Page 59 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 59
3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3824
lectrică (propagandist. Ing. de partid, pentru întregul nice competente ale combi
Pruhbmelfc de studiu adaptate cienţele ce au persistat in ganizarea ştiinţifică a pro scoată in evidenţă posibilită
natului şi
colectiv
loan Argint), au arătat defi
au
de siderurgiştl, or
urmărit să
ţile existente în fiecare sec
ducţiei rămîne în continuare
legătură cu calitatea oţe
lurilor aliate şi înalt aliate.
Ei au făcut şi propuneri care o problemă deschisă. ţie productivă pentru ridica
economice a
rea eficienţei
Eficienţa învăţămîntului de
vizează ridicarea pregătirii partid în activitatea practi întregii activităţi.
la specificul profesionale a oţelarilor, în zată . de biroul Comitetu sultaţii şi-au format o vi
Participanţii la aceste con
că a cursanţilor a fost anali
suşirea unor noi mărci de o
ţeluri şi folosirea turnării lui de partid al CS. Hune ziune mal clară asupra mo
oţelului silicios în lingotiere doara. In urma acestei ana dului cum trebuie acţionat în
direct conice, folosirea alia lize, propagandiştii de la toate direcţia organizării mai bu
activităţii cursanţilor jelor complexe la oţelurile alizează mai mult temele ex ne a muncii, a exploatării
formele de învăţumînt actu
pentru rulmenţi şi pentru fo
raţionale a agregatelor, a re
raj la mari adinciml.
rile de muncă ale cursanţi
ce de metal lichid pe lingou,
Organizarea ştiinţifică a puse cu aspecte de la locu ducerii consumurilor specifi
producţiei ocupă un loc lor Ei ţin o legătură strinsâ utilaj de turnare pe tona de
In acţiunea de economisire rea tezelor de bază ale poli tul de partid, aspectele teo principal în discuţiile cursan cu membrii birourilor organi oţel şi de cocs pe tona de
a melalului, sarcină de ba2ă ticii partidului in economie, retice ale temelor expuse se ţilor înscrişi la diferitele for zaţiilor de partid de la care fontă. Cele învăţate aici, au
pusă In faţa oamenilor mun legarea lor de sarcinile con treo prin prisma realităţii me ale învăţămîntului de se informează despre activi stat la baza discuţiilor în se
cii de către conducerea parti crete şi de perspectivă ale din fiecare secţie şi sector de partid. Asupra acestei pro tatea fiecărui cursant, des minalii la invăţămîntul de
dului. siderurgiştii au un combinatului. Fireşte, nu activitate în parte pentru gă bleme s-au oprit mai mult pre contribuţia lor la rezol partid. Cursanţii au acţionat
cuvînl greu de spus Acţiu poate fi vorbo de o abordare sirea celor mai bune soluţii şl cursanţii de la şcoala uzinală varea sarcinilor ce revin or mai hotărît la locurile lor de
nea poate şi trebuie să încea metode privind gospodărirea de partid. Deseori ei compară ganizaţiilor de bază. Cu aces muncă, pentru creşterea pro
pă chiar de Ia ei, ca făuri mai judicioasă a metalului. realizările tehnicii pe plan te «aspecte, ei actualizează ducţiei şi reducerea pierderi
tori ai metalului. De aceea, la Majoritatea cursanţilor ca mondial cu nivelul actual de mai mult temele expuse şi lor de metal astfei incit bi
indicaţia organelor superioa re studiază Statutul P.C.R. dezvoltare a combinatului şi seminarizate. Printr-un plan lanţul primului trimestru a
re, Comitetul de partid al de pildă, conduc direct anu posibilităţile de aplicare a de acţiune al comitetului de fost încheiat cu peste 5.000
C. S Hunedoara a căutat să Invăţămîntul mite agregate-cheie sau răs noilor cuceriri în siderurgie. partid, cu propagandiştii şi tone de fontă. 2.854 tone o
imprime învâţâmînlului de pund de întreţinerea şi func CA ele se cunosc, e un lucru cu un mare număr de ţel, 10 700 tone laminate fi
partid din acest an de studiu ţionarea lor. La seminariza bun. înseamnă un Interes cursanţi din secţiile de bază nite şi alte produse peste
un specific aparte faţă de a de partid la rea lecţiei „Conducerea de ale combinatului, au fost or plan. In aceeaşi perioadă,
nii precedenţi. Tematicile către partid a economiei", ei crescînd al cursanţilor de a fi ganizate maî multe consulta numărul evidenţiaţilor In în
cercurilor şi cursurilor au au accentuat în mod deosebit la curent cu toate noutăţile ţii pe teme ca : .Organizarea trecerea socialistă din rîn-
specificul activităţii cursanţi C.S. Hunedoara sarcinile ce revin fiecărui co tehnico-ştiinţlfice. In viaţa ştiinţifică şi ridicarea nivelu dul cursanţilor a crescut sim
adaptate la
fost mai mult
munist la locul de muncă, e-
ţitor. Este o dovadă a creş
lor, s-a acordat mai multă o- videnţîind cu acest prilej as practică însă. ritmul de pă lui tehnic al producţiei". terii răspunderii lor în mun
tenlie pregătirii lectorilor şi pecte noi ale muncii, trecute trundere a noului este încă „Conducerea de către partid că şi a eficienţei invâţămîn-
propagandiştilor pentru îm pTin prisma răspunderii de prea lent, domeniu în care a economiei", „Reducerea tului de partid.
bunătăţirea metodologiei lor absolut identică a probleme comunist Pline de învăţă cursanţii de la această formă cheltuielilor materiale, sar
de predare şi de conducere a lor de producţie din semina minte au fost şi dezbaterile de învâţâmînt trebuie să ac cină de mare răspundere IOAN DĂRÂMUŞ
dezbaterilor in seminarii. S-a rii cu cele discutate, să zi din cercurile de studiere a ţioneze mal mult. Pentru cel pentru ridicarea eficienţei e- aclivist al Comitetului
cem, în adunările grupelor problemelor actuale ale poli
urmărit, de asemenea, ca dis sindicale sau in consfătuirile ticii partidului. Cu răspunde aproape 5800 de cursanţi din conomîce* etc. Consultaţiile de partid al C.S.
cuţiile să evidenţieze însuşi de producţie. La invăţămin- re, cursanţii de la oţelăria e- toate formele învăţămîntului au fost date de cadrele teh Hunedoara
Laminorul de 800 mm. Se execută aurâţlrea laminatelor.
0 cale spre rentabilizare: încălţăminte, unde lucrează 11 Note
cooperatori. Ca urmare, în mo
mentul de faţă se realizează
lin plus de producţie de 260.000 A
lei.
Tot la complexul de deser întreprinderea regională
zarea raţia remaiat ciorapi, urmînd să se Nu-i pentru cine „Combustibilul" Deva
vire din Brad s-a deschis o
nouă unitate de tricotaje şi
comaseze două croitorii de ca
tegoria I. La unitatea dc croi se pregăteşte... _ -
torie femei, categoria I, pro
ducţia a fost organizată pe Cooperatorii (lin V intui dc
două schimburi. Asemenea mă Jos şi-au prevăzut ca In pri angajează imediat:
suri au fost luate şi la com mul trimestru să termine lu
plexul de deservire din Gura- crările pentru irigarea celor
barza. Prin reorganizarea spa 20 de hectare ce se vor cul
ţiului de producţie, la unitatea tiva in acest an cu legume. — Tehnician I constructor;
de reparaţii încălţăminte s-au Dc asemenea, au stabilit ca
eliberat două camere, unde au tot In primul trimestru să în — Jurisconsult.
fost transferate o croitorie se ceapă construcţia unei ma
rie bărbaţi şi o croitorie de băr ternităţi dc 50 scroafe. Dar,
baţi de categoria a II-a.Tot la crări fără materialele necesa Relaţii suplimentare la telefon 1972 Deva
cum să pornească aceste lu
de producţii comasat două unităţi de croi re şi mai ales tără ciment ?
complexul din Gura barza s-ati
Primul trimes/ru a expirat, si
torie pentru femei, iar in spa
ţiul rămas liber a fost trans
ferată unitatea de confecţio abia la 6 aprilie a c coopera
tiva a primit repartiţie dc la
nat flori artificiale. Uniunea raională a cooperati
Prin folosirea judicioasă a velor agricole din Alba prin
In anul care a trecut. 25 de Conducerea cooperativei a spaţiului la cele două comple care se comunică: ,.Pentru pri
secţii ale cooperativei de pro analizat deficienţele care au xe de deservire, s-au creat con mii) trimestru vi s-a reparti
ducţie meşteşugăreşti „Moţul" grevat rezultatele eeonomico- diţii pentru realizarea unui zat cantitatea de II tone ci
din Brad, au încheiat activi financiare şi a luat măsuri volum sporit de lucrări, ceea ment", la care sc mai adau
tatea cconomico-financiară cu pentru rentabilizarea tuturor ce vn aduce un spor anual de gă : „luaţi măsurile dc asiriu-
pierderi ce însumează 267.000 secţiilor. Una dintre aceste producţie în valoare de 805.000 rare a plătii, pentru ca lurni-
lei. La această situaţie au con măsuri se referă la folosirea lei. unităţile respective deve znrii să poată asigura la ria
tribuit mai multe cauze. Spa corespunzătoare a spaţiilor de nind rentabile. dul lor livrarea".
ţiul de producţie nu a fost producţie din complexele de O importantă rezervă pentru După sosirea repariif ici con
raţional folosit, au existat nu deservire de la Brad şl Gura rentabilizarea tuturor secţii ducerea cooperativei,.dln Vin
meroase deficienţe în organi bata. In anul trecut secţia de lor este reducerea cheltuielilor tui dc Jos a luai legătura cu
zarea muncii, iar la unele ma comandă din Brad ocupa cu de regie. In urma unei ana tlaza din Sebeş apartinînd O- Centrele de achiziţii I.R V.A.,
Fotografia bobinatorului Ghcorghe Faur, din această teriale s-au înregistrat depă totul nejuslificat 4 camere. Prin lize, conducerea cooperativei liciului regional dr aprovizio
imagine, figurează şi la panoul de onoare al Atelierelor şiri ale consumurilor specifice. . reorganizarea ei. s-au creat şi-a propus sâ reducă în anul nare al Uniunii regionale a magazinele O.C.L. Alimentara
centrale Crişcior. Lucrările executate de el sînl întotdeauna fapt ce a dus la cheltuieli su două camere libere, utilizate curent cu 139.000 lei cheltuieli cooperativelor agricole Dar şi magazinele cooperativelor
de bună calitate. Foto : I. TEREK plimentare. în prezent de secţia reparaţii le de regie, faţă de anul 1966. era prea fir/iu. Cimentul a de consum
Se preconizează limitarea con losl distribuit in primul tri
mestru. altor cooperative din
vorbirilor telefonice interurba raionul Sebeş. Ce părere a\ cti cumpără :
ne de la 4.000 lei la 2.500 lei despre arest procedeu, tova — orice cantitate de sticle şl
La T . C . M . IVI. P e tro ş a n i lunar, plafonarea cheltuielilor răşe l Cristea. de la Uniu borcane
pentru imprimate. întreţinerea
nea raională a cnoncralivelor
corespunzătoare a clădirilor, agricole din Alba? Mai este
reducerea consumului de ener valabilă indicaţia pc care o Condiţiile de calitate pe care
Cu toate că In trimestrul I s-a realizat şi chiar maiştrii vor avea sar gie electrică ş.a rn.d. laceti coope.raintilor din Viu ambalajele din sticlă trebuie
Analizindu-se structura for
lui dc Jos ca ..Pentru organi
cina să urmărească modul cum
sâ le îndeplinească la recu
se vor îndeplini prevederile a- ţei dc muncă, s-au luat măsuri zarea şi terminarea la timp a perare s in t:
cestoi grafice. de reducere a personalului au lucrărilor dc construcţii pc
numai 61,31o din planul trimestrial De asemenea, studiem posi xiliar, obţinîndu-se şi prin a- 1067 să 'idicc cotele ce li sc — sâ fie curate, fără mirosuri ;
bilitatea unei modalităţi de ceasla economii anuale dc cir pun la dispoziţieM ? Nni cre
organizare a şantierului mai ca 40.000 lei. De asemenea, vor dem că un asemenea stil de — să nu fie plesnite sau cio
adecvată specificului lucrări fi înlăturate dobînzile penali mueră U dezorientează pc oa bite ;
lor pe care le executăm. zatoare la împrumuturile res meni.
Colectivul de muncă de la tante prin achitarea lor la — sâ nu aibă etichete sau do
şantierul T.C.M.M. din Petro timp. deoarece s-a constatat Ceri, ţi se oferă, puri rămase in interior.
şani a avut perioade cînd a că în anul trecut ele s-au ri
lucrat cu rezultate bune ; e- dicat la 107.000 lei, afectînd
xistâ Ia fiecare lot muncitori direct preţul de cost. apoi refuzi...
pricepuţi, cu multă experien Atenţia colectivului de mun
ţă. De aceea, se poate ca res că de In cooperativa „Moţul" Cooperativele agricole din
tanţele din primul trimestru din Brad va fi îndreptată şi Cugir, Romoşel, Spini, Vine
să fie recuperate. Sîntcm ho- rea, Vilccle Rele, Zdrapţi şi
tăi îţi sâ facem totul pentru a spre reducerea consumurilor Brad au comandat erbicide,
La sfirşitu! trimestrului I 44 dc obiective restante pe.a- organizatori ai procesului de realiza în bune condiţiuni pla specifice de materiale, concen care, deşi este vremea cind
realizările şantierului T.C.M.M. nul 1066. producţie. Pentru aceste grave nul anual. Pentru aceasta, vom trarea producţiei şi îmbunătă trebuie folosite, la data de
Valea Jiului reprezentau abia Se credea că anul 1967 va a abateri, Vasile Buciu şi Dumi acţiona hotărît, pe toate fron ţirea calităţii lucrărilor, căi 13 aprilie ac. se aflau încă
61,3 la sută din ceea ce s-a duce reabilitarea dorită. Dar tru Cioc au fost sancţionaţi pe turile. cu întreaga capacitate in stoc la baza din Simeria
planificat. Din ce cauză ? in loc să se acţioneze cu ho linie de partid cu vot de blam a şantierului. care vor asigura obţinerea de a Oficiului de aprovizionare întreprinderea de gospodărie
Fiindcă legii de bază a şan tărî re împotriva acestor grave şi avertisment şi destituiţi din succese \£i activitatea econo- al Uniunii regionale a coope
tierului — respectarea grafice anomalii din procesul de pro funcţii. A. O ARC. A mico-financiară a cooperativei. rativelor agricole. Se pune,
lor de execuţie — nu i s-au ducţie. conducerea, formată ☆ fireşte, întrebarea: în ce orăşenească Sebeş
subordonat toate eforturile, i din ing. Vasile Buciu, şef de In funcţia de şef de şantier scop a fost comandat acest » *
niţiativa şi priceperea colecti şantier şi ing. Dumitru Cioc. o fost numit tovarăşul inginer produs dacă nu se utilizează
vului de constructori. Am zice inginer şef, s-a complăcut in loan Lăsat. L-am întrebat' ce TIRI DIN ŢARĂ la vreme ? cu sediul în oraşul Sebeş, str. Lenin nr. 92, telefon 142
că aceaslă lege a fost neglijată, situaţia generată tot sub con măsuri va lua pentru redresa Un alt caz Cooperativa a
încălcată chiar. Fenomenele ducerea lor. Ba mai mult, prin rea situaţiei economice preca gricolă din Băcăinţi a solici ANGAJEAZĂ IMEDIAT:
negative existente în activita tot felul de subterfugii, au reu re a unităţii ce o conduce. Iată tat 2,4 tone de sîrmă zincată
tea unităţii persistă de cîţiva şit, o bună perioadă de timp. răspunsul primit : pentru şpalieri, in valoare de — 2 tehnicieni I proiectanţi, specialitatea con
să ascundă situaţia nesatisfă unui fotomultiplicator în sem
ani. Pînă Ia mijlocul lunii — Am acceptai această func Aparat pentru deter nale electrice, şi înregistrate peste 10.000 lei. Sirma tre strucţii ;
martie conducerea şantierului cătoare din unitate, raportînd ţie cu gîndul că muncind or pe o oscilogramă. buia folosită la data cind ea
nu luase măsura elaborării pro realizări fictive, mult superioa donat şi chibzuit, se vor putea minarea temperatu se mai afla încă in depozit. — 1 tehnician II proiectant;
iectului general de organizare. re celor reale, dezinformînd pune lucrurile la punct. Am O soartă asemănătoare au şi — I tehnician I constructor;
Neînlocmirea acestui proiect a astfel cu bună ştiinţă organe luat legătura cu direcţia de rilor Nouă linie de flotare alte produse. Citeva mii de — 1 desenator tehnic;
partid şi de stal. La
le de
privat conducerea şantierului investiţii a C.C.V.J. pentru a saci aşteaptă să fie ridicaţi
de existenţa unui document sfîişitul anului 1966 inginerii stabili, ca să zic aşa, urgenţa a minereului de unităţile cooperatiste din — 1 fochist autorizat.
care să oglindească, pe etape Buciu şi Cioc au raportat un obiectivelor restante din 1966 Un colectiv de cercetători de raioanele llia şi Orăştie. 60 Condiţiile de angajare, conform prevederilor ane
volum de
producţie globală
de muncă, situaţia de ansam mai mare cu 3 000.000 Iei de- şi trimestrul I al anului in la Institutul de energetică al m c. cherestea dc foioase, mii xei IV din H.C.M. 1053/1959.
blu a execuţiei, necesarul de cît cel real. Ca să sugerăm pî curs. împreună cu beneficia Academiei a realizat un aparat La Exploatarea minieră Bă de kg carbid, Criptodin şi
muncitori $i utilaje. Ca urma nă unde a mers accaslă practi rul, am căzut de acord in ce pentru determinarea instanta lan a început construirea unei Duplitox işi aşteaptă benefi
re. s-au înlîlnit dese cazuri că, precizăm că au fost rapor priveşte predările. In strinsâ nee a temperaturii şi caracte noi linii de flotare a minereu ciarii — cooperativele agri
cînd la unele puncte de lucru tate ca executate lucrări pen legătură cu aceasta, am sta risticilor flăcării din focarul lui de cupru, cu o capacitate cole care le-au comandat.
sau loturi se găseau utilaje tru care materialul trebuincios bilit sarcinile ce trebuie re cuptoarelor. Aparatul se com de preparare de 500 tone de Consiliile de conducere ale
peste necesar, care stăteau ne încă nici nu sosise din import. zolvate in cel maî scurt timp. pune (linlr-o lampă etalon cu minereu pe zi. Executată după cooperativelor agricole din A.
folosite perioade lungi de timp. Acest lucru a fost posibil cu De îndată ce am definitivat filament plan de tungsten, un proiecte ale specialiştilor noş Beriu, Foit, Bobîlna, Sălişle,
De allfel, la nivel de şantier cftncursul nemijlocit a l- bene aceste probleme le-am adus la sistem optic de lentile, un mo- tri, instalaţia se caracterizea Geoagiu ş.a. stan nepăsătoa- întreprinderea minieră Moldova Nouă
nici nu exisla vreun grafic de cunoştinţa inginerilor şefi ad nocromalor care separă lungi ză printr-o înaltă tehnicitate. re fată de propriile cerinţe.
mişcare a utilajelor, prin care ficiarului — direcţia de inves juncţi. şefilor de lot şi a ser mile de undă, lin obtulator, Tot aici au început lucrările Pînă cind va dura o aseme
să sc coordoneze cantitativ şi tiţii a C.C.V.J., al cărei direc viciului de aprovizionare pen care primeşte periodic semna de construire a unui mare puţ nea situaţie ? CU SEDIUL IN ORAŞUL MOLDOVA NOUA
în timp activitatea lor. Acest tor este tov. ing. Gheorghe Da- tru a se ocupa în termen de lele luminoase de la lampa e de extracţie şi de deschidere a Această întrebare o adre
lucru a afectai în serioasă mă videscu — şi al filialei Băncii rezolvarea lor Zilnic verific talon. Aceste semnale sînt încă cinci orizonturi de exploa săm şi tovarăşilor Emilian RAIONUL MOLDOVA NOUĂ — REGIUNEA BANAT
sură indicii de utilizare, pro de investiţii din Petroşani, di cum sint soluţionate aceste sar transformate apoi cu ajutorul tare. Florea, preşedintele coopera
centele realizate cuprinzîndu- rector Nicolae Cerbu, care au cini. In ce priveşte îmbunătă tivei agricole din Rapolt, u A N G A J E A Z A :
sc abia între 10-35 la sută. acceptat cu o uşurinţă de neîn ţirea asistenţei tehnice din
Lipsa proiectului de organi găduit raportarea şi deconta partea conducerii şantierului, nitate care are de ridicat 10 — muncitori mineri şi necalificaţi pentru mină,
zare şi-n extins consecinţele rea unor lucrări neexecutate. am preconizat ca fiecare in tone de mangal Pe aceeaşi maiştri mineri, tehnicieni mineri, constructori şl chi-
negative şi esupra aprovizionă In locul acestui „ajutor sufle giner şef adjunct (avem trei), listă figurează şi cooperative miştî;
rii cu materiale. Termenele de tist", făcut ca să iasă fondul de sâ se ocupe permanent şl pe le din Cugir, Boşarod, Rişca
livrare n-au fost corelate cu salarii, mai bine s-ar fi pus perioade lungi de timp de ac etc. Nu pot fi omise din şi — ingineri mineri, geologi, constructori, electro
cele de incorporare în operă, piciorul în prag, s-ar fi dat o tivitatea a cel mult două loturi. rul exemplelor negative nici mecanici, topografl şi chimişti;
de cele mai multe ori între mînă de ajutor pentru curma Voi obliga pe fiecare dintre cooperativele din Demsuş, — economişti;
ele au existat contradicţii ce rea situaţiei. ei sâ studieze cu maximă aten Rurjuc, Şibot, Ciula Mare — contabili.
au creat goluri dc producţie Pentru aceste grave abateri In ziua de 15 aprilie a înce tropoliei Ardealului, dr. Ni ş.a. Deşi ele şi-au prevăzut Se asigură salarizare Ia reţeaua maximă la care se
sau stocuri supranormative Cu de la disciplina de partid şi de ţie proiectele. terenul, să le tat din viaţă, după o lungă şi colae Colan s-a remarcat prin în plan să se aprovizioneze adaugă şi spor.
pună de acord şi sâ vegheze la
totul empiric s-au întocmit co stat se face vinovat şi comite respectarea strictă a prevede grea suferinţă, mitropolitul dr. tr-o activitate înţeleaptă şi şi-a cu cauciucuri pentru autoca Cazarea se asigură în dormitoarele Întreprinderii,
menzi şi încheiat contracte tul de partid de la şantier, se Nicolae Colan, arhiepiscop de dovedit devotamentul şî legă mioane, acestea continuă să
pentru materiale care nu tre cretar Dumitru Găgeanu. care rilor graficelor de execuţie. Alba IuIia şi Sibiu şi mitro tura sa strinsâ cu poporul ro se afle şi acum în depozitul iar masa, contra cost, la cantină.
buiau. ba mai mult, de cate nici n-a sesizat la timp şi n-a com Pentru a intensifica ritmul polit al Ardealului, eminentă mân, pe care l-a slujit cu cre bazei de aprovizionare. Sînt create posibilităţi dc calificare prin cursurile
mărar nu se ştia în ce obiec bătut cu tărie practica rapor de execuţie, vom căuta să fo personalitate a ierarhiei orto dinţă şi cald patriotism. Exemplele ar putea conti şi şcolile ce funcţionează în cadrul întreprinderii.
tiv vor fi incorporate. Este ca tărilor fictive. losim mai raţional şi utilajele doxe din ţara noastră, stimat Ca o recunoaştere şi preţui nua. Considerăm insă nece Pentru copii există şcoli de toate gradele in loca
zul celor 4.500 Ice. de cablu, cu Manifestînd delăsare în din dotare. La nivelul şantie şi iubit de preoţii şi credincio re a înaltelor sale calităţi de sar să facem o precizare : a litate.
diametru de 40 mm. muncă, desfăşurînd o slabă rului vor fi definitivate grafi şii pc care i-a îndrumat. ierarh, identificat cu năzuinţe provizionarea nu trebui? fă Primirea se va face prin delegat în gara Orşova.
Neelnborarea principalului activitate de îndrumare şi con cele de mişcare a utilajelor în Membru al Sinodului Bise le de mai bine ale credincio cută de dragul aprovizionă Informaţii suplimentare se primesc zilnic între ore
instrument de coordonare a ac trol, încâlcind sistematic şi cu care se vor stabili volumele de ricii Ortodoxe Române timp şilor săi. mitropolitul dr. Nicolae rii, cum procedează unităţile le 7—15 la serviciul personal din întreprindere, telefon
tivităţii pe şantier a generat lu bună ştiinţă disciplina finan producţie aferente şi timpul în de peste 30 de ani, conducător Colan a fost distins cu ordine vizate, ci în concordantă cu
cru la întîmplare. acţiuni spo ciară, tovarăşii Buciu şi Cioc care vor fi efectuate. Inginerii al episcopiei Vadului, Felea- şi medalii ale Republicii So nevoile producţiei şi in fo 117—174.
radice şi de asalt soldate cu s-au transformat în reali dez şefi adjuncţi, şefii de loturi culuî şi Clujului şi apoi al mi cialiste România. losul ei