Page 54 - Drumul_socialismului_1967_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3823

Varietăţi STIIWTfl Şi TEHNICA

ROMÂNEASCA
Loterie originală

In anul 1804, Napoleon I
a pus în circulaţie monede
de 5 franci, foarte mari şi
grele. Cum populaţia nu le Freză universală plantare primii 2.500 puieţi
ridica de la bancă, Napo­ din noul prun şi se lucrează
leon a anunţat că una din în continuare la înmulţirea
noile monede este scobită de precizie lui.
şi conţine în scobitură un
cec de cinci milioane de întreprinderea constructoa­ Oteluri speciale
franci (o sumă fantastică re de maşini-unelte „înfrăţi­
pc atunci). Curînd, întrea­ rea" din Oradea, a început fa­ pentru construc­
ga emisie de monede de 5 bricarea unei freze universale
franci a intrat în circula­ de precizie pentru sculârîe, ţia de nave
influenţă orăşenească (vesta). ţie. A început căutarea fe­ deosebit de apreciată pentru
OPRITI-I T a r a m o i i i & r 6i nografice, portul părului la fe­ A fost o adevărată loterie performantele obţinute în com­ Cercetînd unele elemente de
La fel ca şi in alte zone et­
brilă a monedei-comoară.
99 mei îşi păstrează o notă speci­ sui-generis. paraţie cu maşinile similare bază în ridicarea indicilor leh-
nico-funcţîonali ai navelor, şe­
realizate in alte ţări. La fa­
fică. Astfel, aci părul se îmbo­
PE găţeşte cu şuviţe de păr străin Vinâtoare de bricarea noilor maşini s-au fo­ ful de lucrări, inginer Corne-
1 iu Ciucă, de la Facultatea de
losit unele oţeluri superioare,
pentru cozi (cioci)
împletite,
precum şi procedee tehnolo­
formînd o cunună de păr peste
j Aşezat în Munţii Apuseni, ţi­ naţionalităţi ajunge la dezvol­ Costumul bărbătesc de moţi care se aşează „chişcaneul". hirtii gice perfecţionate, care au con­ mecanică a Institutului poli­
tehnic din Galaţi, şi-a luat ca
RĂUVOI­ pe Culmile Vulcanului spre A­ ciuman. Portul moţilor, ca o are ca piesă asemănătoare că­ lăria din pîslă fină (colop de carea calităţii acestor produse. ţirea calităţii şi economicităţii
tarea şi rafinarea portului bu-
nutul Bradului se Întinde de
tribuit, de asemenea, la ridi­
Bărbaţii purtau altă dată pă­
temă de rezolvat „îmbunătă­
maşa cu „pene", unde motivul
este de o parte şi de alta a
brud pînâ-n marginea „Tării
caracteristică generală, se păs­
Freiburg
Negustorii din
Bihariei", cupnnzînd două zo­ trează simplu, cu un ornament gurii cămăşii pe verticală, la mătase), pe care în prezent -im-Breisgau (RFC) vor să oţelurilor folosite la construc­
l-au schimbat cu „colopul de
ţia corpului de navă".
de negru pe alb şi auriu la fe­
ne etnografice distincte: „Ţara
git există
pentru în­
şnurul
aibă un oraş curat.
Pen­
TORI Zarandului" şi „Ţara moţilor", mei, jar la bărbaţi doar negru- cheiat, urmat de ciucuri tot în postav" cu borul puţin lăsat în arunce pe stradă lurtiile în Un nou hibrid ginerul a determinat un pro­
fn urma studiilor teoretic*»
tru ea clienţii lor să nu mai
faţă, de culoare neagră. Iarna
şi de laborator efeclyate, in­
zone cu puternice tradiţii de
negru, (in denumirea buciuma-
alb.
se poartă căciula neagră ţugu­
Costumul femeiesc de moţi,
artă populară. Avînd o istorie
frâmintalâ, cele două zone au compus din cămaşă — confec­ nă cămaşă cu „jurii"). Banda iată. Simplitatea ornamentaţiei care sînt ambalate mărfu­ do prun cedeu ce se bazează pe trata­
ornamentală lată coboară pină
rile cumpărate, ei au luat
cunoscut o seamă de schimbări ţionată din „geolgi" alb — aproape de mijloc. Cioarecii din port, se regăseşte şi in ce­ rea lennomagnetică a oţeluri­
Incontestabil, primăvara lelalte forme ale manifestării iniţiativa de a numerota a- După încercări care au du­ lor. Procedeul său poate fi a­
poale foarte lungi împodobite
este un anotimp plăcut. care au influenţat asupra ma­ cu cusături, şorţul in faţă de albi împodobiţi cu „şinor" ne­ artei populare din „Ţara mo­ cesle hîrtiî şi de a le trage rat 15 ani, inginerul Constan­ plicat la tratarea oţelurilor o-
nifestărilor ariei populare. Cu
După zile friguroase ţi plo­ loale acestea, dacă ocupaţiile culoare neagră şi „zadia" o cn- gru la buzunare şi pe margine ţilor". Foarte mult dezvoltat ta loterie în fiecare dumi­ tin Hâdulescu, de la Staţiunea bişnuile, mai ieftine, cărora
ioase, iată-ne acum tentaţi trinţă in spate de culoare ro­ sînt prinşi cu o curea lată, în­ este cioplitul şi prelucrarea nică dimineaţă. experimentală pomicolă Fălti­ le ridică proprietăţile la ni­
să înlirziem pe străzile ora­ diverse ale oamenilor din „Ţa­ şie împodobită cu buline (pupi) cheiată cu trei sau patru câ- lemnului in vase de lemn (eiu- ceni a obţinut un nou hibrid velul oţelurilor aliate — me­
ra Zarandului" au determinat
şului, in parcuri sau in alte în condiţii anume formarea şi o „gătâlură” are ca o carac- tărămi, formind .partea de bară, doniti), instrumente de Trăsurică din de prun, rezultat din încruci­ tale superioare dar şi mult mai
locuri de agrement, unde unor sate specializate (Rişeuli- suflat (tulnice, buciume, flu­ şarea soiurilor Tuleu gras şi costisitoare.
frumuseţile naturii încep să ţa-spâlan, Obîrşa-olari, Do- iere şi chiar lorogoate), sau al­ agen. Hibridul Uscar. cum Experienţele şi calculele ara­
se dezvăluie. Dintr-un în­ broţ-dogarj), exploatarea auru­ te obiecte, pînă la mobilier. Ca frunze este numit, se remarcă prin tă că oţelurile nsllcl tratate,
demn al conştiinţei, cu pri­ lui în „Ţara moţilor" încă din tehnică des intîlnilă de ornnre precocitate — primele fructe obţin o plasticitate ridicată,
ceperea m inţit st puterea timpuri străvechi, determină Aria populara a obiectelor de lemn este pi- Se pare că din frunzele obţinîndu-se la 3-4 ani de la aceasta fiind o condiţie prin­
braţelor, îmbogăţim acest o separare a zonei pe ocupaţii, rogravarea. care foloseşte as­ de palmier se pot confec­ plantare, are tulpina şi ramuri cipală de calitate — îşi mic­
tablou de frumuseţi plan- în trei subz.one: Bueiumanii, tăzi chiar piese de maşini din ţiona inii de articole. Ast­ viguroase, rezistente Ia cădere. şorează sensibilitatea la apa­
tind şi întreţinînd flori, sate de aurari din preajma A­ din regiunea Hunedoara metal. Obiectele ornate astfel fel. frunza mare de eoeotier Fructele sint mari, cărnoase, riţia fisurilor în timpul tra­
pomi ornamentali, îngrijind brudului, „ţopehi" — sale de sînt de cele mai diferite cate­ este utilizată în Insula Ra- cu un conţinut mare de za­ tamentelor termice de călire.
zone verzt. Şi toate acestea, ciubârari de pe Văile Arieşelor gorii. O altă tehnică este aceea duari, din arhipelagul Tua- hăr, aciditate scăzută şi se eliminîiulu-se ' astfel una din
din dorinţa fierbinte de a şi o a treia subzonă dincoace de cioplire a lemnului, folosită molu, drept cărucior de co­ pretează la deshidratare cu un cauzele rebutării unor mate­
în special la mobilier (spătare­
ne simţi bine in oraşul în de Muntele Vulcan, spre „Ţara {eristică specifică numai aces­ jos a îmbrăcăminţii care esle le scaunelor). Arta cioplirii pil. Este adevărat că nu bun randament. Prunul poate riale navale.
care trăim, oferinda-lc ce­ Zarandului", toate păstrînd ca­ tei zone, portul a două piepta­ continuată in sus peste căma­ lemnului s-a dezvoltai mult in pentru sugari, ei pentru co­ fi cultivat şi în zona subcar­ Cîmpul de aplicare a pro­
lor care-l străbat o frumoa­ racteristici comune. Ca întin­ re, unul scurt peste cămaşă de şă cu pieptarul de piele în­ pii mai mari. care pot şe­ cesului poate fi extins şi la o­
să carte de vizită. Ce părere dere. zona, altădată în Comi­ culoare neagră şi peste el piep­ fundat, încheiat sub braţ, iar decursul timpului, transformîn- dea. Copiii sînt aşezaţi în patică, unde alte soiuri nu dau ţelurile pentru scule, acestea
du^se într-un mijloc de exis­
aveţi insă despre unii cu tatul Albei lulia, păstrează ca­ tarul cu „clini" mai lung. Piep­ peste el, specific subzonelor tenţă de unde şi denumirea de mijlocul frunzei, 'care esle producţii mari şi de calitate avînd o însemnată pondere în
inima rece care, In toată racteristicile de port pină in tarul „cu clini" e îmbogăţit cu Abrudului şi Arieşului „laibă- moţi „ciybărari" dată sub/.onei trasă de peduncul. In pepinierele staţiunii din consumul de oţeluri pe întrea­
puterea cuvintului, calcă in partea localităţii Intrcgalde elemente florale filigranate in rul", o vestă cu mîneci fâeuiâ Arieşurilor. Ţesătura de inte­ Fălticeni sînt pregătiţi pentru ga economie.
picioare truda celorlalţi, a (Alba), avind la est Valea Am- negru şi auriu pe fond alb. Pe din pînză albă. Dintre hainele rior s-a dezvoltat în sens orna­
celor m ulţi ? poiului, coboară pe cele două cap se poartă un „chişcaneu" lungi, alît pentru femei cît şi mental mai mult fiind prezen­
Arîeşe, iar In sud şi vest se
Eram in parcul din Deva. negru, iar la git, în «anii din pentru bărbaţi, a fost cunos­ tă prin şervetele de perete şi
Diferite specii de arborete limitează cu „Ţara Zarandu­ urmă, se purtau salbe şi lan­ cută „ţundra", astăzi dispăru­ aeoperâmînturile de pat.
înmuguriseră Coloritul lor lui". Ini i i i cil întreaga zonă ţuri lucrate în metal. Orna­ tă din port. Spre deosebire de Olăritul prezent în Ţara Za­
fnchita privirile. Ciţiva „ad­ păstrează manifestări asemă­ mentaţia costumului este sim­ celelalte subzone, bueiumanii, randului la Obirşo şi Tirnăviţa
nătoare este bine să fie cunos­
m iratori" au ţinut să se re­ cută subz.ona bueiumanilor, fi­ plă. urmînd evolutiv motivele datorită unei circulaţii intense nu cunoaşte centre în „Ţara
marce în tot oraşul că şi ind cea mai specifică Centrul geometrice pină la frunzele şi a aurului, precum şi a ocupa­ moţilor". Cu toate acestea, ce­
ei au trecut prin parc. Cine florile cusute bătut, numite ţiei lor de bază mineritul, au ramica de Obîrşa este des in-
„Ţării moţilor", Abrudul, prin „forme" sau „pene", exclusiv lăsat confecţionarea obiectelor lîlnilă în interiorul moţesc.
emanciparea de sub tutela se­ negre, care înlr-o ghirlandă de îmbrăcăminte in seama u­ Munţii Apuseni păstrează de
niorială în secolul al XV-lea, Irec „peste cot", pe un ax fix nor meşteri specializaţi, dintre la Cimpin Aradului pînă-n Po­
în condiţiile dezvoltării extrac­ în zig-z.ag care apar şi la mar­ care mai cu seamă cojocari iar dişul Transilvaniei tradiţii ale
ATITUDINI ţiei de aur şi ale fluxului de existentă la subz.ona moţilor pentru cusutul motivelor pe că­ artei populare diferenţiate pe
ginea fodorilor. Ca diferenţiere
meşi, in fiecare sat se specia­
zone bine distincte,
datorate
ciubărari de pe Valea Arieşu- lizau cîteva femei. Tot caracte­ condiţiilor istorice de formare
lui este „zadia" mult mai în­ ristic bueiumanilor este inte­ a lor.
gustă. grarea în poţi a unor piese de BANCIU PAUL EUGEN
ii putea crede însă, dacă
erau văzuţi cu mina goală ?
Şi, ca din propria ogradă
fî»| treacăt fie spus, şi aco- Omul de ştiinţă sovietic,
loi parcă nu te lasă inima Şi-a căpătat vederea Alexandr Volegor, candidat în
să atentezi atll de grosolan -ştiinţe medicale, a declarat re­
la podoabele naturii), au cent că într-o bună zi va fi
rupt nestingheriţi ramuri la 13 a de ajuns să posezi un arhi-
înflorite. videotelefon (aparat ceva mai
mare decît un televizor), pen­
In altă parte a parcului, Fetiţa Clara Szocs, fiica mi­ gătit în meseria de chirurg of­ tru ca să poţi sta de vorbă cu
cocoţaţi pe soclul statuii de nerului Ştefan Szocs din Lu- talmolog pe medicii Maria
la intrare, cîţiva copii ţi­ peni, a îm plinii 13 ani, dar Stolcuţa şl Nlcolae Marian,
neau dinadins parcă să se n-a învăţat să scrie şi să ci­ care şi-au făcut aici stagiatu-
arate în ochii oblăduitori ai tească din lipsă de vedere. Ea ra şi au devenit specialişti.
mamelor lor, cit de isteţi a avut de la naştere ochii bol­ In secţia de oftalmologie a De vorbă
sînt ei la căţărări. Oare, navi de cataractă (albeaţă, cum spitalului din Petroşani, s-au
ce-or spune ele cind copiii i se spune în limbaj popular). făcut tratamente de ochi prin
lor, înţelegind din istorie Pentru Clara a apărut acum operaţii bine reuşite la nivelul cu stramosu
semnificaţia preţiosului mo­ o lume nouă. Ea va putea să celor din clinicile de speciali­
nument, vor condamna pe înveţe carte. Zilele trecute şi-a tate. Specialiştii de aici au a­
a lţii care le calcă urma ? căpătat t’cderea în urma unei plicat pentru prima dată in
Orieît, nu putem trece ne­ Intervenţii chirurgicale efec­ (ară, o dată cu cei de la cli­ un strămoş. Maşina electro­
păsători pe lingă asemenea tuate de medicul Iosif Eşeann, nica din Iaşi procedeul de o­ nică pe care intenţionează s-o
la])te necugetate doctor in ştiinţe medicale, de perare cu Iripsină. Ei au fost construiască, va putea fi pro­
Pe marginea trotuarelor, la spitalul din Petroşani. printre prim ii din ţară care au gramatei cu trăsăturile fizice,
firele de iarbă şi florile nu Acesta nu este însă singu­ începui să practice cu rezul­ de caracter, intelectuale ale
început să-şi facă o apari­ rul caz. In urmă cu doi ani tate bune cryo-exlracţia aso­ posesorului ei, istoria familiei
ţie curajoasă. Altele, abia oftalmologul Iosif Eşeann a ciată cu zonulolizu enzimatică sale, scrisorile şi fotografiile
acum încearcă să ne de­ dat vedere fetiţei Cornelia in operaţia de cataractă (ex­ rudelor ctc. Pe baza acestor
monstreze frăgezimea lor. Smeu in etate de 10 ani din tragerea albeţei de pe ochi prin informaţii, maşina va putea
Spun, ,,încearcă", fiindcă Uricani care suferise de ace­ procedeul modern de conge­ recompune o imagine a stră­
multe dintre ele nu mai a- eaşi boală. Rad Alexandru, lare a ei). moşilor cu care se va putea
)ung să vadă lumina zilei muncitor la Uzina electrică A. Z. sta de vorbă
Unii le calcă in picioare Vulcan, în claie de 54 de ani, O curiozitate : la o altitudine de peste 1.000 m.
fără milă. Unde-i respectul a fost adus orb la spital, din am o asaro a o m a odbsb o i I l%"TTTT O rjTtfrTT Q (U0 | J în Munţii Sebeşului, acolo unde zăpada nu s-a
faţă de munca celor care cauză că un ochi ll pierduse topit încă, a înflorit liliacul sălbatic.
şi-av sacrificat din timpul intr-un accident cind avea doar
liber pentru procurarea, 16 ani, iar pe-al doilea i-a a­
plantarea şl îngrijirea lor ? părut acum, fa bătrîncţc, ca­ Jocari distractiv
taractă. După 12 zile el n ple­ o
Numai rdwiroifort pot fi cat acasă cn vederea comple­ Desalinizarea
num iţi asemenea oameni
Şi nu trebuie lusafi să-şi tă la ochiul oj)crat, care fu ­
facă de cap. Să-i tragem cu sese bolnav. apei de mare
curaj de mineeu, să le schi­ La spitalul din Petroşani
ţăm un gest cu degetul la şi-au recăpătat vederea pier­ La temperatură MONOVERB SPORTIV
obraz. Dacă se simt, n-au dută de la cite un ochi din Desalinizarea apeî de construcţie sau de
decit să roşească, să plece cauză de accidente sau îmbol­ (4- 6) de mare, un procedeu proiectare. Statele U­
capul şi să-şi arunce năra­ năviri loan Counyi, muncilor ştiinţific oare era nite şi Uniunea So­
vul. Dacă sînt lăsaţi să-şi miner la mina Vulcan, Ale­ foarte costisitor în vietică sc află in
facă mendrele, pierdem xandru , Dnmilrescn şi Dij- urmă cu 10 ani, în­ frunle în acest dome­
mult. E păcat de efortul co­ mărcscil' Cornel de la Uzinele a . CL cepe sâ devină ren­ niu in ce priveşte u­
Sadu, ţăranca cooperatoare tabil. zinele de mare capa­
lectiv ce-l depunem pentru CLCL 0,4,
Ioana Olaru din părţile Olte­ Intr-un raport a- citate, dar şi ţâri mai
sporirea continuă a frum u­ niei şi m ulţi alţii. & CL CL CL dresnt Consiliului E­ mici, cum ar fi Ku­
seţii oraşului. Aşa că opri- In cei opt ani de cind lu­ CL CL CL CL conomic şi Social al weit, Arabia Saudi-
ţi-i la timp pc răuvoitori crează în secţia oftalmologică CL a O.N.U., secretarul ge­ lă, Grecia, Israel, au
şt daţi-le lecţia de morală a spitalului din Petroşani, doc­ CL (V neral U Thant consi­ progresat în acest do­
în raionul torul Iosif Eşeann a făcut a- 4, deră anul 1966 drept meniu la construirea
binemeritată !
proapc 2.000 de operaţii la „un an record în ce de tipuri mai mici,
I. OLTEANU Foto : V. ONOIU ochi. In acelaşi timp el a pre­ NICU SUUCUKA priveşte proiectarea proporţional cu di­
sau construirea uzine­ mensiunile şi popu­
lor de desalinizare", laţia lor. In timp ce
energia nucleară fiind in 1962 capacitatea to­
folosită „pentru pri­ tală n uzinelor dc de­
B l I T Z - A N U N T I I l l A r i i tras © g rlf ma oară în istoria de­ salinizare din ţările
în curs de dezvoltare
salinizării".
era de numai 20 mi­
Raportul O.N.U. a-
supia desalinizării a- lioane galoni (1 ga-
ralâ că, la sfîr.şitul a­ lon — circa 4 litri) pe
Moara din Simeria, aparţi- nunţ: „Sînlem nedotaţi cu gulile şi măsurile de preve­ nului trecut, în 27 de zi, în 1965 această ca-
nînd I.O.LL. Deva, anunţă accesorii PC I., iar trei con­ nire a incendiilor Nu de I 1 ’i K B 1 ţări ale lumii, un nu­ pacilnte a crescut la
pe aceaslă cale clientela să fraţi nu mai funcţionează. alta, dar în caz de incendiu, 31 13 V4 k )<5 [ş l 2 14 măr de 57 de uzine
se grăbească cu măcinatul, Nu ne vizitaţi însă pentru că eu nu le pot fi de nici un ORIZONTAL : 1) Ridică temperatura în cameră — H E I 3 11 15 | 2 | n | C~ lî < 3 3 de desalinizare func- 86 milioane galoni pe
căci există pericolul izbucni­ i iscaţi sa nu mai ieşiţi din folos. Tovarăşul mg. Vaidoş Pană (reg.). 2) Mici, dar pot degaja o energie colosală — 9 42 4 [‘ Ti ţionau, erau in curs zi. ‘
rii unui incendiu. Cauza ? noroi. Lăsaţi sâ ne viziteze loan, nu a amenajat nici Acid oleic -|- glicerinâ. 3) Cofrajul pe care se zideşte 3 9 44 * 9 12 1 < 15 insa s OBDqiBiniH cbsb! (t rsroa o n a » ca ntraa cesiu buchsi
Iresponsabilul ei, iov. Bezu/.u tutorii I". acum căile de acces de la sau se toarnă o boltă (pl ) — Organizaţia comercială _S_ 2 _5_ 2_ ~k 15 iJ N * J A I J
Ştefan, încalcă cele mai ele­ Anunţul chema în ajutor remiza P.C.I. spre şantier. locală. 4) Care se produce la o temperatură constantă. ! j
mentare reguli de pază con­ conducerea G AS. Sâ vedem Promite multe, dai nu face — Ramificaţie (fig ). 5) Proeminenţă pe suprafaţa unui J (2 [9 2_ J J a 16 1^ Ifi 2 4 £ £ 4 1 i i?!<6 T T T j
obiect cilindric, care asigură o deplasare rectilinie altui
tra incendiilor Deşi este vor­ dacă e săritoare la... nevoie. nimic. Vorbă lungă, drum... obiect cu care este angrenat (pl.) — Transportă fonta 0 7 te 16 te] T i 2 4 O 44 3 a 6 6 «T <1 18 n 4i i l Copertă
ba de foc, se potriveşte pro­ de loc". incandescentă — Ia. 6) Autor de şarje — Naiv. 7) Grup 11 ta 2 . « Ta îT
verbul cu ulciorul, care nu Brigadiera Omotâ Elena de 10 14 10 14 16 4 9 T 2 10 _Ţ 1î 10
î i
merge de multe ori la... apă. la G AS. Mintia continuă sâ Depozitul de desfacere a de fire subţiri ce formează un conductor electric (pl.) — î 15 1\ io 6 4Q_ f i 9 1? 16 £ 46 i10 5 7 literară
Tudor în familie. 8) Primii între .primii — Clâcaşi (od).
nu se îngrijească de respec­ produselor petroliere din 9). 55 — Aparat în care se produce o temperatură foar­ T $ 9 41 16 V T A 1
Autobaza DR.T.A. Deva tarea regulilor de pază con­ Deva anunţă că depozitează ( S U T E 19 îo \u 70 42 (4,5 - 7 ;
camă o comisie tehnică tra incendiilor la locurile de butelii pentru aragaz în cen­ te ridicată şi care serveşte la dezinfectare, sterilizare 8 2 15 14
PCI. pentru stabilirea sar­ muncă din cadrul sectorului trul oraşului Simeria, la cir­ ele — Cal putere. 10) Clocot — Lampă incandescentă. 4 <3 2 4 T ? £ <0 4 10 16 16 9| L Prin anagrama­
11) Şmecher — Se întăreşte la 100 grade C — Adrian
cinilor şi instruirea cu regu­ avicol. Pînâ acum. puierniţele ca 5—10 m de clădirile din ccl mic — Nota autorului. 12) însuşire (pl.) — Atene ! E 9_ 4Ă io 1} 10 6 EIE1Q B 3 In re, veţi afla nume­
lile de pază contra incendii­ au luat foc de două oii. Nn jur. — i ± > 15 ] [ 9 ŢŢ tc 1 le unui renumit
lor a personalului de la locu­ ştim dacă şi a treia oară bri­ Dar nu, nu vă temeţi ! A VERTICAL ; 1) Arşiţă — Materie în curs de ardere. « E T scriitor şi cărturar
rile de muncă. Plata se face gadiera va ieşi lot cu... bas­ vorbit cu ele şeful depozitu­ 2) Bidiviu —Creată, concepută. 3) Vehicul acţionat de român, născut pe
la agenţia CEC., conform maua curată. lui ca sâ nu explodeze. Şi aburi (pl). 4) Neglijare — Grup compact în mişcare. 5) meleagurile hune-
ari. 5 din H C M. 1230/960. buteliile l-au înţeles Mai ră- Jgheab pe care se scurge fonta (pl ) — Produs necores­ dorene, precum şi
Aviz indolenţilor ! punzător calitativ. 6) Troznet (pl.). 7) Ţipar — Sită înlocuim! cifrele pe orizonla] sc vor nfla titlurile lo titlul poemului său
„Sînt o biată molopompă mînc să-l înţeleagă şi organe­ centrifugă folosită în morarii. 8) Pronume personal — A IC filme rulate pc ecranele noastre, iar pe vertical sc eroicomic, tipărit
Hldranţii exteriori contra I.M B. şi locuiesc pe şantie­ le de control ale Inspecţiei învinge, a birui. 9) Notă — Partea de sus a pistonului va obţine titlul unui film franco-italîan, turnat după postum în revista
incendiilor de la G A S. Bîr- rul nr. 3 energo Mintia. Rog S.1M. In legătură cu amen­ de la motoarele cu ardere internă. 10) Institut de optică un roman celebru a lui Victor Hugo, film în care rolul „Buciumul român"
da !
cea au rămas orfani. Ne-au cu insistentă pe toţi lucră­ din Bucureşti. — Interjecţie. 11) Corp la temperatură principal esle deţinut de actorul Anthony Quinn. (1875 şi 1877).
rugat să dăm următorul a- torii de aici să respecte re­ CONSTANTIN ŞUFANĂ înaltă. 12) A netezi cu fierul cald — Curier, .ştafetă (od). IOAN HENŢ
N. COSTIN LIVIU COVACI Deva