Page 60 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 60
DRUMUL SOCIALISMULUI Nt. 3824
DESCHIDEREA LUCRĂRILOR Sosirea unei Curier
delega|ii de
CONGRESULUI AL VII-LEA AL diploma
medici romani
P.S.U. DIN GERMANIA la Paris tic
SOFIA. — Gheorghi Trotkov,
BERLIN 17. Trimisul spe muncitoreşti frăţeşti partici Republica Democrată Germa preşedintele Prezidiului Adună
cial Agerpres, Constantin Var- pante la Congres. nă în perioada pînâ la desâ- PARIS 17 — Corespondentul rii Populare a RP. Bulgaria, a
vara, transmite: La 17 aprilie, Din partea Partidului Co vîrşirea construirii socialismu Agerpres, Al. Gheorghiu, trans primit pe Paul Gray Hollman,
la „Werner Seelenbinder Hal- munist Român participă o de lui — raportor Walter Ul mite : director al Programului Moţiuni
le", cea mai mare sală din' ca legaţie condusă de tovarăşul bricht. prim-secretar al C.C. lor Unite pentru dezvoltare,
pitala R. D. Germane, s-a des Chivu Stoica, membru al Co al P.SU.G. La invitaţia ministrului pen care se află In vizită In această
chis cel de-al VlI-lea Congres mitetului Executiv, al Prezi 2. — îndeplinirea sarcinilor tru problemele sociale al Fran Iară. Cu acest prilej a avui loc
al Partidului Socialist Unit diului Permanent al CC al economici naţionale — rapor ţei. Jean Marcel Jeanneney, o convorbire referitoare la par
din Germania. P.C.R , preşedintele Consiliului tor WiJli Stoph, membru al luni a sosit la Paris o delega ticiparea Bulgariei la realizarea
La Congres participă peste de Stat al Republicii Socialis Biroului Politic al C. C. al prevederilor acestui program.
2.000 de delegaţi ai organizaţi te România. P.S.U.G., preşedintele Consili ţie de medici români, condusă
ilor de partid şl invitaţi — re Lucrările Congresului au ului de Miniştri al R. D. Ger de acad. Aurel Moga, ministrul BONN. — La Ministerul A
prezentanţi ai clasei muncitoa fost deschise de Walter Ul mane. sănătăţii şi prevederilor socia facerilor Externe din Bonn s-a
re, ai ţărănimii cooperatiste bricht, prim-secretar al C. C. 3. — Rolul partidului în pe le. anunţai luni că Sahinşahul Ira
şi intelectualităţii din Republi al P.SU.G., care a salutat pe rioada desăvîr.şirii construirii nului. Mohammad Roza Pahlavi.
ca Democrată Germană. In delegaţi şi invitaţi, precum şi socialismului — raportor Ench In cursul şederii sale In va lace o vizită olicială de 9
Prezidiul Congresului au luat delegaţiile partidelor comu Honecker, membru al Birou Franţa, delegaţia de medici zile In Republica Federală a
loc Walter Ulbricht, prim-se- niste şi muncitoreşti care iau lui Politic, secretar al C C. al români va vizita obiective şi Germaniei, incepînd de la 27
cretar al C C. a) P.S.U.G., Wil- parte la Congres. Congresul a P.SU.G. unităţi medicale, sanitare şi so mai. Sahinşahul Iranului va ti
li Stoph, preşedintele Consiliu păstrat apoi un moment de re 4. — Adoptarea hotărîrilor vea întrevederi cu preşedintele
lui de Miniştri ăl R. D: Ger culegere în memoria conducăto Congresului şi alegerea orga ciale din Paris, Lyon şi Mar R.F.G, Heintich Lubke, şi cu
mane. membri şi membri su rilor de partid din RD.C». şi nelor centrale ale partidului. silia. Acad. Aui^el Moga va a cancelarul Kurt Georg Kiesin•
pleanţi ai Biroului Politic, se a fruntaşilor mişcării comunis In şedinţa de dimineaţă. vea convorbiri cu ministrul ger.
cretari ai CC. al P.SU.G,, te şi muncitoreşti internaţiona Walter Ulbricht a prezentat Jean Marcel Jeanneney, - pre SANAA. — Postul de radio
fruntaşi în producţie, repre le, printre care şi C.heorghe raportul la primul punct al cum şi cu alte personalităţi ale Cairo anunlâ că preşedintele
zentanţi de seamă ai vieţii po Gheorghiu-Dej, care au încetat ondinei de zi. Frontului de Eliberare a sudului
litice, ai organizaţiilor de ma din viaţă în perioada de la Participanţilor la Congres vieţii medicale şi sanitare a R. P. BULGARIA. - B-dul ocupat al Yemenului (FLOS.Y.)
să, oameni de' ştiinţă şi cultu Congresul precedent al P.S U.G. le-a fost distribuită Darea de Franţei. Gheorghi Dîmitrov din Sofia. Cursuri de limba şi literatura Mackawee, a losl primit dumi
ră Pe ordinea de zi a celui de-al seamă asupra activităţii C.C. nică la Sanaa de mareşalul Sal-
In prezidiu iau loc, de ase VlI-lea Congres al P.S U.G. se al P.SU.G. şi Raportul Comi lal, preşedintele Republicii Ye
menea, conducătorii delegaţii află următoarele probleme: siei Centrale de revizie, care română la Universitatea din Sofia men. Liderul F L O S Y . a decla
lor partidelor comuniste şi — Dezvoltarea socială în vor fi supuse dezbaterilor. întrunirea subgru purilor SOFIA 17 — Corespondentul rat că au fost discutate „m ijloa
cele concrete tn vederea coor
Agerpres, C.h. leva, transmite: aceştia sînt trimişi in timpul donării acţiunii revoluţionare
verii la cursurile de speciali
de lucru ale N. A. T. O. Incepînd din 1954, la Universi zare de la Sinaia. menite sd Iacă Ia(d complotu
Marşul Tentativă de lovitură de stat Sofia se predă limba română. Intre Universitatea din Sofia lui imperialismului şi leudali-
tatea „Kliment Ohridslci" din
lor". El a adăugat cd preşedin
luptătorilor PARIS 17 (Agerpres). — ce de ordin general ale Preocupări legate de studie şi cea din Bucureşti există o tele Sallal l-a asigurat de între
strînsă colaborare, manifesta
N.A.T.O
Subgrupurile de lucru ale
gul său sprijin materia! si mo
nereuşită în Ghana N.A.T.O., însărcinate să între Reamintind obiectivul poli rea limbii române au existat, tă în schimbul, de lectori, pu ral In lupta pentru eliberarea
pentru pace prindă o analiză a schimburi tic al lucrărilor subgrupurilor însă, şi mai înainte de această blicaţii ştiinţifice, literatură teritoriilor Arabiei de sud.
lor intervenite pe plan inter menţionate, Manlio Brosio a dală. Din 1960, limba română istorică şi beletristică. La rin-
din Elveţia ACCRA 17 (Agerpres) — că grupul de ofiţeri şi unită naţional de la semnarea, în ţinut să precizeze că nu se au este studiată aici nu numai în du] ei, limba bulgară este stu ANKARA. La Ankara s-a a-
mod facultativ. Numărul stu
Agenţiile de presă anunţă că ţile militare care i-au spriji 1949, a tratatului Atlanticului în vedere transformări funda denţilor care urmează cursu diată in prezent de numeroşi nunjat alicial că Intre 1 şl 4
BERNA 17 (Agerpres). — Consiliul Naţional de Elibera nit au fost dezarmate, iar au de nord. in scopul definirii mi mentale ale structurii Alianţei rile Secţiei de limba şi litera studenţi români în cadrul Ca mai, preşedintele Consiliului de
Duminică seara s-a încheiat re din Ghana a înăbuşit luni torii tentativei de lovitură de siunilor ce revin in viilor ali atlantice. El a menţionat, to tura română este în continuă tedrei de limbi şi literaturi sla Miniştri al Turciei, Suleyman
tradiţionalul Marş de două zile dimineaţa o tentativă de lovi stat arestaţi. Inlr-o cuvîntare anţei. s-au întrunit pentru pri tuşi, că nu este exclus să fie creştere. Ceî mai buni dintre ve a Universităţii bucureştene. Demirel, va lace o vizită In
ma dată luni, a anunţat secre
al luptătorilor pentru pace din tură de stat pusă la cale de un radiodifuzală, John Harley, vi tarul general al N.A.T.O., han.
Elveţia, care s-a desfăşurat pe grup de ofiţeri conduşi de 11. cepreşedinte al Consiliului Na Manlio Brosio, în cursul unei făcute propuneri in sensul u
iuta Bienne-Berna. Cei peste col. Assasie, comandantul ba ţional de Eliberare din Ghana, conferinţe de presă. nor schimbări ale sistemului
2 000 de participanţi Ia marş talionului de paraşulişti. a anunţat înăbuşirea loviturii actual N.A.T.O.
purtau pancarte pe care erau Comunicatele oficiale trans de siai şi a chemat populaţia Cele patru subgrupuri de hi- ţ După cum s-a anunţat o spre litoralul Franţei, datori win. Desemnarea lui Goodwin
înscrise lozinci de protest îm să păstreze ordinea şi să-şi ci l i, create în februarie, în ur I ficial la Roma, in cadrul unei tă, pe de o parte, direcţiei fa a devenit necesară în urma in-
potriva agresiunii americane mise de postul de radio din reia activitatea normală. Co ma recomandărilor Consiliuhii I şedinţe a Consiliului de Mi vorabile a vinturilor. pe de fringerii fostului lider al gru
în Vietnam. Ghana au anunţat la orele 10,00 municatele oficiale difuzate de Ministerial al N.A.T.O., la pro niştri italian s-a adoptat o altă parte, măsurilor luate de pului laburist, William Fiske,
postul naţional de radio din punerea ministrului de exter I hotărîre privind interzicerea către autorităţile engleze şi In alegerile din 13 aprilie pen
Acera anunţă că in capitală .şi ne al Belgiei, Pierre Harmel, Lansarea p legăturilor economice între I- franceze Rumeguşul de lemn tru desemnarea noilor consi
in întreaga tară domneşte cal Lirmeazâ să studieze probleme | talia şi Rhodcsia de sud. şi alte substanţe răspindile de lieri municipali ai Marii Lon
privind relaţiile Est-Vest ; re
Un nou p ro ce s rile şi-au reluat activitatea în laţiile dintre partenerii atlan sondei lunare p 6 Docherii din Port Har- forţele navale şi aeriene au dre. După cum s-a mai anun
mul, instiUiţiile şi întreprinde
ţat, în urma acestor alegeri,
provocat
coagularea ţiţeiului,
care, transformat
laburiştii au pierdui controlul
mod normal, aeroportul inter tici ; relaţiile statelor membre I court — cel mai mare port grele, s-a scufundai. în blocuri asupra capitalei, control pe
din provincia orientală — au
B en -B a rka naţional din Acera a fost re ale N.A.T.O. cu celelalte ţări „Surveyor 3“ că vor refuza să descarce în 6 Dacă guvernul britanic care l-au deţinut timp' de '33
h • W »
a publicat o declaraţie, aountind - ^ , »
ale lumii ; probleme strategi-
deschis.
de ani.
CAPE KENNEDY 17 (Agei- I cărcăturile vaselor care ar continuă să se amestece in
PARIS 17 (Agerpres). — Marocului, generalul Oufkir, preş). — ! plăti taxă portuară la Lagos problemele sindicatelor şi in ^Apelurile împotriva hotâ-
Luni s-a deschis în faţa T ri sint judecaţi în contumacie. De la centrul spaţial de la I şi nu guvernului de la Enugu. specia) in problema salariilor rîrilor Comisiei de clasificare
bunalului Senei din Paris cel Avocaţii părţii civile (adică Cape Kennedy a fost lansată riscă sâ-şi vadă şî mai mult rasială din Republica Sud-A-
de-al doilea proces intentat or reprezentanţii în instanţă ai Agendă economică luni, cu ajutorul unei rachete 6 Cea de-a zecea Lună a scăzută influenţa sa asupra fricană sînt in continuă creş
ganizatorilor răpirii liderului soţiei lui Ben Barka şi ai fra „Atlas Centaur", sonda lunară - planetei Jupiter, descoperită re- maselor, a declarat intr-o eon- tere, atingînd în ultima vre
opoziţiei marocane, Mehdi Ben telui sâu) au cerut amînnrea americană „Surveyor 3". Po me ritmul dc unul pe zi, rela
Barka. După cum se ştie. aces celui de-al doilea proces cu o trivit planurilor cercetătorilor tează ziarul „Sunday Times"
ta a dispărut in mod misterios lună Această cerere a fost ar BONN, — La Bonn s-a anun opt luni ale anului fiscal în N AS,A. (Administraţia naţio din Johannesburg. Comisia arc
în octombrie 1965 şi nu a mai gumentată prin decesul, cu cî- ţat că 108 întreprinderi vest- curs contracte militare de 6.5 nală pentru problemele aero \ DE LA 0 împuternicirea de a clasifica
fost găsit. leva luni în urmă, a trei din germane din domeniul indus miliarde dolari In aceeaşi pe nauticii şi cercetarea spaţiului persoanele, încadrîndu-le in
In boxa acuzaţilor se află avocaţii părţii civile. Avocaţii triei textile şi de îmbrăcămin rioadă comenzile Pentagonului cosmic), acesta va fi primul categoriile de albi, african
fostul director adjunct al Si care continuă să susţină partea te avi fost nevoile sâ-şi închidă adresate firmelor producătoa vehicul cosmic american tiare persoane de culoare şi asiat^. .
guranţei .marocane, colonelul civilă au declarat că dacă ce porţile în cursul anului trecut. re de muniţii au crescut cu 25 va efectua operaţiuni de fora In ultima vreme, aulorilât* t
Ahnied Dlimi, care s-a predat rerea lor nu va fi satisfăcută, In consecinţă, aproximativ la sută. re a suprafeţei lunare. LELA LA ALTA rasiste sud-africane au ordo
voluntar autorităţilor franceze atunci ei nu vor fi în măsură 38 000 de persoane au rămas este înzestrat I nat unui important număr de
cu şase luni in urmă, şi alte să-şi îndeplinească obligaţiile fără lucru. SANTIAGO DE CHILE. — „Surveyor-3" familii să se despartă şi să
şase persoane, care au fost şi se vor găsi în situaţia de a Pentru a preveni o eventua Compania americană „Kenne- cu un motoraş electric, care vn trăiască separat, potrivit legi
judecate şi în cadrul primului nu participa la proces lă accenUiare a recesiunii în cot Copper Corp " a vîndut acţiona un braţ metalic ce se lor de apartheid ale R.S.A.
proces. Şase acuzaţi, printre Tribunalul a respins cererea industria textilă şi de îmbră guvermilui chilian pachetul poate lungi pînâ la 1,5 metri, cent, va purta numele de Ja- ferinţâ de presă tinulă la Lon
care ministrul 'de interne al avocaţilor părţii civile. căminte. preşedintele sindica principal de acţiuni al minei avind Ia capăt o lopaţicâ de nus. dra, Frank Cousins, fost mi 6 16 senatori chilieni au
lului muncitorilor din acest de cupru „El Teniente", cea 12,5 cm Braţul mecanic poate Observaţiile făcute la 9 ia nistru al tehnologiei în cabi denunţai, intr-o scrisoare a
sector Karl Buschmann, a ce mai mare mină subterană din descrie în jurul sondei un cerc nuarie 1967 Ia Observatorul netul Wilson, în prezent se dresată secretarului general al
rut autorităţilor federale să li lume, care a fost pusă în ex cu un diametru de 3 metri, iar Picdu Midi din P iriieii fran cretar general a) Sindicatului
miteze importurile de produse ploatare de mai bine de 60 de cu ajutorul micii lopeţi va pu cezi, precum şi alte 12 foto muncitorilor din transporturi O.N.U., U Thant, intenţiile gu
textile. * ani. De acum înainte, guvernul tea fora şi lua probe de sol grafii luate în Franţa şi Ame şi al muncitorilor nccalificaţi. vernului american de a lega
chilian va deţine 51 la sută din pînâ la o adîncime de 45 cm rica confirmă că Janus se in- liza dominaţia lor în Forto
NEW YORK. - După cum acţiunile acestei mine, conform pe o suprafaţă de cîţiva metri. vîrteşle pe o orbită intr-un 6 P rinlr-un decret guverna Rico, impunînd organizarea în
anunţă „Business Week" in a acordului de exploatare in co Semnalele electrice declanşate cerc aproape perfect, imediat mental, Uniunea feroviarilor □ cest teritoriu a unui aşa-zis
nul fiscal 1966-1967 care se în mun a bogăţiilor miniere ale în timpul acestor operaţii vot in afara inelelor planetei. argentinieni, care numără a- „referendum popular". Sena
cheie la 30 iunie firmele ame ţârii. încheiat anul trecut în fi transmise prin radio pe Pă- proximaliv 250.000 dc mem torii chilieni «minţiţi au ce
ricane au obţinui sau vor ob tre guvern şi monopolurile mînt, unde prin compararea 6 La Rio dc Janeiro a so bri, a fost pusă sub controlul rul ONU. să acţioneze pen
ţine din partea Pentagonului străine. Compania „Kennecot" cu rezultatul experienţelor de sit un reprezentant at Procura guvernului. Guvernul a numit, tru acordarea independentei a
comenzi militare în valoare de va deţine 49 la sulă din acţi laborator se va permite studi turii generale a R. P Polone. cestui teritoriu în concordan
42 miliarde dolari, ceea ce de uni. Noua societate mixtă chi- erea proprietăţilor mecanice F. Rafalowslci, în legătură cu totodată, pe Carlos Jose Mi- ţă cu hotăririle Adunări» Ge
păşeşte cu 6,5 miliarde comen liano-americanâ „El Teniente ale solului lunar in zona res problemele legate dc extrăda randa comisar pe lingă aceas nerale adoptate în acesl sens.
zile obţinute în anul fiscal pre Sa" işi propune ca, în urmă pectivă. Ţoale operaţiunile e- rea criminalului de război tă organizaţie Măsura arc ca Forto Rico arc in prezent sta
cedent. torii patru ani şi juVnâtale, să fecluate de „Surveyoi-3" vor Franz Stângi. Potrivit agenţiei scop limitarea acţiunilor re tutul de „liber asociat" al
„Business Week" menţionea sporească producţia minei de fi transmise direct pe Pâmînt vendicative ale muncitorilor S.U.A., şi este transformată in
ză că firmele din industria n- cupru „El Teniente" de la prin intermediul, unei carnete PAP, reprezentantul Procura feroviari, care au participat tr-o importantă bază militară
turii poloneze a adus in Bra
viatică au obţinut în primele 180.000 la 280.000 tone anual. de luat vederi instalate pe a- masiv la grevele din ultima americană.
ceastâ sondă. zilia documente care îl încri vreme. După cum se ştie, re
Dacă „Surveyor-3" va func minează pe Franz Stângi, fost cent organizaţiei feroviarilor i 6 Cel de-al doilea cosmo
ţiona conform-programului sta comandant al lagărelor de ex s-a retras personalitatea profe* naut american, Scott Carpen-
terminare in masă din Sobibor
brazilia: Ciocniri între trupele bilit, oamenii de ştiinţă şi teh şi Trcblinka, în legătură cu sională şi cea juridică. Dc a in jurul Pămintului, va trebui
ter, caic a efectuat un zbor
semenea, fondurile Uniunii fe
nicienii, care pregătesc lansa
rea unor cosmonauţi pe Lună, participarea lui activă Ia ex roviarilor au fost blocate de să renunţe Ia cariera sa de
VENEZUELA. — Cu arma în mină, partizanii venezueli- guvernamentale şi partizani vor şti definitiv dacă solul lu terminarea deţinuţilor. Banca Centrală a Argentinei. cosmonaut. Carpcnter, în vîr-
Conducătorii Uniunii ferovia
eni luptă pentru o aşezare democratică in ţară, pentru în nar — cel puţin în regiunea Co 6 Potrivit unei statistici o rilor au protestat împotriva stă de 41 dc ani, şi-a fracturat
făptuirea unei reforme agrare cuprinzătoare, pentru ca „au comunicat al cartierului gene ceanului Furtunilor — este su ficiale date publicităţii la Ha- măsurii guvernamentale, con- mina stingă in timpul unui ac
rul negru", această imensă bogăţie a Venezuelei să nu mai RIO DE JANEIRO 17 (Ager- ral al celei de-a patra armate ficient de dur pentru ca nave ga, la sfirşitul anului 1966 siderînd-o drept o încălcare a cident de motocicletă, in anul
ia calea caselor de bani monopoliste, ci să aducă bunăstarea pres). — terestre braziliene, s-au produs cosmice de cîteva tone să poa populaţia Olandei a fost de libertăţilor de acţiune a mun
şi progresul pentru locuitorii acestor meleaguri. Importante forţe armate au ciocniri intre1 trupele guverna tă aşelemza in condiţii optime. 12.534.795 iersoane. citorilor. 1964. Intervenţiile chirurgica
Deşi în anii de după 1963, ritmul de creştere al investiţi fost trimise în ajutorul corpu mentale .şi forţe de partizani. Sonda lunară urmează să con le nu au reuşit pînâ in pre
ilor monopoliste americane nu a crescut, profiturile însă nu lui expediţionar brazilian care, In cursul operaţiunilor milita firme datele privind densita 6 Primejdn invadării în 6 Grupul laburist al muni zent să ducă la vindecarea
au încetat să se ridice, fiind între 50 şi 200 la sută mai ridi de cîleva sâplâmini, a angajat re. la graniţa ce separă slalele tea solului lunar, obţinute prin continuare a coastelor france cipalităţii Marii Londre a a braţului sâu pentru a-I face
cate decît cele realizate în propria ţară'. De pildă, profilurile lupte cu torţele de partizani Minas Gerais de Espirilo San- intermediul-inavelor lunare so ze de către ţiţeiul scurs din
lui Standard Oi). în Venezuela, au crescut cu nu mai puţin ce acţionează în regiunea mun to au fost arestate numeroase vietice „Luna 9" şi „Luna 13" epava petrolierului „Torrcy les sîmbâlă un nou lider in apt viitoarelor zboruri cos
şi cea americană „Surveyor 1*.
de 80 la sula, umplînd casele de fier ale monopoliştilor în toasă Caparao. localitate situa persoane sub acuzaţia de a fi care au aselenizat lin în Ocea Cannyon" pare a fi fost înlă persoana lui Rcginald Good- mice.
timp ce milioane do venezuelieni se zbal în sărăcie şj mizerie. tă la aproximativ 450 km întreţinut legături cu parti turată. Se anunţă dispariţia
In fotografie: Parii za ni venezuelieni acţionînd în zona nord-est de capitala ţârii. In nul Furtunilor la cîteva sute
de kilometri una de alta.
munţilor Fnlcon, după o luptă viclorioasâ. aceaslâ zonă, se arată într-un zani. lacurilor uriaşe care înaintau
mie internă tn primă ll-lea, căruia Ii place să ale tării, numai cu osen- ţină majoritatea locuri
N otă externă dependenţa, probabil, se intituleze „Ngwen- timenlul Consiliului de lor in Adunarea legis
vara acestui an, iar In
Miniştri. Deoarece
ca
In disputa
lativă
cu
nyama" (Leul), ce
ur
V după anul 1969. Preve mează să devină, după pitalurile plasate in in poilidul de opoziţie —
derile documentului e aceste alegeri, un mo dustria minieră, princi Congresul de eliberare
laborat la While Ha// a narh „co nstitu ţion a lşi pala ramură şi aproape nolională, „NgwQne'’.
Moment politic in ţara sigură insă Angliei per înaltul comisar britanic singura a economiei, a- Swazi/andul. {ară alri-
petuarea dominaţiei sale
partin
nu va exista nici măcar
monopolurilor
cană bogată in minere
pe o perioadă destul de o dualitate
a puterii.
mare. Anglia, se speci Reprezentantul coroanei engleze şi celor din Re uri, cunoscută in tocită
Africa pentru minunatul
publica
Sud - Africană,
fică în Cartea Albă, britanice. în condiţiile Consiliul de Miniştri nu său folclor, cu un popor
„ Leului** — Swaziland „va păstra controlul a* de autonomie Internă va pulea adopta nici o vesel, aşa cum poate li
văzut In zilele „sărbă
lacerilor externe, apără
stabilite de Anglia, va
hotărîre lărd asentimen
rii şi securităţii interne deţine următoarele func
a teritoriului Swazi ţii : ministru al afaceri tul înaltului comisar torii primelor Iructe
nu-şi va găsi insă ade
britanic.
land ' Se poate obser lor externe, al apărării, văratul drum spre obţi
In Swaziland, ultimul cei aproximativ 300.000 putali ai Adunării le rat de Republica Sud- va clar cd printr-o ast Observatorii politici nerea independentei
protectorat britanic de locuitori, in marea lot gislative din cel 63 de Africană si colonia por fel de formulare, depar securităţii interne, ser alricani se aşteaptă ca prin paleative de genul
pe pămlntul african, vor majoritate de origine candidaţi înscrişi pe lis tugheză M ozambic a te de a fi abilă. ..auto viciilor civile şi alte cl- partidul de tendinţă celor oferite prin „Car
avea loc. Incepînd de banlu. vor li chemaţi la tele electorale. Viitorul losl stabilit la Londra nomia internă" repre- leva portofolii. Regele conservatoare „ Imboko-
miercuri, alegeri iri ve urne 100.000 persoane. Qceslui „ teritoriu stri anul trecut, clnd o 7,inlă o noţiune golită SwazilanduJui va putea do", creat de regele tea Albă" britanică.
derea constituirii primei care urmează să desem die", cum este denumit, „Carte Albă" prevedea de orice continui. In administra In mod teo Sobhuza al ll-lea. sd ob A. DUMITRESCU R. P. CHINEZĂ. — La şantierul naval Chiuhsin din
Adunări legislative. Din neze pe cei 2-1 de de- deoarece este înconju ca el să ob(ină autono tre regele Sobhuza al retic resursele minerale Şanhai un grup de tehnicieni discută un nou plan de con
strucţie.
| 40.065 |
RFDACTIA SI ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza nr. 35. telefon 12 75. 1585. 23 17. TIPARUL : întreprinderea poligrafica Hunedoara-Dev»,