Page 55 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 55
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3823
In discuţie la masa rotundă
N O T E
DE CE DEPINDE NGEREA
Elevii ia...
PARAMETRILOR PROIECTAT!
cinema
(Urmare rlin pag. 1) cut probele tehnologice — cir cuperarea cărbunelui special am ajuns să-l reducem la 2,5
cuitul apelor şi circuitul mediu Primul indicator — recupera kg pe tonă. Pentru obţinerea
lui dens —, urmează să mai rea globală — a fost îndeplinit acestui succes am intensificat tograf
Ing. Horia Sîrbu : „Catego facem încărcările cu cărbune. de la punerea în funcţiune a controlul alimentării flotatieî
ric, există garanţia că şi cele Rezultatele probelor tehnolo uzinei. In proiect se prevedea de regenerare, am făcut unele
lalte două linii vor putea fi u- gice sînt bune". să recuperăm 74 la sută din modificări la treapta a doua
tilizatc Ia capacitate. Păcat că — Am dori să aflăm cum cărbunele brut supus prepa de cicloane din circuitul de
nu avem suficient cărbune au fost îndepliniţi indicato rării şi am recuperat 75, 76.2 regenerare. De asemenea, s-a
pentru a dovedi. Cînd afirm rii lelmico-economici prevu- şi chiar 77 la sulă. De fapt asigurat o epurare corespunză Un cetăţean al oraşului
aceasla, mă bazez pe cîleva zuţi in proiect. toţi indicatorii au fost realizaţi. toare a suspensiei diluate, iar Deva a urcat scările redac
date concrete. La linia a doua Ing. Nicolae Smaranda ; La baritâ, ne încadrăm în con la flotai ie s-a montat un ciur ţiei şi, pc un ton de vădită
am făcut probele de garanţie „Principalii indicatori prevă sumul specific — 3 kg baritâ oscilant. Pentru mărirea stabi nemulţumire, ne-a spus:
şi toate încercările de rigoa zuţi în proiect sînt : recupe pe tonă planifica!. Este ade lităţii suspensiei, s-a trecut la — Nu înţeleg, tovarăşi, de
re. Am avut perioade cînd am rarea globală a produsului util injectarea aerului în cuvă prin mce nu se iau odată măsuri
lucrat cu această linie şi re din cărbunele brut, capacita vărat, în primele luni de la diferite puncte. La toate aceste pentru ca elevii, cină merg
zultatele au fost cele scontate tea orară a preparaţiei, con punerea în funcţiune a uzinei măsuri aş adăuga şi califica la spectacole, să se comporte
de noi. La linia a treia s-au fă sumul specific de baritâ, re depăşeam consumul, dar acum rea muncitorilor. In acest sens aşa cum trebuie, adică să nu
am organizat în fiecare an mai facă alila deranj şi să se
cursuri de calificare pentru încadreze şi ei in disciplina
diferite meserii. In prezent generală. Miercuri (12 apri
Uestaiifâeri la capiMS la 1 august preconizăm să des mare grup dc elevi de la
avem deschise trei cursuri, iar
lie), ml-a fost dat fâ văd un
Şcoala
chidem încă unul".
„Dr. Petru Grozau,
care nu făceau dovada unei
bune educaţii: zbierau, flu
ierau, se împingeau şl asta
j»
o»
y
®
•
V/
mason organizatorice lor noştri reiese că cele trei cei ciţiva maturi, care eram
Din relatările interlocutori
fără nici un pic de jenă. Noi,
linii tehnologice sînt pregătite
de faţă, cu greu am su
şi pot fi oricind utilizate Ia ca
pacitatea proiectată. Acesta portat o astfel de atmosferă.
De aceea, fiindcă eu am mai
este un Iuccu bun. Se cere insă păţit-o şi altădată, aş pro
(Urmare din pag. 1) a încercat să ne convingă că Prezenta specialistului în co ca conducerea C.C.V.J. să asi In atelierul de montaj al pune ca toţi elevii cind merg
lucrurile stau foarte bine în operativa agricolă este o con gure toate condiţiile pentru ca maşinilor de cusut indus la spectacole, să fie însoţiţi
lentin Ciupa au lipsit aproape comparaţie cu alţi ani n-au diţie indispensabilă pentru bu livrările de cărbune către pre- triale de la U. M. Cugir, de profesori şi ’ învăţători,
2 zile din unitate, timp în care mai stat în picioare. Fată de na desfăşurate a lucrărilor. To paraţic să se facă ritmic şi în controlorul de calitate Sil dar nu aşa de formă, adică
se putea pregăti o suprafaţă plan, mai trebuiau transporta varăşul Anton Teodorescu are cantităţile prevăzute. De ase viu Stâncel şi lăcătuşul loan elevii să-şi facă dc cap, iar
însemnată ce minează să fie te îngrăşăminte naturale pe 33 probabil o altă părere. Numai menea, a ieşit in evidenţă ce Bonţa sînt ultimii care îşi educatorii să-şi vadă, undeva
cultivată cu porumb. Este de de hectare, iar pe alte cîleva aşa se explică de ce la coope rinţa ca procentul de cenuşă pun semnătura pe certifi dezbatere psihologică. Filmul, de-o parte, de poveştile lor,
datoria tovarăşului IIie Chişe- hectare nu se executaseră încă rativa agricolă din Spini a ieşit să fie cit mai mic. Do multe catul de calitate al produ Breviar ce poartă titlul piesei, anali cum se Intimplă de multe ori,
râu, directorul S.M.T. Orăştie, arături. Amintim tovarăşului din practica muncii consiliului selor. Şi fac această muncă zează problema răspunderii ci să-i urmărească atenţi tot
să reflecte mai mult la aspec inginer că in asemenea condi de conducere obiceiul de a ana ori, preparatorii găsesc în căr cu răspundere şi pricepere. Sâptâmina care începe mîi- fiecărui om de faptele proprii tim p u l: pe stradă, la cine
liza seară de seară stadiul lu
tele semnalate. ţii producţia de porumb nu se crărilor agricole, de a stabili bune rămăşiţe de lemn şi di ne oferă iubitorilor cărţii nu .şi de consecinţele lor. matograf... A ltfel nu văd ce
rnginenjl Constantin Cori- va putea ridica la 3.000 kg. măsuri eficiente pentru înlă ferite elemente metalice. Foto : V. ONOIU meroase tomuri din cele mai ® O reîntîlnire cu realiza rost ar avea ca educatorii să
ciuc de la cooperativa agricolă boabe la hectar, nivel atins fi turarea neajunsurilor. însuşi variate domenii. Editura pen tori cinematografici şi actori piardă vremea cu ei, fără să
din Foit era foarte satisfăcut nul trecut. Ideea că 1966 a fost preşedintele cooperativei recu tru literatura anunţă o selec îndrâghi ne prilejuieşte noua li se facă simţită prezenţa.
de stadiul pregătirilor făcute in un an bun pentru porumb, nu noştea faptul că planificarea se ţie reprezentativă din versurile coproducţie franco - italiană, N. R — Credem că cele se
vederea însăinînţăriî porumbu poate motiva deficienţele orga face „să fie pe hîrlie", dar nu După 35 de ani de muncă lui Lucian Blaga, publicate în „Căsătorie in stil italian". Fil sizate mai sus sint suficien
lui. La o simplă confruntare nizatorice care se manifestă a se respeclă întru totul. Iată de volume în timpul vieţii poe mul poartă semnătura regizo te pentru a ajunge la ure
cu faptele, argumentele cu care cum, încă de la semănat. ce considerăm necesar să rea tului, apărute pestuin in revis rului Vitlorio de Sica, cunos chile tovarăşilor din condu
mintim tovarăşului Teodorescu Zilele trecute, la Fabrica de tori în cele trei decenii şi ju te sau râmase în manuscrise. cut publicului nostru prin pro cerea şcolii „Dr. Petru Gro-
că agronomia se practică în produse refractare Baru Mare, mătate de muncă la obţinerea Volumul poartă titlul „Poezii" ducţiile „Ciociara". „Sechestra za“, care, fără îndoială, vor
tul din Allona", „Hoţii de bi
Primele succese Consiliului agricol raional O- au fost sărbătoriţi doi munci conştiinţa şi disciplina ce i-a Iva.şcu. In Editura pentru lite ciclete", „Acoperişul" ele. Pro- a căror concretizare o vom
unitate şi nu pe asfalt.
şi e prefaţat de prof. George
unor însemnate succese, despre
răspunde prin uncie măsuri
Este de dorit ca sprijinul
Ioan Dâian
tori.
şi Emeric
lagonisla principală osie So-
ratură universală a apărut una
caracterizai. Rînd pe rînd sa
Vass. care după 35 de ani de
vedea în comportarea de v ii
răşlie şi al uniunii cooperatiste muncă au ieşit la pensie. Cu lariaţii întreprinderii i-au fe dintre cele mai reprezentative phia iLoren, care, cu acest rol, tor a elevilor.
acest prilej directorul între licitat pe sărbătoriţi şi le-au lucrări din literatura clasică a oblinut Premiul pentru in Dar, de ce să n-o spunem>
să se facă simţit ncinlîrzial prinderii, Iosif Paşuth, le-a dorit ani mulţi fericiţi. italiană : Castiglienc B. Curtea terpretare feminină la Mosco
(Urmare din pag. 1) crului E vorba doar de viitoa pentru lichidarea neajunsurilor vorbit celor prezenţi despre a S. IOAN nul. Autorul, el însuşi proto va 1965. Alături de Mnrcello o parte însemnată din vina
rele lanuri de porumb de pe semnalate. portul adus de cei doi munci corespondent tipul omului din renaştere : Mastroianni .şi alţi actori ita acestei situaţii o poartă şi
care mihâlţenii sînt hotărîţi să lieni cunoscuţi, Sophia Loren conducerea cinematografului
A doua zi, la ivirea zorilor om de arme, de litere, artist, „Patria" (director Dirtalan
Victor Breaz, Simion Drâgan, recolteze producţii sporite. o o ttxsa a estx. a szso a czn îs a^a a oots a ctb r m m m mmm a ran b asm b htm o bob a a n a b ik b n otsa o z s s i ■ ia diplomat şi desâvîrşit om de dă viaţă operei lui Eduardo Alexe), care, neţinind seama
Petru Haţegan, Mihai Salcâu ..Primele zile la semănatul curte, zugrăveşte viaţa curţi de Fihppo, după a cărui lu decît de anumite criterii în
şi încă alţi patru mecanizatori porumbului s-au încheiat cu lor princiare ale Italiei de la crare dramatică a fost reali guste, prin unele măsuri
şi-au 'pornit tractoarele şi se rezultate bune. S-au făcut mă începutul secolului al XVI-len. zat filmul. obligă la dezordine şi înghe
îndreptau spre tarlalele preci surători pentru a aprecia rit „E mai uş Colecţia „Clubul Temerarilor" suială. De ce oare a fost ne
lucrarea „Ulmi — fiul Hienei" Luminile rampei
zate seara. Agregatele au înce mul de luciu şi a stabili even or să previi anunţă voie ca aproape 500 (le copii
a Editurii Tineretului
put să distribuie în pămîntul tualele măsuri peniru celelalte să fie ţinuţi timp de zece
reavăn germenii noii recolte. zile. Calculele aralâ : în pri de Anca Birsan. Autoarea ne minute, ca sardelele. Intr-un
mele zile 95 de hectare insă-
In urma maşinilor, inginerul hmoţate cu porumb. Este pri propune o incursiune în cele Turneu! Teatrului „C. Not- hol ce nu oferă condiţii bune
vei Ifiq&.Bciincimea de încorpo-” mul succes. Mecanizatorii şi SS mai vechi -timpuri, în mijlocul lar.V* din Bucureşti anunţă decît pentru, eventual, o sută
raid a boabelor, viteza de îna cooperatorii sînt mulluirriti. In decât să remedieri avaria primilor locuitori din epoca.. pentru sâpiâmîna • viitoare u- de copii ? Numai pentru a v\
intare a agregatelor, dacă în- zilele următoare efortu 1 lor se primitivă de pe teritoriul Do- nwl din cele mai aşteptate nu se pierde timp la intrarea
grăşămintele sînt bine distri brogei de azi. In aceeaşi edi spectacole de proza t piesa
buite. Sînt operaţii pentru care va multiplica pentru a impul tură a apărut „Călin Gruia : „Dincolo dc zare" a dramatur in sală ? Dar unde este grija
«Hi opt cooperatori au fost siona această lucrare de care Cînd a venit la fa la care învăţase să nu-1 uite niciodată : lele de care avea ne „Poveşti", în care autorul şi-a gului american Eugene O’Neill faţă de om ? Şi asta o spu
instruiţi din vreme pentru a depinde greutatea fiecărui ştiu brica nr. 2 de aglo muncească alîl de slr- dacă prin faptele sale voie. Toată pregăti propus să unească şi să revi care, în ultimii ani, s-a făcut nem mai ales că elevii intră
semnala mecanizatorilor orice lete şi rodnicia viitoarelor la merare a combinatu guiucios şi de bine. a cules aprecierea u rea a făcut-o in tim zuiască cele două volume de cunoscut publicului românesc la film în sala neaerisită.
defecţiune ivită în timpul lu- • nuri. lui hunedorcan, in ...Ianuarie 1967. nanimă a colectivului pul fu acţionării agre basme ,,Nuieluşa de alun" şi prin producţii dramatice de In orice caz, conducerea ci
urmă cu trei ani, Vn- Adunarea generală a ca om de toată nădej gatului. La ora stabi „Izvorul fermecat", apărute cu mare valoare. Piesa va fi pre nematografului nu trebuie să
sile M iiiailov a fost organizaţiei de bază dea, pc care oricind lită pentru înlocuirea ani în urmă. zentată în zilele de 21, 22 şi 23 neglijeze faptul că şi copiii
repartizat să lucreze din schimbul C avea şi in orice împreju rolei, Mihailov a in Pentru majoritatea poseso aprilie in oraşele Petroşani, sint spectatori şi, deci, nu
In
Hunedoara şi Orăştie. In rîn-
De la universitatea serală in echipa Ini Arcadie înscris pc ordinea de rări se poate conta, trat în acţiune. foarte rilor de autovehicule era ne du! spectacolelor de proză se trebuie folosiţi numai pentru
dovedească,
să
tot
timp
tr-im
Fazekaş. intr-un timp
se
zi un punct care
cesar un îndrumar practic pri
a se (ndeplini planul la bi
scurt, lucrarea a fost
scurt
el şi-a însuşii
referea direct la V a-
prin fapte, că este in-
mai înscrie şi „Adunarea fe
bogate cunoştinţe le silc Mihailov : discu t.r-adevăr omul de terminată. vind problemele utilizării a- meilor" de Paul B. Marian, lete.
Tehnică a
ceslora. Editura
tarea cererii lui
Şeful lui de schimb
de
care partidul are ne
de tnarasm-leninism gate de specificul primire în partid. voie. spunea că iutr-o venit în ajutorul lor cu : „Re după Roberl Merle şi Arislo-
fan, pe care artiştii teatrului
muncii de la aglome-
comandări practice pentru a
raţor. Oamenii din Primul a luat cuvin- ..Se punea proble noapte, vrind să-l matorii aulo”. lucrare în care petroşânean, întorşi dintr-un
echipă l-au înconjurat tul şeful echipei. Fa- ma înlocuirii unei controleze, nu l-a gă se dau o serie de indicaţii cu turneu prin ţară, o prezintă în
cu multă căldura, l-au zekaş ii dăduse şi re role la toba de ames sit pe Mihailov in a caracter concret asupra proble la sediu.
PROGRAMUL ZILEI DE PROGRAMUL ZILEI DE ajutat să cunoască comandarea de p ri telierul lăcătuşilor. Colectivul Teatrului de stat
LUNI. 17. IV. 1967 MARŢI, 18 IV. 19G7 bine agregatele a că mire. FI a susţinut-o tec secundar. Agre L-a găsit insă la ma melor tehnice de exploatare şi de estradă din Deva, va fi în
utilizare a automobilului în si
— Secţia economie, anul II : — Secţia economic, anul I, ror funcţionare, de in faţa adunării ge gatul trebuia oprii. şina de aglomerare. această săplâminâ, oaspetele discordanta
seminar, orele 18-21, în sălile seminar, orele 18-21. în sălile nerale cu noi dovezi, Însemna că şi maşina tuaţii deosebite. iubitorilor spectacolelor muzi
Şcolii generale „Dr. Pelm Gro- Şcolii generale „Dr. Petru Gro- multe ori, depindea şi prin care s-a remar de aglomerare se o Terminase lucrul in cale din Valea Jiului. La 21
/.a“ Deva ; ’/.a" Deva ; de calitatea muncii prea mai mult de o atelier şi s-a apucat aprilie îşi încheie turneul în
să desfunde de praf
— Secţia economie, anul Hi; — Secţia filozofie, anul Ir, lor. S-a remarcat de cat şi-l îndreptăţesc oră. Se pierdea mult grătarele maşinii. „E Premiere treprins în regiunea noastră, cn
predare, orele 17-20. în sala Co predare, orele 17-20, in sala la primele interven pc Mihailov să poar aglomerat de care
misariatului militar regional Comisariatului militar regional ţii care se cereau a fi te înaltul Uliu de co jurnaliştii au alila mai uşor să previi Orchestra populară „Doina Ar
dccît să remediezi a
Deva : Deva ; făcute. Nu-$i pierdea munist. Au mai vor nevoie. Lucrarea s-a varia" — i-a spus el cinematografice geşului" din Piteşti. Pînâ a- rcalilatea
— Secţia filozofic, anul I, — Secţia construcţie de firea şi acţiona cti bit atunci şi aglome- incredinţat lui Vosile lunci, prietenii cintecelor popu
predare ; orele 17-20, in sala partid, anul I, seminar, orele rapiditate şi precizie ratoristnl Ion Furtu Mihailov. Tinărul co şefului de schimb. Era lare din Lonea, Petrila, Paro-
Comitetului orăşenesc al P C R. 13-21, în sălile Şcolii generale Nu o dată şeful schim nă, sudorul Victor munist a chibzuit satisfăcut că M ihai $ După piesa scriitorului şeni, Lupeni, Vulcan. Petro Oralul Hunedoara a cunos
Deva : „Dr. Petru Cro/.n" Deva ) bului l-a lăudat în Dragomir, şeful de bine ce are de făcut. lov confirmă din plin John Priestley „Inspectorul dc şani. Uricani şi Bârbâteni, vor cut în u ltim ii ani o dezvol
— Secţia islorio, anul I, se — Secţia construcţie de faţa întregului colec schimb Cornel Opri- Şi-a pregătit din timp încrederea comunişti poliţie", regizorul Guy Hamil- găzdui formaţia artiştilor ar tare impetuoasă. Au apărut
minar : orele 18-21, în sălile parlid, anul II. predare, orele tiv. De fiecare dată şan, sudorul Gheor- lor care l-au. prim it lon şi scenaristul Desmond Da- geşeni. care le vor oferi spec zeci de blocuri şi străzi noi.
Şcolii generale „Dr. Petru Gro- 17-20, în sala Comitetului oră - gindurile lui se în ghe Apostol. Un lucru şi cu multă atenţie in rindurile lor. vis au realizat o producţie ci tacolul „Cinc-a zis dorului O dată cu înfiinţarea noilor
za" Deva ; şenesc a! P.C.R. Deva. dreptau către cei de i-au atras atenţia să piese de schimb, scu I CIOBANU nematografică de o profundă dor”. îşi vor da concursul cu cartiere, începe să dispară şi
noscuţi interpreţi ai muzicii
populare româneşti ! Emil Ga- amalgamul de. litere cu care
vriş, Lucreţia Cîobanu, Ceor- erau botezatc&locurile. Stră
Cîinele din Rraolierviile („Minerul1') ; 22.45 Moment poetic, l’nezie cehă ; 23,00 geta Anghel, Artemiza Bejan zile încep să capete nume a
devărate. Rău este fnsd, că
Melodii pentru toate virilele.
şi alţii.
ORAŞTIE :
(ară
Fără paţuporl în
Pentru străina („Patria") ; Marilyn („Flacăra"); tru fanfara ; 7.45 Cîntă ILenone Sinu- turneu două teatre de păpuşi. aceste nume sint date uneori
Pentru cei mici se află în
CUCIR : Finala buducagă — In com
PROGRAMUL II : 7.20 Muzica pen
la întimplare, făcindu-te să
pletare ; Şi acum putină gimnastică („7
Unul ne este oaspete din re
Noiembrie") ; CUGIR : Daţii („Munci lescn ţi Ion Copil ; 8,1)0 Ilustrate mu giunea Oltenia: Teatrul de pă te indignezi pur şi simplu.
Citim : str. Toniţâ, str Bran-
zicale ; S.35 „Trandafir dc )a Moldo
toresc") ; SEDEŞ : Primul an d» căsni
PKNTKU 24 OHL
isidyniiieavoeis^rsy liber Yiemr ncsl.abjlă cu cerul m.ai mult cie — In completare : Timpul, legende, va" — program de muzică populară ; puşi Craiova, care va prezenta cus etc.
30 C3r|ile copilăriei : „Piticut
O.
oameni de ţtiin|ă („Progresul") ; Ba
Or, ştim cu toţii cd cel doi
Cimihru' de Huffman. Lectură drama
la Alba Iulia, Sebeş, Sîmeria,
lada din ITevsiirsIr („Sebeţul") i APOL-
iînrus Vnr râdea precipitaţii sub lormă
oameni de artă, se numeau
de
<le ploaie ţi avene de ploaie Vint mo DUL DE SUS : Magazinul de pe straja tizată ; 10.03 Program interpretat de Hunedoara. Haţeg şi Lonea, N. N. Tonitza şi C. Drăncuşi
orchestra simfonică a Filarmonicii
mare ; AI.RA 1UI.IA : Casa din Mon
derni din nord est ţi est Temperatura tevideo („Victoria") ; Căzută din luna .«lat din Tirgu-Mureg Dirijor Remus piesele „Păcală", de Zaîţa Sil
staţionari : ziua va li cupiinsă între »8 („23 August") ; TEIUŞ : Casa nelinişti Ocorgeseu ; Simfonia I de Ciikf Dol- vestru Brinduşa şi „Guliver Sn Este necesar ca acei care
monicii dc stat „Gcorgc F.nescu’ . Diri ţi 20 grade iar noaptea între S ţi |2 tă — In completare : Soluţia patent : dizsar ; 10,30 De la scriitori la ascul fara păpuşilor", de Iosif Pehr, dau denumiri străzilor, să fie
Duminică r /, YnsiJe Piniea ; In pauză ; Actualitatea grade. ZLATNA : Singurătatea alergătorului ţi tători Violeta Zamfjreseu ţi Romulus iar altul e colectivul Teatru mult mai atenţi, nu de alta,
jor. Mircca llajarab. Dirijorul corului.
Zaharia ; 10.45 Muzica populară inter
de futiă lunga ; BRAD : Suzana
dar prin greşeli ca cele de
ciiţmntngrafiră ;
dc
13.1.8 Cmicert
11,30
tor Bulzan ţi Aurică Pieuleatâ :
prin». ; lă.U) Concurs cu public- ; 10.03 PENTRU URMĂTOARELE băic|ii ; OURARARZA : A fost odată pretată de Ileana Con*(antine»cu, Vic lui de stat din Alba Iulia, care mai sus, dovedesc... goluri in
un moţ ţi o babă : HAŢEG : Partiza
cu
îşi continuă spectacolul
16 aprilie PROGRAMUL I ■ 7JG „Inlîlni.c la „Păslreazâ-mă do.ar pentru tine" — 2 ZILE nii în eimpie ; ILlA : Se intînjpli nu Ciclul „Să înţelegem muzica' (reluarea piesa „Kiki şi Miki" de Uno multe direcţii.
omisiunii „Melodia de-a lungul meri
muzică uşoară; Ifi.SU ,,L.a nuntă n sat'
mai duminica.
cabană* — muzicii mjua|:] ; N,l)0 Tcalni — emisiune de folclor ; 17.00 I.a mi dianelor'), Prezintă conf nniv George Leies la Ghelar, Brad, Gura-
P. iscu ; 12.03 Frumuseţi ale (ulciorului
rriifon. l.uigi Innctcu ; 17,43 „Valurile
radiofonic poiliu c<t|»îi : „Copiii rlin Dunării" — program rle valsuri ; 10.03 Vreme nestabilâ CU rerul noroi ţi nostru ; 13.00 ..Ce mi-e drag adun fn barza şi Călan.
Mocni 18". Scena rle Cimstunlin Tur Melodii de Eni.anucl lunciru ji Ailal- temperatura staţionari Jn prima parte a eîntee" — emisiune de folclor ; 13.30 De
intervalului; în a doua paric vremea «e
lorică ; 0.00 I’n(ji»1 nlcse «lin mir/, irit l.crl Winkler ; 10.21) Oameni dc seamă toate pentru toţi : 1.4 00 Arii din ope
corola românească 0,15 Transmitem G. Ibrăilcanu Colaborează Ot'li.a C.a?î- va îmbunătăţi iar temperatura va ercţtc rele interpretate «le Lucia Roic ţi lan-
pcolfj sale ; III.IUI Album folcloric mir. Dcmoitcne Rotez. prof. univ Al. treptat. cu Gmza j 15,50 Muzică populară : 15..50
.1,03 Purbet dc 11 nri muzicale : 11,3U PROGRAMUL I : 7.45 Sumarul t a
..Cînier mîntlru n |arâ-ami" — cmlccc Dirna. membru corespondent al Ar.ade rului „Scinlcia" ; 8,(111 „Tot înainte' Marţ î mii an din opera „Africana* de
Meycrheer ;
liî.OO Muzică iiţnarâ
de
DEVA : r*aia curajului — In com ţi jocuri : 12.00 Dc toate pentru lo|i mici ţi prof. nniv. <lr. Al Pini : 20,00 (emisiune pentru pionieri) : S.20 Moment TRAGEREA
pletare : Ui lima treapta (cinematograful ))in sumar ■ l'npas la Tumu Severm Concertul corului de copii al Radiolrlc poetic — interpretat de V.rgmia Mar- V'iorel Doboţ ; IC.I.î Sfatul medicului :
„Patria") : Omul din Rio („Aria") ; Capodopere a'e avtci universale. Cu viziunii, dirijat de Io,an Vaoica ; 2 1.1(1 eu ; 8.25 La microfon, melodia prefe Ajiele minerale ; 10 20 „Auzite din
SIMKRIA : Coi 7 din Tcl.a ; HUNE ticul de artă Dan C.ngorcscu desp.c De la o melodic la alta : 2).4/i CJntă rat^ ; 0,25 Sfatul medicului : Apele mi liatrîni — prngr.im de melodii popu
DOARA : Juma G.illo („Sidcrurgistul"); ..Rundul de noapte" «Ic Rcmbrandt Alexandru C.rnzulă ţi Nieu Stănrscn ; nerale ; 10,00 Sclceţiiini din operete lare : „Drag mi a fost dealul să I
sui". „Ciule indra", „Mă 9uii in dealul
Caidul albastru („Flacăra") \ Golgola Note de ilruin : ..CeUlile Maya din 22 0(1 Festivalul dc muzică veche Pyd- Luni românejtî ; 111.40 Tineri interpreţi U Ceruri", „Chindia* ; 10.40 Compozitori
(„Constructorul") j CALAN : Sanjuro ; luL-nlnn" dc Neslnr Ignat : MIU de am goizez — Polonia — 1000 : 22.40 Cîntă rmemfun : Luminiţa Dobrescu. Mibaela celebri — lucrări mai pn(in cunoscute; AUTOTURISMELOR LOTO
TEI.1UC : Noaptea Iguanei ; Glf El. AR: de la introducerea sistemului monetm Nicolae Nitcscu ţi [enniffer - 23.07 M iii ai. Florii Anca ţi Petre Bala; ; 11.0.1
Aventurile lui Wcintr Hol! ecriilc I ţi In România; 13.111 Estrada duminicală. ..TărSoclă. (ârănru(ă" — melodii româ 17 aprilie Cronica ecunuimeă ; I2.00 Prelntiări co 17 10 Cronica literară dc N. Manoles-
1) ; PETROŞANI : Caia Rieordi („7 In cuprins : Melodia zile' : „CbcM- neşti ; 23.2P Antologia «ii sr ului. Dinu rale dc Ion Cmilnru ; 12.15 ILblioteei cu : „In fata (imnului' de Demnstene
Melodia zilei : „Chea
17.50
liotei :
Noiembrie") ! Kcri(i-vă aulnmnhilul iuă-mă‘ dc Ion Ciristinoiu Debiitnn la l.ipatli, solist în rnuccrtele pentru pian «i bibliotecari ; Salul inaugural de Şer- mă mă" «le Ion Cristinniu : text «le Mi-
(„Republica") ; LUPKNI : Fausl XX - microfon. Povestea eînleculm „ lmu‘1 si orchestră ; 24.00 V5 invităm la dans lian Cioeuleseu directorul biblioteci' A- ba« Dumbrava Cîntă An«la Călugăreanu La 18 aprilie 1967, Lo to-Pronosport organizează
In completare : Picătura („Cultural") ; Innelule* de Claude Romano Inlîlmre cadcmiei O scrisoare pe adresa redac ţi Mibsi Dumbravă : 13.23 Nfcridione ; „Tragerea autoturismelor Loto", după o nouă formulă
Reportaj en ţlroangul de ţgît — Io roin- cu opereta. ..CMeu in infern' de Ol- ţiei ; 1,1.10 Surcese ale inurieii ujoare ; tS 40 Opna săptăminii : „Cavaleria
plclare : Voinicul iţi ditpulă premiul fenbiicli ; 14 18 Programul orchestre» de 13.3(1 Inlilnire cu melodia populară ţi tehnică, la care se atribuie autoturisme de diferite
rusticana" de Ma.seagni : 10,10
Limba
(„Muncitoresc") ; URICANI : Slraua muzică populari a R rid iote levi/iuil» i interpretul preferat ; 14.00 Dil) alhuimil nnaitră ; 10,3(1 „Pe cărări ţi poieniţe'
(ără nume — In completare : Pc taica Snliţti ! Emil Gavrij ţi Elorca Cinară ; muzicii dc estradă ; 1.5,03 Aliţ radinfn — emisiune de fnlclor : 10.44 Actuali mărci şi capacităţi în număr nelimitat: Renault 16,
înfloririi patriei socialiste j PAROŞENIs l-l.4U Artişti români pe scenele lumii : DEVA : Iniţicciorul de puli(<e — lo tur Emisiunile culturale ale săptăminii ; tatea teatrala ; 20,(10 Viata muzicală a Renault 10 Major, cu scaune rabatabile, Renault Dau-
V.mma Vanini : VULCAN t Maigrtl ţi Magda lanculcseu : l/. bf) Program nfe completare : Marca Sarmalicâ (cinema 10,1.5 Compozifurii nojlri ţi opera ; Capitalei ; fragmente din concertul de phine, Trabant 60L
afacerea Sainl Fiaere ; CRIVIDIA ; In rit rle solijtii l’otupilia Stoian. Cilii tograful „Fairia“l ; Dragi Rrîgillc Paul Constanlioescu ; 17.10 Antena ti tonale sniţiont de Ştefan Ruba ţi 1‘er-
pustiul Palagonici ; BARBATENI : Hai IIlacV Constantin Drăgliiei ţi Ţuny del 0 ,0U Cum va fi vremea, astăzi ; Q,02 („Arta") : SIMERIA î Cei 7 din Tcba ; nerelului. Din cuprins : Ruhriea ,,4»30 de dinand Weis* : 20.30 Noapte hună co Se atribuie, de asemenea, diferite premii în bani
ducii : ANÎNOASA : Dr la platou la Monaco ; 15,4.7 Sport ţi muzicii ; lO.OU Giiuojttica de dimineaţă ; (1,1(1 Einisiune HUNEDOARA : Evadare în lătcrc — minute" — radinreporla j la uzinele pii : „Mete, mele. eodohelc" ; 21,0.5
ecran : LIVEZENI : Fata lui Dube ; PE- In<î11i i re eu melodia populară ţi inter peofru copii ji (meiclul jru];ir : Noile In completare : Pc u»niele unui repor „Republica" din Capitala. Primăvară Ciulă Elena Neagu, Ornella Vannni, pentru 3 numere cîştigătoarc din 4 extrase, precum şl
TRILA r Albă ta vlpaila ţi cei 1 «al- prelul prelcral ; 10.30 Revista şlagăre iiveniuri ale echipajului Val - VIrirj. Mi taj („Sidcrurgîsliil") ; Jurnalul Anei .studenţească" — asprele de la (eitsva- Cristnplic ţi Aurelijn Andrccsen ; 21.3.5 premii fixe în bani pentru variantele cu 2 numere câş
(imbanei ; LONEA : WarluV („Mine lor ; 20.30 Teatru scurt Premiera : raiul Aminei (reluare). I'oţla copiilor. Franci („Flacăra") ; CALAN : Sanjuro : Iiil ariei Stndcnţeţli din Cluj ; 17,30 S5 runnaşlem creaţia enetcianî ; I.n-
rul") ; ORAŞTIE : Cimaron — In com „Unde-s marile iubiri ?** Adaptare m Pagini «lin istoria patriei ; TpJor Via GIIEI.AR : Aventurile lui Wcintr Moli Estrada artistului amator Cheia eueee c■ urile fără mimjr de npn.s (1880-IflSO). tigătoare din 4 extrase.
pletare : Navigatorii carr diepar („Pa ,Eufonică după Silvia Andreescll }» (limircscii ; 10,4.3 Emisiune pentru sale : «rriiie I ţi II : PETROŞANI : Casa «ului stă ţi in alegerea unui hun icper- Prezentare de Ioana Slefănescu ; 22,20 In afara premiilor în autoturisme şi bani, se mai
tria") : Cil timp cjli ilinălot („Flacă Tlicodor Mănescu : 21.20 Mclnrlii-m.ag.v 12.13 ConecH simlnnic ; '4.30 Fotbal ; Rieordi („7 Noiembrie") | )'eri(i-vă tonii. Intervin eu compozitorul Geor Prime, audiţii de operă : „Semiramida"
ra") : CUCIR = De la 1 la 12 („7 No v.in : 2 2 .2 0 Trei melodii .le M. Mălinen- Inlilnirilc dintre echipele Steaua — l’rn .liilomoliilul („Republica") ; l.UPENI : ge Orignriu ; 18.05 Orizont ştiinţific. de Roisini ; 23.(17 ..Ţărăncuţa, (ăi'ân- acordă 100 de excursii, prin tragere la sorţi, Turul ca
iembrie") ţ Dacii („Muncitorcte") ţ nii : 22.30 Moment poetic De dragosic greşul ţi Dinantu llucinrţti — Rapid Fausl XX — Io completare : Pirălura Profilul ştiinţific al cercetătorii) ui mo eută" — melodii rnmfmeţli ; 23 22 Pen pitalelor" pe timp dc 14 zile (Sofia — Praga — Bu
SEDEŞ : Casa din Munievideo, („Pro- ..Idile" dr C.cnrgc Cosliuc ; 2 2.4f) Pen iVansmisiune «le la stadionul ..23 Au- („Cultural") ; Reportaj cu ţlreangul de dern ; 13,20 Cintă Trio Alpin ţi Le.» tru prietenii muzicii de cameră Sonate
jfrciul") ; Tara fericirii („Seheţtil) i A- tru oilni tăi cel dulci" — mm,an(c ; gmt" din Capitală : (8,15 Magazin gil — In completare : Voinicul îţi dis Surfs ; 15,40 incursiune in cotidian. prezentate de Ar(l»ur Grumiaux ţi Cla dapesta — Leningrad — Moscova — Varşovia şi Ber
l’OLDUI DE SUS : M;n.-w.inul de pe 23.00 Melodic ţi ritm llt ; 10 .1.3 Telejurnalul de seară ; 1‘l.lu pută premiul („Muncitoresc") ; URI Eolniiiea completă ţi productivă a tim ra HasLil ; 0,12 Nfe 1 odii în noapte, lin), pentru variantele cu 2 numere cîştigătoare din 4
strada «nare : ALRA IUL1A ; Rulem cu PROGRAMUL II : Pagini din Interpretul preferat Muzică populară )a CANI î Steaua fără nume — Tn com pului dr lucru (radio-anehelă) ; 10,00
Stan ţi Hrati („Victoria") : Femela ni operele ■ 7.-30 Glume pr pmlaliv : S.00 cererea telespectatorilor ; 21),00 In arc pletare : Te calea înfloririi patriei so Concert de metodit romfinejti ; 2 0 .2 0 O extrase.
sipurilor („23 August1') ; TEIUŞ : Casa Evantai muzical ; O.llf) Călătorie cn mu na circului Sclccţiuoi < I i ii spectacolul cialiste ; PAROŞENI : Vauioa Vanini ; Buletine de ţtiri ţi radiojurnale. Se vor efectua 20 de extrageri, în total 80 de nu
neliniştită — In completare : Soluţia zică uţonră ; !),30 Valsuri pentru pian circului „Olimpia" dm ll».cuic;ii ; 20.30 VULCAN ; Maigrct ţi afacerea Saiot melodie pe adresa dumneavoastră ; 20,4.5 .5.00 ; 5.3(1 : 0 .0(1 ; 0.30 ; 7,00 ;
patent ; Z.LATNA : Nolre Dame dc dc Cbopiu : 10.03 Radii» arla.i. înseni Mim artistic ; Aula. Cn SopliEi Lorcn ; Fiaere : CRIVIDIA : Tatăl sol,laiului ; Teatru radiofonie — H-agi Tudnsc de 11,00; 13,00; 14.00; 10.00; mere, în loc de 12 extrageri (36 de numere), după
Paris : BRAIÎ : Suvana ţi hjîe|Ji t nări de că Iul orie din R P Mnlg.Via dc 2 2 ,1 0 Refrene Inice tu Constanta Cîm DARBATENI : Haiducii ; ANINOASA : Rarbu Ştefanescu Delavraneca Adaptare 13,1.j : 20.00 ; 22,00 ; 23,52 (progra formula anterioară.
GURABARZA - A fost «dala un mo; Constantin prisăcam : 10 .10 Muzică u- peanu ţi R Oţani(elii (orgi) j 22.3.3 De la platou la ecran ; LlVEZENI : mul 0 ; 7.30 : 8.30 : 10,00 ; 12.00 ;
(i o baba ; MATEG : Partizanii in eîm- ţoară ; I 1,00 Transmisiunea concci lulni Fata Iui Dube; TETRILA : Albi ea radiofonici» de Traian Stoica; 21,30 17,(J0 J m.no ; 21.00; 29,00 ; 0 .57 Luni, 17 aprilie, este ultima zi cînd se mai vînd
pie ; TI.IA : Ynyo ; cinului ţi orcbeslrei simfonice a Fil.ar Tclesport ; 23,00 Telejurnalul dc noapte. zăpada ţl cei ^ saltimbanci ; I.ONEA : „Seară dc aprilie* —- muzică uţoară ; (programul I)),
bilete.