consfătuirii să precizeze: din noile produse aflate în făurit de ei prin mijlocul ma­ re este electrificat, se va trans­ clnd s-a lăcut inventarul ur­ la stop Vd roq. numai putini
producţia de metal a fost di­ — In ce ne priveşte, vom faza de omologare. Peste pu­ I vestea victoria deplină a mi­ sivului Poiana Ruscă. Cu toţii porta la uzina din Teliuc în­ bei noastre şi s-a aşezat ală­ Vreau să vă spun ce am au­
minuată cu peste 70.000 tone? lua măsuri pentru o pregătire ţin timp, ele vor fi puse la I norilor asupra slincilor: stră- vor să aduci prin felicitările treaga producţie de minereu turi de cel al Bucureşliului, zii eu pe cineva spunlnd :
„Curai provincialism. Cheltu­
E adevărat că în acest sens mai temeinică a fiecărei în­ dispoziţia .cumpărătorilor prin j pungerea tunelului. Rcaliziiul adresate, o mică parte din care se va extrage de la Ex­ s-a aprins o lumină roşie. Aşa~ ieşti o groază de bani. loci vll-
ne-am dai seama că ne lip­
pînă acum s-au făcut multe cărcături şi de supraveghere unităţile de desfacere specia­ ploatarea minieră Ghelar şi seşte stopul. vă pe ţoale cărările şi pe
lucruri bune. Problema gospo­ atentă a procesului de elabo­ lizate pentru produsele de parţial dc la mina Teliuc. urmă laşi lotul haltă. . Au şi
dăririi metalului a constituit rare a foniei în furnale. De artizanat. Transportul se face cu loco­ Şi dindu-şi statul popular ei un slop şi mei de ăla n-au
obiectul multor analize în a­ asemenea vom trece la capta­ motive electrice şi vagonctc de scama că nu se poate oraş grijă". AU tnteles? Omul nu
dunările generale ale organi­ rea prafului de aglomerat prin mare capacitate. Distanţa din­ fără schimbători luminoşi de era din Deva. Alllel II adu­
zaţilor fie partid. In cercurile montarea unor electrofiltrc, iar In n u m ă ru l d e a zi: tre cele două localităţi va fi sensuri In circulaţie, şi Infele- ceam la dumneavoastră!
învâlâmînluhii de partid s-au la fabrica nr. 2 de aglomerare Trotuare străbătută în circa 30 dc mi­ qind acest lucru şi miliţia, s-nu
Eu am încercat să-i explic
purlat discu|iî vii pe această se va instala un cîntar basculă nute. Prin intrarea în func­ aşezat împreună pe treabă. Şi că poale nu mai este necesar.
temă. urmate de fiecare dală care să ne permită o reeîntâ- la Sîntandrei ţiune a tunelului s-a creat po­ sparge asfaltul, pe o parte şi Dar el o /ine sus şi larc: „Păi
de propuneri concrete De ase­ rirc a minereului concentrat Hotărîrea C.C. al P.C.R. deschide mari per­ sibilitatea ea şi minereul ex­ pe alta. şi închide fermoarul,
menea, în cadrul adunărilor ce ne soseşte dc ta Teliuc. De­ Pe artera principală a co­ tras la Ghelar să fie supus pro­ şi deschide-I iar. şi iar închi­ alunei dc ce s-au chclluil ba­
nii?". Aci n-am mai ştiut ce
grupelor sindicale s-a croat o sigur că aceste măsuri tehnice munei Sîntandrei, avi început cesului de preparare. In felul de-l c-a apărut caricatură In să-i răspund. Ajulafi-mă dv.
puternică opinie împotriva ce­ vor fi însoţite în continuare şi lucrările de amenajare a tro­ acesta, siderurgişlii vor primi, „Urzica"... Elorluri. nu glumă. că poale II Iniilnesc din nou
lor care dovedesc neglijentă de o susţinută muncă politică tuarelor. In acest an aseme­ spective creşterii randamentului şi eficienţei in clapa următoare numai con­ şi n-aş vrea să-i romtn dator.
fată de gospodărirea metalu­ pentru întărirea disciplinei de centrat dc fier, fapt care va Dar cu rost marc: Intr-o sea­
lui. producţie în rîndul tuturor nea lucrări vor fi executate conduce la o creştere impor­ ră. stopul a început să func­ A. NICULESCU
Tot pe această linie, se în­ muncitorilor. aici pe o suprafaţă de 2.500 activităţii gospodăriilor agricole de stat tantă a producţiei de metal.
mp.
scriu şi simpozioanele organi­ Un alt element care influ­
zate la cele două cluburi pe enţează negativ balanţa de Paralel cu această acţiune, MIRCEA NFAGU
teme cum ar fi: „Căile de re­ metal este şi umiditatea exce­ prin care se dă curs de rezol­
ducere a consumului de metal, sivă a minereului. Astfel pre­ vare propunerilor făcute de
creşterea productivităţii mun­ levarea necorespunzăloare a alegători în campania electo­
cii şi organizarea superioară a probelor a dus la stabilirea u­ rală, au fost aliniate. îndrep­
producţiei". „Studii noi privind tate şi refăcute gardurile din M O Z A I C D U M IN IC A L
laminarea la lolerante negali- I 31 AN FA fata locuinţelor, dind comu­
ve" şi altele, la care şi-au a­ nei un aspect plăcut.
dus contribuţia cadre cu munci (Continuare în pag. a 3-a)
AGENDA CETĂŢEANULUI fşi are sediul în strada Gh. La amenajarea
Baritiu nr. 5 Deva.
Mărfuri noi pe reţeaua parcului
Comitelui executiv at Sta­
comercială lului popular orăşenesc Uri-
cani q începui sd traducă In
potabilă
a
Debitul de apă
Se îmbunătăţeşte crescut cu aproximativ /50 000 Serviciu de remediere O dală cu sosirea primăve­ viafă o propunere mai veche
litri pe secundă contribuind la rii, magazinele O C i. indus­ a cetăţenilor. Aici o inceput
aprovizionarea îmbunătăţirea alimentării dm a unor deficienţe trial din Deva sînt■ vizitate de amenajarea unui parc pe o su-
pralalâ de 3000 m p. Noul paie
acest puric/ de vedere a ora­ un număr sporit de cumpără­ esle prevăzut cu zone vetzi,
tori. Venind In Intlmpmarea
cu apă potabilă şelor Lonea. Petrila şi Pefro- Conducerea întreprinderii cerinţelor acestora conduce­ ronduri de Hori. pomi orna­
$an/.
Tot In cadrul acestei acţiuni de gospodărie orăşenească din rea organizat iei comerciale a- mentali etc. S-a luai de ase­
In Valea Jiului se depun e- au început lucrările la con­ Deva a luai măsura, In urma minlite a introdus In magazi­ menea măsura ca să lie aduse
torlurI susţinute pentru îmbu­
nătăţirea alimentării popu­ strucţia magistralei Valea de cerinţelor locatarilor, de a nele specializate din Deva. Si- mai multe bănci unde local­
lai iei cu apă potabilă. In par­ peşli — Vulcan pe o lungime organiza un serviciu de reme­ meriii şi Cugir un sortiment nicii să aibă posibilitatea sd
tea estică s-au încheiat lucră­ de 15 hm. Aceasta va contri­ diere a dellciente/or la instala­ bogat de conlecţii de sezon se destindă. Gospodarii oraşu­
rile la sistemul de alimcnlare bui la îmbunătăţirea alimentă­ ţiile de apă. gaz. canalizare şi penlru lemei, bărbaţi, şi copii, lui şi-au propus ca pînă la
şi la cele zece puţuri pentru lermoficare. EI funcţionează tncălfăminle de vată din lex- dala de 1 mai parcul sd hc
captarea apei potabile din rii cu apă potabilă a oraşelot
masivele Parlng şi Sebeşului. Uricanl. Lupeni şl Vulcan. permanent, ziua şi noaptea şi tjn şi plastin etc, complet amenajai. In laboratorul Uzinei chimico-metalurgice Zlatna se execută zilnic peste 100 analize.
In fotografic: Aspect din interiorul laboratorului.
Foto: V. ONOIU