Page 6 - Drumul_socialismului_1967_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3811
■Sgg«EranCTBag«5BBT

t i a . t l o ă __

LA DEPOZITUL de stat de mînâ acolo timp de 4 minute tate din Australia. El are a­
manuscrise antice Matenada- şi 2 secunde. proape 100 de ani. A fost de
ran din Erevan (R.S S. Armea­ ☆ două ori muşcat de şerpi veni­
nă) se păstrează un calendar IN APROPIEREA barajului noşi, de trei ori călcat de au­
miniatural de buzunar. Acesta de la Assuan (Egipt) se con­ tomobil, de patru ori — de mo­
are 104 foi din pergament sub­ struieşte o fabrică de nailon. tocicletă şi de şapte ori — răs­
ţire şi cîntâreşte 17 g In loc de catalizatori se vor turnat de bicicletă.
☆ utiliza aici razele solare îndrep­ ☆
FRANCEZUL Jacques Meyel. tate spre cazane cu ajutorul O GAINA de rasa Leghorn
care trăieşte în Japonia, a în­ unor oglinzi Producţia fabri­ din Peru a ouat un ou de 250
g. Este cel raai greu ou de găi­
văţat să se scufunde în adin- cii va fi de două ori mai iefti­ nă cunoscut pinâ acum in lu­
nă decit producţia obişnuită.
curi, iar de la indienii ioga —
O Q Q K Z i Q să respire adine. EI a obţinut JOHN MAINEY din Sydney mea întreagă ☆
☆
recent un rezultat extraordi­
nar — s-a scufundat la o adîn- este considerat unul din oa­ OUL de1 struţ are diametrul
cime de GG m şi a reuşit să ră- menii cu cea mai mare vitali­ mare de circa 15 cm şi cel mic
de 12 cm. Conţinutul său este
de aproximativ un litru, adică
cît 20 de ouă de găină. Coaja
oului de struţ este atit de tare,
îneît uneori nu poate fi tăiată
decît cu un fierăstrău.
☆
SE CUNOSC pînă acum a­
proximativ 1.700.000 de dife­
rite plante. Pentru descrierea
lor cea raai sumară ar fi ne­
cesare 50 de volum©.
☆
ÎMPREUNA CU planetele
NOSTRU ce-l înconjoară, soarele se ro­
teşte în jurul Galaxiei cu o
viteză de 270 km pe secundă.
Soarele parcurge totuşi întrea­
ga orbită abia în... 200.000.000
de ani.
☆
UN MILIARD de minute în­
seamnă mai mult decît 19 se­
cole. O carte cu un miliard
de pagini ar cîntâri 1 500 de
tone. iar grosimea ei ar fi de
50 kilometri. Pentru a citi o
ORIZONTAL: I) Păcăleală VERTICAL : 1) Vine cu pă­ asemenea carte, ar fi nevoie de
căleli — Au fost păcăliţi de 30.000 de ani.
— Douăzeci de Ici. 2) Se ţine
cumătră dc la 2 oriz. 2) Vine
de păcăleli — A păcălit ursul, după aprilie — A trage pc
Iâsîndu-1 fără coadă. 3) A pune sfoară 3) Fac pe păcală cînd
accentul pc silabele unui vers e cazul — Păcăleli. 4) Do., do
— Păcălesc cu multă fineţe. 4) — In orice păcăleală ! Pâcă-
Personaj din piesa „Apus de lcscu. 5) Animale nordice — Casa din Botoşani In care
soare" de B. Ştcfânescu-Dela- Cap ! — Cesiu. G) Farsă voca­ a copilărit N. îorga.
vrancea — 1 aprilie. 5) Ser lică — Păcălit (fig ) — A lua
(pop) — Terci (păcăleală rebu- cu asalt. 7) Compun păcăli-
sistă) — In strategemă î 6) Ne­ ciu] — Fabrica de hîrtie Pc-
drept — Glumă — Ştefan Ne- Ireşti (prese). 8) Stâpînit de do­
delcu. 7) S — Arma păcălelii! rinţe puternice — Sint dc-a
— Şi s-a tras o păcăleală straş­ dreptul răpitoare — Interjec­
nică. 8) Eugen Frunză — A i ţie. 9) Vînt puternic — Preţ
se trage o păcăleală — Se în­ obligatoriu fixat de autorităţi U M O R • U M O R • U M O R
roşeşte la fiert I 9) ...BATOR, pentru vînzarca anumitor măr­
capitală — Traian loncscu — furi (inv). 10) Păr marc (pl) — — Eu — spune o doamnă E l: — Şi cu ce-i de vină explicindu-i că legea cutare, — Asta e treaba lui.
Punct cardinal. 10) Nume de Luări în rîs. II) A alege — Mo­ unei prietene — mă cert cu gisca ? paragraful cutare... — Şi din ce o să trăiţi ? Nici
fată — Muzică vocală; 11) mentul începerii unei întreceri soţul meu o dată pe lună. TÎr — E vorba de dinele dum­ unul din voi nu ciştigă.
Nu-i păcăleşti cu una cu două. sportive. 12) Fiare — Istorioa­ — Aveţi noroc, soţul meu Un măcelar dădu buzna în neavoastră — îl lămuri măce­ — Asia e treaba dumitale,
biroul unui avocat, vecin de
12) Germenul păcălelii — Ră- ră uneori cu păcăleală. primeşte salar săptăminal... stradă. larul. îm i datoraţi cinci dolari. tăticule. -fr
— In regulă, răspunse, avo­
— Aş vrea sd cumpăr o
☆
mîne pasivă la păcăleli. C. ENACI1E Ea : — Ce zzei, tăiem m ii- — Spuneţi-mi vă rog dacă catul. M i se cuvin 10 dolari carte,
ne o giscă ? un ciine mi-a jurat o halcă de pentru consultaţii juridice. — Ceva uşor?
E l: — De ce? carne, pot să-l trag la răspun­ Opreşte cinci dolari şi plă­ — Mi-e indiferent, sint cu
Ea: — Miine se împlinesc dere pe proprietarul lui ? teşte-mi restul. maşina.
10 ani de cind ne-am luat. — Negreşit, spuse avocatul, ☆ ir
— Credeţi inlr-adevăr că — Tăticule, e adevărat că
morcovii contribuie la îmbună­ peştii mari mănincă sardelele ?
REBUS CRIPTOGRAFIC tăţirea văzului? — Da, băiete.
A F O R I S M E — Desigur, aţi văzut vreo­ — Dar cum reuşesc să des­
dată un iepure cu ochelari ? chidă cutia ?
(1,6,4,3,2,2,5,5,6) de EMIL KROTKI pere lipsa de talent a autoru­ ir ☆
mării!
mă
MAISTRUL:
— Tăticule,
lui. — Şi cc este el, tnă rog ? — — Nu ştiu cum să-mi explic.
DACA,.vrei săAo iei înaintea întrebă tatăl. 11 cunoşti (le nu­ De fiecare dată cină intru m »
clasicilor, scrie ’o prefaţă la TELEGRAMELE neplăcute mai zece zile. II iubeşti ? seefie, dumneata stai, nu lu­ I
operele lor. sosesc întotdeauna fără intîr- — Asta, tăticule, e treaba crezi. Poţi sa-mi spui de ce?
înălţimi tV ziere. mea. — E atita zgomot aici, incit
Foto: M. MOŞBERGER DRAMELE familiare se joa­ ☆ — Dar el te iubeşte? niciodată nu aud cind intraţi.
că fără repetiţie. VITAMINA A, vitamina B,
@ H +K -ş % r ☆ vitamina C, vitamina D..., pind
DACA şoferul crede în ne­ la urmă, copiii o $d înveţe al­
murirea sufletului, viata pasa­ fabetul pe vitamine.
gerului este în primejdie. ☆
☆ UN REFERAT este distan­
SE DUCE cu multă plăcere
ECUAŢIE la meciurile de box : este foar­ ţa cea mai scurtă între două
citate.
te plăcut să vezi cum sînt bă­ 1ir
Dezlegările jocurilor tuţi alţii, şi nu tu. SA FII judecat de urmaşi
☆ este mai rău decît atunci cind
a = strămoş al limuzinei SCHIŢA era atit de scurtă, un proces este judecat in lipsa
distractive apărute incit cu greu reuşea să aco­ inculpatului.
b = unealtă mică duminică, 26 martie a.c.
Naturale : 1) Ornitorinc. 2)
Copertă literară : Eusebiu Piatră — Nia. 3) Amur — ^emne şti
Camilar — „Turmele",
c = animal credincios omului Metan. 4) Rat — Desagă. 5)
Monoverb: Scadent. La ieşirea din staţia C.F.R. — Plătica. Se pescuieşte des­
I — Itinerar. 6) Ticuri — Iri. Simeria, in apropiere de podul tul de ra r; ajunge şi ea pînă
Criptografie: Petrila e mi­ 7) IL — ME — Iţă. 8) Oto — de cale ferată ce traversează la 1 kg.
a + b + C“ numele unui oraş din Romania nă mare de cărbune brun. Iao — A. 9) Stare — Crap. riul Strei, există o baltă care — Cel mai frumos peşte este
10) Diminua — Ca. datează de aproape 100 de ani. Roşioara. Prin coloritul ei este
Zburătoare (aritmogrif): Ea s-a format cu ocazia con­
NICU SBUCIIEA A-B, Privighetoare. strucţiei terasamentului de cale considerată de pescari „ peştele
de aur“. Curios că după ce a
GOLF DE CUVINTE ferată care uneşte intr-un tri­ fost pescuită şi încetează a mai
unghi traseele Simeria — Pe­
trăi, îşi pierde culoritul superb.
Fără nici o justificare, vasele decorative plasate în zonele verzi ale oraşului Deva au --1 troşani — Teiuş. După termi­ — Uibanul. Nu cunoaşte aici
narea lucrărilor, aici a rămas
o dezvoltare normală. Sint e­
fost vopsite uniform. Aceasta a provocat diminuarea impresiei plastice, anularea efectului o imensă groapă in care au xemplare care nu depăşesc 150
ceramic, acoperirea mozaicurilor ornamentale. c A L A N apărut cileva izvoare. Mai tîr- de grame.
ziu, prin revărsarea Straiului — Cleanul. Peşte răpitor.
O Mare, toată suprafaţa triun­ Foarte rar pescuit.
ghiului a fost acoperită cu apă.
Aici, şi-au găsit protecţia îm­ Există aici pc$ti care depă­
O potriva valurilor ce năvăleau şesc 100 de ani.
Apa este în permanenţă re­
cu furie spre Mureş, sute de
peşti din care enumerăm cîleva împrospătată de izvoare ce ţîş-
O specii, depistate de pescarii a­ nesc puternic din adine. Toată
balta este o imensă
pădure
matori.
— Crapul. Ajunge aici pînă
o la 30 de kg Asemenea exem­ subacvatică Păpurişul străjuie
malurile şi brădelul acoperă
toată suprafaţa.
plare au fost pescuite in anii
Curiozitatea mare este că in
O precedenţi. Dar mai există. această baltă a fost agăţată in
— Ştiuca In anul 1950 a fost
pescuit un exemplar de ccn.
undiţă, la peşte mic, o broască
s 1 B O T 15 kg. două ţestoasă. Cum de a ajuns aici,
ar puica sd ne spună specialiş­
— Caracudă. Există
specii: cea de nămol este ce­ tii care doresc să se ocupe de
nuşie, iar cea de păpuriş aurie. studiul şi condiţiile de dezvol­
— Şi acum să le vopsim şi pe acestea. Vestita bibliotecă documentară Batthyaneum din Alba
Cum se poate ajunge de la Atinge 2 kg. tare a faunei piscicole de aici. lulia conţine peste 55 mii volume de cărţi, 1.200 manuscrise
Călan la Şibot. — Linul. Ajunge de aseme­ şi 500 de incunabule valoroase. In fotografie: aspect din
Caricatură de CORNELIU STEJANU I. ANIA nea pînă la 2 kg V. MIHAILESCU sala mare a bibliotecii.
negre
calitate, iar şorţurile
turile bogat ornamentate, a­
M AtfGi/VE/VH mun întregii zone. O deosebită sînt cusute în partea de jos cu duc. Dintre piesele mai mici mai multe feluri : chindeiele poate fi uitată arta cioplitori­
importantă in răspîndirea ex­
reţin atenţia „chieplarul în­
mintim chindeiele ce pot fi de
lor in lemn, meşteri în furci
dantelă
largă a costumului
trem de
fir şi terminate cu
fundat" purtat de bărbaţi, şi
mârgînenesc au avut-o migra- neagră. Pe cap femeile mai în „clheptarul de nunlâ" pentru de culme, chindeiele de grindă de tors şi bite ciobăneşti. Fur­
cile mărgineneşti sînt gravate
tiunile pastorale. vîrslă poartă „sovanelul". iar femei, extrem de ornat. Dintre şt chindeiele de „fundul ca­ pe întreaga suprafaţă, cele
Hotarul dintre Poiana şi a zonei este constanta elemen­ ter provizoriu, departe de lo­ Liniile simple de contrast cele tinere „pahiolul". piesele mari se poartă „bituş­ sei". Toate au nişte ţesături două aripioare fiind gravate
Rod taie drumul ce uneşte telor decorative şi a pieselor calităţi, pe terasele munţilor ale costumului femeiesc, sim­ Portul bărbătesc este mai ea ". un cojoc mare cu blană dese în rînduri orizontale în mai adine. Interesante sint bi-
prin munte Săliştea Sibiului de port şi de artă populară. din apropierea păşunilor). plitatea cromatică, negru-alb, simplu. Cămaşa albă este or­ înăuntru şi cu mînecile lungi, care domină roşul. tele ciobăneşti făcute din corn,
cu Şugagul, care se adînceşte Cele mai reprezentative aşe­ Creşterea oilor şi prelucra­ ritmicitatea elementelor de or­ namentală cu negru la gît. ornat simplu printr-o dungă Ţesături mai practice cu alun, frasin sau paltin orna­
la sud in munţi, iar la nord zări în acest sens sînt cele cu­ rea linii, ocupaţie de bază la nament sînt preluate chiar şi „Cioarecii" sînt croiţi strîns pe neagră la rnînecj şi „toharca". motive, de data aceasta simple, mentate în brîuri geometrice
coboară in apropierea Apoldu- prinse secole de-a rîndul in „mărgineni", a determinat să e»— ». mm -r-r j» m cojoc cu blana în afară folosii sînt traistele variabile ca di­ sau leprezentînd scene pasto­
rilor, despărţind, administra­ Scaunul Sâliştii (Tilişca, Sâ- ia naştere şi o adevărată in­ în peregrinările de pe culmile mensiuni şi folosinţă. Astfel, rale, lucru care le dă un ca­
tiv, zona „mărginenilor" in lişte, Sâce) etc.). Ca aşezare, în dustrie de prelucrarea linii. munţilor. Pe cap bărbaţii poar­ este cunoscută traista de fer­ racter etnografic valoros.
cele două regiuni, Braşov şi afara celor citeva localităţi de Cu toată abundenta linii, in Arfa populară tă pălăria cu boruri mici spe delă, cea mai mare dintre toa­ Astăzi zona mărginenilor şi-a
Hunedoara. pe terase mai înalte (Poiana. afara unor piese cu caracter cificâ zonei în lunile de vată. te. traista de merinde folosi­ extins influenţele peste mun­
Cunoscută sub numele de Jina şi Rîul Sadului), satele mai mult practic, ţesăturile ;,i în regiunea Hunedoara iarna avînd căciuli, fie în fe tă pentru transportul brinzei te, asupra Văii Jiului, a Ţării
Iul bâtrîncsc cu fundul lat dc
„Mărginea" sau „Mărginimea se restrîng la poalele împădu portul se executau din bumbac forma unui trunchi de con. cu de la stînâ in sat. ambele spe­ Haţegului chiar şi a Orăştîei,
Sibiului", zona întinsă la vest rite ale munţilor Sibiului sau sau bumbac cu cînepâ. Cu un baza mi^â jos, fie în forma o cial făcute pentru transportul alît prin port, cît şi prin ţesă­
şj sud-vest de Sibiu, cu­ pe văi, pâslrîndu-şi „sus" pă­ deosebit gust artistic sînt lu­ bişnuitâ. cu ţugui. cu cai şi o traistă mai mică, tura de interior. Diferenţa din- '
prinde toate şalele de la intra­ şunile pentru vite şi oi. crate toate genurile de artă în partea cealaltă a Carpaţi- picior din pănurâ aibă sau lînâ numită săcâteauâ. tre zona propriu-zîsâ şi zo­
rea Oltului, in munţi la Turnu existente la mărgineni : de la lor. Costumul femeiesc cuprin­ ţigaie. Peste cămaşă bărbaţii In afara portului, ca o parte Un loc important in interio­ nele de extindere ccnstă in­
Roşu şi pinâ la Valea Sebe­ Mediul geografic putîn priel­ port, la ţesătura de interior de aceleaşi piese pentru toate poartă un chimir lai, cusut în caracteristică mărginenilor sînl rul unei case mârgîneneşti îl tr-o mărire a elementelor, păs-
şului — constituind una din­ nic agriculturii a permis în sau la încruslaţia in lemn a vîrstele ; iia. din care sînt cu­ piele, sau presat cu elemente ţesăturile. Printre piesele sim­ ocupă mobilierul din lemn or­ trindu-se sobrietatea liniilor
tre zonele de artă populară schimb dezvoltarea pâstoritu- mobilei şi pînă la aşezarea o- noscute două tipuri, una bă- florale specifice. ple de dimensiuni mari se nu­ namentat. precum şi vasele de de alb-negru. Graţie unui gust
deosebit de puternice, rezisten­ lui. care de-a lungul timpului irîneascâ cu „pumnaşi” rnaî Meşteşugurile pielâritului şi mără „straiul mîţos" şi „toiul" ceramică provenite de la ola­ dezvoltat, arta populară din
te ş! bogate ca manifestare, cu bieclelor in interiorul casei. largă cu un desen mai simplu cojocăritului. astăzi dezvoltate care se integrează in cadrul rii din Turda sau Săsciori. Sînt zona mărginenilor se ridică la
puternice influente asupra zo­ a determinat apariţia, pe lîngâ Sobru şi elegant se păstrea­ şi una tinerească, mai nouă cu la mărgineni, sînt renumite interiorului cu roşul, albul, al­ preferate de asemenea câncee- nivelul celor mai de seamă din
aşezările cunoscute, a satelor ză şi astăzi portul mârgînenesc „flodori" ; poala are prin mo­ prin chimirele, cojoacele şî bastrul şî verdele celorlalte ţe­ le şi blidele smălţuite. întreaga ţară.
nei limitrofe.
O caracteristică importantă de „colibi" (aşezări cu carac­ la femei şi cel bărbătesc, co­ dul de călcâie aceeaşi verti­ „chieplarele" pe care Ie pro­ sături de interior. Printre ţesă­ Fiind vorba de păstorit, nu BANCIU PAUL EUGEN