Page 53 - Drumul_socialismului_1967_04

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A l încheierea convorbirilor
Lucrările

unor Comisii între delegaţia

permanente Partidului Comunist Român

ale Marii

Adunări şi delegaţia Partidului

Naţionale Comunist Marocan

In ziua de sîmbâtâ 15 a­ Sîmbâtâ dimineaţa, la sediul Simbâtă la amiază, tovarăşul
prilie a avut loc şedinţa Co­ CC. al P.C.R., au continuat Nicolae Ceauşescu, secretar ge­
misiei economico-finânciare â convorbirile intre delegaţia neral al CC. al P.C.R., a oferit
Marii Adunări .'Naţionale Partidului Comunist Român şi o masă tovărăşească în cinstea
Comisia, sub preşedinţia delegaţia Partidului Comunist delegaţiei Partidului Comunist
prof. univ. Manea Mănescu, Marocan. Marocan.
ANUL XIX. NR. 3823 DUMINICA 16 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI a examinat şi discutat pro­ Din partea Comitetului Cen­ Au participat tovarăşii Chîvu
iectul de decret pentru mo­ Stoica, membru al Comitetului
dificarea art.- 4 din Decretul tral al Partidului Comunist Executiv, al Prezidiului Per­
Român au participat tovarăşii
nr. 97/1981 privind organiza­ Nicolae Ceauşescu, secretar ge­ manent al CC al P.C.R., pre­
rea şi funcţionarea Minis­ şedintele Consiliului de Stat,
neral ăl CC al P.C R, Mibai
IN DISCUŢIE, LA MASA ROTUNDA : proiectul de decret pentru Gere, membru supleant al Co­ Alexandru Drâghîci, membru
terului
Industriei ■ Uşoare,
al
Executiv,
mitetului Executiv, secretar ol
modificarea art. 1 din De­ C C. al P.C.R , Mihai Dalea, al Comitetului Permanent, se­
Prezidiului
cretul nr. 210/1960.- plivind secretar al CC. al P.C.R , Ghi- cretar al CC al P.C.R.,
regimul mijloacelor de plată 2ela Vass, membru al C.C. al Alexandru Birlâdeanu. mem­
străine . metalelor preţioaşe ş i. ■ P.C.R , şi Constantin VasiUu. bru al Comitetului Executiv,
pietrelor preţioase, proiectul adjunct de şef de secţie la CC. al Prezidiului Permanent al
DE CE DEPINDE Republica Socialistă Româ­ al P.C R. C.C al P.C.R., prim-vicepre-
de decret pentru ratificarea
intre
Acordului comercial
şedinte al Consiliului de Mi­
Din partea Comitetului Cen­
nia şi Republica Singapore, tral al Partidului Comunist niştri, IIie Verdeţ, membru al
Comitetului Executiv, al Prezi­
precum şi proiectul de de­ Marocan au luat parte tovară­ diului Permanent al C. C.
cret pentru ratificarea A­ şii Aii Yala. secretar general al al P. C. R., prim-vicepre-
cordului între Republica So­ C C. al PC Marocan şi Abdal- şedinte al Consiliului de Mi­
lah Layachi, membru al Biro­
ATINGEREA PARAME­ Spaniol, privind înfiinţarea ului Politic, secretar al C.C. al supleant al Comitetului Execu­
România şî Statul
cialistă
niştri. Mihai Gerc. membru
PC. Marocan.
de reprezentante consulare şi
tiv, secretar al CC. al P.C.R.,
comerciale, trimise spre avi­ Convorbirile s-au desfăşurat Mihai Dalea. secretar al C.C.
zare de către Consiliul de într-o atmosferă tovărăşească, al P.C.R., Virgil Trofin. secre­
Stat. de caldă prietenie. tar al C.C. al P.C.R., Ghizela
In legătură cu schimbul de
Proiectele au fost pre­ păreri care a avut loc, cele Vass. şef de secţie la CC. al
TRILOR PROIECTAT! centrale dc ai organelor două delegaţii au hotârît sâ adjunct de şef dc secţie la C C.
zentate
de
re­
P.C.R.. şi Constantin . Vasilîu,
comisiei
prezentanţi
dea publicităţii un comunicat.
al P.C R.
re­
de
stat
Vi joii. minis­
sort : Aurel
trul finanţelor, Gheorghe
Cioară, ministrul comerţului Tovarăşul Chîvu Stoica
Producţia de cărbune a ex­ Preparaţia din Coroe.şti a in­ Ing. Nicolae Vilcea : .Uzina apoi în trei schimburi. Din exterior, Ioon Popescu, ad­
ploatărilor miniere din bazinul trat in funcţiune în toamna u­ noastră este destinată prepa­ trimestrul IV 1966. prima linie junct al ministrului industri­ va face o vizită oficială în Iran
Văii Jiului a crescut an de an. nu lui 1963. De atunci şi pînă rării cărbunelui extras de ex­ tehnologică este utilizată la în­ ei uşoare. Emeric Deulsch,
In 1967, este planificat să se în prezent au trecut 3 ani şi ploatările miniere din Vulcan, treaga capacitate". vicepreşedinte al Băncii Na­ Avînd în vedere relaţiile de preşedintele Consiliului de Stat
extragă G.400.000 tone cărbu­ jumătate. In acest timp, noul Paroşeni şi Aninoasa. Ea este — Care este situaţia ce­ ţionale a Republicii Socialis­ al Republicii Socialiste Româ­
ne, cu peste 400.000 tone mai obiectiv industrial a funcţio­ prevăzută cu trei linii tehno­ lorlalte lin ii tehnologice ? te România, care au răspuns prietenie şi cordialitate stator­ nia, Chivu Stoica, va efectua,
mult decît In anul trecut. La nat uneori sub parametrii pro­ logice. fiecare avînd o capaci­ Ing. Nicolae Smaranda: apoi In întrebările puse de nicite intre România şi Iran, împreună cu soţia, o vizită ofi­
sfirşitul actualului cincinal — iectaţi. Pentru a afla cauzele, tate de preparare de 1 050.000 ..Conform proiectului, celelal­ deputaţi şi au dat explicaţii­ Ia Invitaţia Maiestăţii Sale Im­ cială in Iran intre 13 şi 19 mai
In 1970 — nivelul de producţie am organizat o masă rotundă tone cărbune anual. întreaga te două linii erau planificate le cerute. periale, şahinşahul Aivamehr, a.c.
va fi de 8.500.000 tone cărbune. la care au participat ing. NI- preparare are deci o capaci­ să lucreze la capacitate ince-
Această creştere a impus con­ COLAE VlLCEA, şeful prepa- tate anuală de 3.150/)00 tone pînd cu luna august 1964. Spre
struirea in Valea Jiului a unui raţiei, NICOLAE SMARAN- cărbune. Conform proiectului, regretul nostru, deşi au fost înapoierea în Capitală
obiectiv industrial deosebit de DÂ, inginer şef şi ing. HORIA prima linie trebuia sâ încea­ pregătite şi puse la punct, cele
important — Preparaţia căr­ SlRBU, şeful sectorului pre­ pă probele de garanţie la 1 iu­ două linii stau neutilizate. Mo­ Luni, 17 aprilie, în ju­ a tovarăşului Gheorghe Rădulescu
bunelui din Coroe.şti. înzestra­ parare. In cadrul discuţiilor lie 1963, dar constructorul a tivul este tot lipsa necesaru­ rul orei 10, posturile noas­
tă cu utilaje şi instalaţii mo­ purtate, ni .s-au relatat urmă­ întîrziat lucrările, aşa câ au lui de cărbune. Deşi este o tre de radio şi televiziu­
derne, de mare productivitate, toarele : început în luna octombrie a problemă care depăşeşte com­ ne vor transmite sosirea Sîmbătâ s-a înapoiat în Ca­ zekaş, vicepreşedinte al Consi­
aceluiaşi an. Ea era planificată petenta mea. pot afirma câ în Capitală a delegaţiei de pitală. venind de la Genova, liului de Miniştri, Corneliu
să lucreze la întreaga capa­ planul de extracţie nu a fost partid şi guvernamentale a Gheorghe Rădulescu, vicepre­ Mănescu, ministrul afacerilor
citate la 1 ianuarie 1964. Ca­ corelat cu capacitatea de pre­ R. P. Bulgaria, condusă şedinte al Consiliului de Mi­ externe, şi alte persoane ofi­
pacitatea proiectată însă nu a parare a uzinei noastre. Ince- niştri, care a condus delegaţia ciale.
fost atinsă timp de aproape pînd cu august 1964, era pla­ Una după alta, corfele, în­ de tovarăşul Todor Jiv- României la cea de-o XXII-a
doi ani. La început, din cau­ nificat sâ preparăm 3.150.000 cărcate cu minereu de la E.M. kov, prim-secretar al C.C. Sesiune jubiliară a Comisiei
La sosire, pe aeroportul Bâ- In locul
za unor defecţiuni la utilaje, tone cărbune anual. dar. deo­ Certej-Sâeârîmb, sint transpor­ al P. C. Bulgar, preşedin­ economice a ON U. pentru
de care nu ne facem noi răs­ camdată, capacitatea de pro­ tate pe calea aerului spre sta­ tele Consiliului de Miniş­ Europa.
punzători, cit şi datorită fap­ ducţie a celor trei exploatări ţia de descărcare. tri.
tului că tovarăşii din condu­ miniere este mai mică. In pre­ Foto : I. TEREK neasa, erau prezenţi Jnnos Fa-
cerea Combinatului carbonifer zent, de la Vulcan primim o
Valea Jiului au distribuit o treime din producţia minei,
parte din producţia brută ce restul fiind destinată prepa- petiţio­
ne revenea nouă, celorlalte ratiei din Lupeni. De la Pa­
preparaţii de cărbune. După roşeni, se primeşte o cantitate
ce toate utilajele au fost puse exploatare in trimestrul IV a­ | ESTE VREMEA INSAMINŢARII
mică deoarece mina a intrat în
la punct, ceea ce a durat o pe­ narului
rioadă scurtă de timp. prima nul trecut, iar Aninoasa nu
linie putea să-şi atinsă capa­ ne trimite cantitatea planifica­
citatea proiectată, dar din tă din cauza deselor defecţiuni
cauză câ nu ni s-a repartizat Vulcanul, Aninoasa şi Paro- i PORUMBULUI. SE POT DES­ Un cci2 petrecut recent. In
la funicular. Dar. chiar dacă
o cantitate suficientă de căr­ ziua de 1 lebruaric, la redacţie
bune brut. nu am lucrat din şeniul ne-ar livra toată pro­ a sosit o scrisoare de la mi­
plin. Repet, nu am lucrat Ia ducţia, ar fi putină pentru a nerul Croitorii Florca din Gu-
capacitate, deşi instalaţia pu­ lucia la capacitate". rabarza. Se sesiza /aptul că
tea sâ prepare 1.050 000 tone niile tehnologice nr. 2 şi J FĂŞURA LUCRĂRILE DIN PLIN? liind detaşat o perioadă dc
— Există garanţia că li­
de cărbune. timp la E.M. Ghclar. In toam­
Din lipsă de cărbune. în for lucra la capacitatea pla­ na anului trecui, pentru a par­
1964 şi 1965 procesul de pro­ iul icalâ ? Ce masuri eh ticipa la executarea unui puţ,
ducţie a fost organizat înlr-un luat In acest sens ? tivînd câ nu exislă lanţurile n-a primit ceea ce i sc cuve­
singur schimb. In anul trecut Restontieri la capitolul necesare?! Un asemenea răs­ nea. Citeva zile mai tir?.iu o
ni s-a distribuit o cantitate L. DEMETER puns nu mulţumeşte pe ni­ copie după scrisoarea mine­
mai mare de cărbune, aşa câ meni. Dimpotrivă, vădeşte un rului. împreună cu o adresă
am început sâ lucrăm în două, (Continuare în pag. a 3-a) măsuri organizatorice slab interes pentru deservirea însoţitoare din partea redac­
in mod corespunzător a coope­ ţiei. a pornit spre Gheţar pe
adresa comitetului de
partid
Soarta producţiei de porumb Şi în activitatea S M.T O- rativelor agricole. Nu se poate de la mină. O altă scrisoare,
se hotărăşte încă de la semă­ râşiie se face vizibilă existen­ trece cu vederea nici peste ac­ din partea redacliei, a plecat
tele dc indisciplină semnalate
Vizita delegaţiei nat. Acest lucru îl cunosc loti ţa unor neajunsuri. Iată despre în rindul mecanizatorilor. Du­ şpre Gurabarza. pentru a-t co­
ce este vorba. Cu toate câ s-a
In
lucrătorii din agricultură.
ziarul nostru s-a anunţat câ solicitat din partea cooperato­ pă cum ne spunea tovarăşul munica petiţionarului că
numeroase cooperative agrico­ rilor din Geoagiu ca maşinile 2 Sorin Zeicu, inginer la coope­
rativa agricolă din
Bobîlno,
S.R.C, 2 sâ fie echipate şi cu
C.C. al U.T.C.L. în le din raionul Sebe^unde s-au dispozitive pentr u împi ă.ştierea tractoriştii Vaier Perţa şi Va­
făcut pregătiri temeinice din
vreme, au început însâminţâri- îngrăşămintelor, conducerea N. TlRCOB
le înainte de data de 13 apri­ S.M T. a neglijat complet re­
regiunea Hunedoara lie a.c. a zolvarea acestei probleme, mo- (Continuare fo pag. a 3-a)
Se constată însă câ deşi
sosit vremea semănatului, pre­
Sîmbătâ seara a sosit la Deva membru al Biroului C.C al gătirile nu s-au terminat peste
delegaţia C.C. al U.T.C.L. con­ U.T.C.L., prim-secretar al tot. aşleapiă un răspuns dc la
dusă de tovarăşul Serghei Pav- U.T.C.L. din RSS. Gruzină. luat temperatura solului pe vi­ Primele succese Ghclar.
— In ziua de 10 aprilie am
lov, prim-secretar al C.C. al Pankin Boris. membru al Biro­ Şi aşteptarea a început... $i
întreţinerea şi reglarea aparatelor de control şî măsură de U T.C.L., care la invitaţia C.C. ului CC al U.T.C.L., redactor nele parcele şi termometrul in­ a continuat... Şi iar a conti­
înaltă precizie cere cunoştinţe profesionale bogate. Tehnicia­ al U.TC. face o vizită de prie­ şef al ziarului „Koinsomolskaia dica 11 grade C., ne-a declarat nuat. pină cînd am te le tonal
nul Carol Ungur de la C S. Hunedoara posedă asemenea cu­ tenie în tara noastră. Pravda", Durvineţ Vasile, ad­ inginerul Pavel Codreanu de la La Mihalţ cei 23 de mecani­ maşinile, s-au făcut ultimele la Comitetul orăşenesc de
noştinţe. Aparatele la care lucrează sînt întreţinute şi regla­ Din delegaţie fac parte to­ junct al şefului Secţiei relaţii cooperativa agricolă din satul zatori din brigăzile a X lII-a şi verificări pentru ca a doua zi portid Hunedoara, rugind sd
te în mod corespunzător. Foto : V, ONOIU varăşii : Cerkez Utar Alep, internaţionale. Vasilieva Ev­ Aurel. V.laicu. . . a XlV-a conduse de Ioan Popa lucrul să poată începe devre­ se intervină la Ghclar pentru
ghenia, membră a C.C. al Este lin indiciu sigur- câ s-au şi Ioan Ci işan aşteptau gata me. La şedinţa operativă, ţinu­ a se pune pe tava rezolvării
pregătiţi semnalul începerii în-
U.T.C.L, studentă la I.C.F. creat condiţii prielnice pentru tă seara cu brigadierii, ingine­ şi scrisoarea noastră. Şi iar
Moscova. a se canaliza eforturile spre în- sămînţâr ii porumbului. Dar, rul preciza : am î n c e p u t să Q şt e pt â rn ■, de
se impuneau
pentru aceasta
„De mîine in tarlalele Bec;a
Delegaţia este însoţită de ' sâ ne convingem de stadiul sondaje per iodice ale tempera­ şi Podul Cionlei vom trece la data aceas/a mai puţin Insă :
sâmînţarea porumbului. Vrînd
numai o săptănună...
tovarăşul Vasile Nicolcioiu, se­
AGENDA CETĂŢEANULUI cretar al C.C al U T.C, de ac­ pregătirilor făcute, am vizitat turii în sol. Din Beca pînă în semănatul porumbului cu toate — măcar de-ar li lost ini ii —
Aşa că in zma de 8 aprilie
Luncă ori Podul Ciontei tre­
cele opt maşini 2 S.P.C -2. Aici
tivişti ai U.T C.
unele tarlale ale cooperativei,
buiau culese date care, sinteti­
La- intrarea in regiunea Hu­ destinate, cultur ii . respective. zate, să precizeze in mod şti- cultivăm hibridul 208 Deoare­ am intrat in posesia răspunsu­
ce am reglat maşinile pentru a
lui. Dar nu a celui dorit. Noi
nedoara delegaţia a fost întâm­ Spre surprinderea noastră, de infiţic declanşarea- acţiunii. aplica concomitent cu semăna­ ne-om adresat comitetului de
pinată de tovarăşul Anghel Râ- pe o tarla în suprafaţă de 26 Drumul însuma zeci de kilo­ tul porumbului şi azotat de a­ partid, dar ne a răspuns ser­
dulescu, prim-secretar ol Co­ hectare nu erau recoltaţi încă metri pe care inginerul îi strâ- moniu granulat. încă de dimi­ viciul personal $i invăţăminl
mitetului regional Hunedoara nici cocenii râmaşi din toamna bâtea zilnic, cu regularitate. neaţă tovarăşul Ştefan Com.şa (pe antet, că la semnătură a­
noastră manifestă un
aprovizionare,
bună
încălţăminte preocuparea ce a exis­ interes cresclnd pen­ Pentru al U.T C., de secretari şi mem­ anului trecut. Inginerul ne-a Şi iată câ momentul aşteptat cu (raclorul şi remorca coope­ pare şclul serviciului cadre)
tat pentru moderniza­ tru introducerea unor bri ai biroului Comitetului dat asigurări ferme că in cel a sosit. In tarlalele din Beca şi rativei va face transportul se­ De lapt. răspunsul nu este...
Podul Ciontei ce se întind pe
mai scurt timp se va trece la
de sezon rea şi dezvoltarea re­ forme noi de deservi­ desfacerea regional al U.T C., de numeroşi discuirea terenului şi apoi la 120 şi respectiv 230 de hectare minţelor şi al îngrăşămintelor răspuns, ci un releral. pe care.
ţelei comerciale. Nu­ re a cumpărătorilor. tineri din raionul Haţeg. executarea arăturilor. Se (pune solul s-a încălzit de-a binelea în cîmp pentru ca lucrul să neavind specimenul de sem­
mai in ultimul timp au Una dintre cele mai legumelor şi Oaspeţii sovietici vor petrece meargă din plin...', nătură al şalului scr\ iciului
Gama sortimentelor lost date In iolosinţă eiiciente s-a dovedit a ziua de duminică în mijlocul insă întrebarea : din toamna a­ iar temperatura se menţine in cadre, nici nu-l putea lua In
de încălţăminte pen­ magazinele cu bulele ii magazinul cu auto­ trudelor tinerilor din Hunedoara. nului trecut şi pînă acum nu a creştere, depăşind 10 grade A. POTOPEA considerare de vreme cc ştam­
Celsiua. Se poate începe semă­
tru primăvara şi vară din satele Ciugud. ra­ servire, care scurtează mai trecut nimeni pe aici să natul. In cimp au fost aduse (Continuare în pag. a 3-a) pilat nu este. număr n-are. şe­
s a îmbogăţit cu un ionul Alba şi Deal, ra­ considerabil timpul de vadă urmările neglijenţei ? ful dc exploatare nu semnea­
nou model. E vorba de ionul Sebeş De ase­ şedere a cumpărăto­ Pentru o mai bună ză... Mai mult. nu se spune
opincuţc pentru lemei menea. s-au terminat rului in unitate. Pinâ deservire a populaţiei cine se lace vinovat că cetă­
conlecftonale (lin în­ lucrările de amenaja­ acum au lost deschise cu legume $i Irucle. in ţeanul care a sesi’/.at a lost
locuitori de piele, caic re şi modernizare u asemenea magazine, această primăvară, au purtat pe drumuri şi i s-a anii-
sînt aspectuoase, dura­ magazinului de artico­ pentru desfacerea pro­ lost deschise noi uni­ nat nepermis de mult rezolva­
bile si uşoare. Cumpă­ le de menaj din Haţeg, duselor alimentare In tăţi O L.P. In principa­ rea unei probleme.
rătorii se pot adresa magazinului alimentar oraşele Deva. Hune­ lele localităţi din re­ Această modalitate de a re­
unităţilor cooperaţiei cu autoservire din O- doara, Petroşani şi in giune. Pină in prezent zolva scrisorile îndeamnă la
meşteşugăreşti din Pe­ răşlie şi magazinului alte localităţi. au lost înfiinţate 13 multe rcllccţii. E firesc să le
troşani. Brad, Sebeş, de mezeluri si brlnzc- Această formă în­ noi unităţi de acest întrebi cc ar fi gindit secreta­
rul comitetului de partid de la
Hunedoara, Alba lulia, turi din Sebeş. cepe sd lie extinsă si gen la Hunedoara. E iM. Ghelar. dacă era in locul
Deva. In acest an reţeaua în deslQCCreo produse­ Petroşani, Brad. Alba minerului Croitorii Florca ? Ar
cooperaţiei dc consum lor industriale. Un lulia, O răşlie şi Ha­ fi lost mulţumii cu un aseme­
din regiune va creşte ţeg. nea referat ? E greu să răs­
Modernizarea cu încă 9 magazine magazin de acest gen, pundă cineva afirmativ la a­
pentru care s-nu alo­ care deslace articole După cum ne infor­ ceste întrebări.
şi dezvoltarea cat peste 5.000.000 lei. de menaj din sticlărie, mează conducerea Din pocale asemenea cazuri
Pentru procurarea de l.RVL.F.. în curlnd se
laiantă şi porţelan, a am mai tnlilnil şi la alte în­
reţelei utilaje si mijloace dc lost deschis In noul vor deschide alte 29 treprinderi $i instituţii De a-
transport este prevă­ complex comercial din unităţi. Bine aprovizio­ ceea. socotim că nc facem da­
cooperaţiei zută suma de 7 000.000 cari ierul Livezeni — nate, ulilale cu mobili­ toria amintindu-le tuturor ce­
lor care primesc scrisori si se­
lei. er corespunzător, noile
Petroşani. sizări de la oamenii muncii
unităţi de deslacere a că au obligaţia de a Ic rezolva
Prin magazinele co­ Toate acestea dove­
operaţiei dc consum Magazine cu desc preocuparea pe legumelor si fructelor in minimum dc timp şi cu
din regiunea Hunedoa­ cate o au tovarăşii din vor satisface în măsu­ maximo grijă. Şi dincolo de
ra s-au deslăcut. in conducerea organizaii- ră tot mai mare cerin­ această obligaţie, sâ se trans­
primul trimestru al a­ autoservire ilor comerciale pentru ţele consumatorilor, pună măcar atunci, cind au
nulai, mărluri în va­ a asigura cetăţenilor scrisoarea In faţă. în Jocul pe­
loare (le 170.476.000 produsele solicitate şi V. PLOPEANU tiţionarului. Atunci sigur, vor
La cooperativa agricolă d* producţie din comuna Aurel Vlaicu, se acordă mare atenţie pregătirii răsadurilor pen­
lei. La aceasta a con­ Organizaţiile comer­ o deservire la nivelul tru grădina de legume. rezolva cazul cum trebuie.
tribuit pe lingă o mai ciale din regiunea cerinţelor de azi. corespondent
In fotografie: cooperatoarele Elisabela Borza, şefă de echipă, şi Elisabela Bordan, în sera imnulţilor îngrijind A. NICULESCU
răsadurile de roşii.