Page 61 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 61
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢt-VA t
v iz it a În a l ţ il o r o a s p e ţ i
BULGARI
In ţ a r a n o a s t r ă
Continuarea convorbirilor oficiale
Marţi dimineaţa, In Palatul C C al Partidului Comunist Bulgar, preşedintele Consiliu
Republicii au continuat con Român, şi delegaţia de partid lui de Miniştri al R.P. Bulga
vorbirile dintre delegaţia de şi guvernamentală a Republicii ria.
partid şi guvernamentală a Re Populare Bulgaria, condusă de Convorbirile s-au desfăşurat
publicii Socialiste România, intr-o atmosferă tovărăşească,
ANUL XIX. NR. 3825 MIERCURI 19 APRILIE 1967 4 PAGINI - 25 BANI condusă de tovarăşul Nicolae Todor Jivkov. prim-secrelar al
Ceauşescu, secretar general al CC. al Partidului Comunist de caldă prietenie.
La Muzeul de istorie a Partidului
Cronică economică Comunist, a mişcării revoluţionare
şi democratice din România
Cu cc „greutate namentală a R.P. Bulgaria, în soade din lupta dusă de ostaşii niei de sub jugul fascist, con
Delegaţia de partid şi guver
tribuţiei aduse la zdrobirea de
români, alături de ostaşii ruşi
frunte cu tovarăşul Todor Jiv şi de detaşamentele de volun finitivă a Germaniei hilleriste.
kov, prim-secrelar al C C. al tari bulgari, in timpul războ Le-au fost prezentate, de ase
P.C. Bulgar, preşedintele Con iului din 1877-1878 — mărturii menea, numeroase mărturii do
siliului de Miniştri al R P. ale luptei eroice in care şi-au cumentare despre lupta mase
specifică" au Bulgaria, a făcut marţi o vizi vărsat sîngele români şi bul mân, pentru dezvoltarea şi con
lor din România, sub conduce
Ro
rea Partidului Comunist
gari. însufleţiţi de acelaşi ideal
tă la Muzeul de istorie a Parti
— cucerirea independenţei şi
dului Comunist, a mişcării re
voluţionare şi democratice din suveranităţii de stat. solidarea puterii muncitoreşti-
România. Delegaţia a fost în Alenpe deosebită au acordat ţărăneşti, pentru făurirea orîn-
soţită de tovarăşii Paul Nicu- oaspeţii exponatelor înfâţişind duirii socialiste. Oaspeţii au
acordat deosebită atenţie ex
momentul de mare însemnăta
leseu-Mizil. membru al Comi
intrat consumu tetului Executiv, al Prezidiului te istorică al creării partidului cesele poporului nostru în in
ponatelor care înfăţişează suc
de lip nou al clasei muncitoa
Permanent, secretar al CC. al
P.C.R., Dumitru Popa, membru re din România. Partidul Co dustrializarea ţării, dezvoltarea
Supleant al Comitetului Execu munist Român, precum şi do Agriculturii, creşterea nivelului
tiv al C C al P.C.R.. prim-se- cumentelor care ilustrează pu de trai material şi cultura) al
cretar al Comitetului orăşenesc ternicul spirit internaţionalist maselor. Numeroase exponate
rile de mate Bucureşti al P.C.R , Ion Cosmn, ce caracterizează activitatea de partidul şi stalul nostru
prezintă acţiunile întreprinse
partidului, încă de la înteme
membru al CC al P.C.R., pre
pentru întărirea unitâ(ii miş
şedintele Sfatului populai- al
oraşului Bucureşti. iere, legăturile sale frăţeşti cu cării comuniste şi muncitoreşti
celelalte partide comuniste şi
La sosire, oaspeţii au fost în- muncitoreşti. internaţionale, pentru noi vic
luat
Membrii delegaţiei au
limpinaţi de tovarăşii Ion Po- cunoştinţă de semnificative do torii ale socialismului şi păcii
in întreaga lume.
riale in preful al P.C.R . directorul Institutu cumente care evocă prietenia în sala memorialâ „Gheorghe
pescu-Puţun. membru al C.C..
Un ultim popas a fost făcut
solidaritatea
româno-bulgarâ,
lui de studii istorice şi social-
politice de pe lingă C.C al intre revoluţionarii români şi Gheorghiu-Dej".
P.C.R., Nicolae Cioroiu. direc bulgari Ei au poposit în faţa In încheierea vizitei, tovară
torul muzeului. Ion Ardeleanu vitrinelor cu extrase de ziare, şul Todor Jivkov şi membrii
In vederea plantării celor cinci hectare cu varză, la şi Ion Lupescu, directori ad care înfăţişează apeluri ale delegaţiei au scris în cartea de
cooperativa agricolă din Rapolt se aplică cu hărnicie şi pri
Partidului Comunist Român in
producţiei tul ridicat al aerului compri duri viguroase. Foto ; I. TERFK juncţi. faţa sprijinul revoluţionarilor bul aur a muzeului :
cepere lucrările de îngrijire necesare producerii de răsa
Oaspeţii s-au oprit în
„Delegaţia de partid şi gu
reacţiunii,
gari supuşi terorii
mat — ne-a declarat tovară
şa Aurora Trif, inginer prin numeroaselor exponate, caic precum şi chemările Partidu vernamentală a Republicii
redau momente semnificative
Populare Bulgaria a vizitat cu
lui Comunist Bulgar de solida
cipal în cadrul serviciului din lupta poporului român rizare cu lupta comuniştilor adincâ emoţie Muzeul de isto
Acţiunea largă de creştere nă a cuprins atît cadrele teh tehnic al întreprinderii — FIECARE ORĂ pentru eliberarea sa naţională români împotriva exploatării rie a Partidului Comunist, a
a eficienţei economice a ac nice şi inginereşti, cît mai a ne-a determinai să luăm mă şi socială, aspecte legate de ac şi asupririi Fotografii elocven mişcării revoluţionate şi de
tivităţii de producţie — con les pe minerii din abataje" suri de raţionalizare a consu ţiunile revoluţionare desfăşura te prezintă legăturile unor mocratice din România.
cretizare a sarcinilor trasate — ne-a declarat tovarăşul ingi mului şi de evitare a pierde te în secolul al XlX-lea, de proeminente figuri ale mişcă Bine organizat, muzeul în
de plenara CC. al P.C.R. din ner Gheorghe Tudor. directo rilor alît in timpul transpor ESTE FOLOSITĂ naşterea şi dezvoltarea mişcă rii muncitoreşti bulgare ca făţişează drumul revoluţionar
decembrie 1966 — a găsit un rul general al I M. Deva. A tului. cît şi a funcţionalii u rii muncitoreşti, socialiste, de Cheorghi Pimilrov. Dimităr şi de luptă al poporului frate
teren prielnic in unităţile a- firmaţia este susţinută de tilajelor. Amintesc întocmirea istoria Partidului Comunist Ro Blagoev. Vasil Kolarov, cu miş român, al clasei muncitoare
partinind întreprinderii mi mai multe soluţii tehnice a şi aplicarea unor grafice de mân. a curentelor democratice, carea muncitorească din Româ române, care, sub conducerea
niere Deva. După ce la fine plicate recent în executarea funcţionare a compresoarelor, DIN PLIN LA SEMĂNAT progresiste, din ţara noastră. nia. încercată a Partidului Comu
le lunii ianuarie colectivul lucrărilor miniere : folosirea sistematizarea conductelor în Membrii delegaţiei au urmărit Oaspeţii s-au oprii un timp nist Român, au dus o luptă în
Exploatării miniere Deva a pe scară largă în preabalaje- vederea elanşării lor. întreţi drumul glorios de Ruptă al în sălile închinate insurecţiei delungată împotriva opresiunii
anunţat rentabilizarea produ le minei Deva, a înlocuitori nerea corespunzătoare a ma Comitetul nostru de partid sprijinul preţios pe care il a- poporului român din trecutul aunate din august 1044. luptei naţionale şi sociale, pentru li
selor cuprifere, odată cu în lor lemnului — bolţari şi pia şinilor şi utilajelor pneumati n acordai un sprijin permanent cordâ brigada de mecanizatori cel mai îndepărtat pînâ în zi armatei române .şi a întregului bertate, independenta naţiona
cheierea bilanţului activităţii tră — pentru ridicarea rosto ce pentru a creşte in acest fel consiliului de conducere al co permanentizată în cadrul uni lele noastre. nostru popor, sub conducerea lă a ţârii, pentru victoria so
financiare pe primul trimes golurilor ia Zlalna şi in alte randamentul lor în timpul operativei agricole de producţie tăţii. Cei 16 tractorişti dau do Cu mult interes au fost exa comuniştilor, pentru deplina e cialismului, pentru o viaţă fe
tru. unităţile întreprinderii au exploatări, răpirea şi refolo- funcţionării. Rezultatul obţi în vederea organizării judicioa vadă de multă hărnicie şi pri minate exponatele evocind epi- liberare a teritoriului Româ ricită".
raportat reducerea „greutăţii sirea lemnului din abataje nut confirmă oportunitatea şi se a muncii şi folosii ii din plin cepere în executarea lucrări
specifice- a consumurilor de care au condus la folosirea eficacitatea măsurilor cate au a fiecărei ore bune de luciu în
materiale în 'cheltuielile de* ' raţională a acestui valoros ■fost luate". cimp. In planul comun de mă lor ce li se încredinţează. Cu
producţie. Faptul nu este lip material. „Am ajuns ca prin Evident că posibilităţile de suri întocmit, s-au stabilit sar ajutorul lor s-a putut termina Prin noile cartiere ale Capitalei
sit de însemnătate deoarece, măsurile ce s-au aplicat, cît reducere a consumurilor spe cini concrete, cu termene de in limita termenelor stabilite
în contextul larg al acţiunii şi printr-o urmărire atentă a cifice n-au fost epuizate in executare, pe oameni. în grafic insăminţatul a peste
de reducere a cheltuielilor de consumului de lemn. să înre cursul primului trimestru. Acest lucru nu este insă su 390 hectare cu sfeclă de zahăr, şi la uzinele „Vulcan i i
producţie, materialele ocupă gistrăm economii chiar la u Tehnica nouă şi organizarea trifoi, ovăz şi alte culturi Tot 11
un loc important, dacă se ţi nităţi care de regulă nu se ştiinţifică a producţiei oferă ficient pentru a asigura execu odată. cooperatorii din brigă
ne seama mai ales de faptul înscriau in sarcina planifica noi premise. Faplul ne este tarea lucrărilor în timpul op zile conduse dc Saladic Itidor, Membrii delegaţiei de partid La intrarea în uzină, solii po Liniile de frezat roţi din
că unele dintre ele sînt deose tă cum sînt Zlalna, Cerlej, confirmat de tovarăşul Gheor tim De aceea. în vederea uti Iacob Mihu. Visalon Moldo- şi guvernamentale a Republi porului bulgar au fost salutaţi ţate şi de sudură automată,
bit de valoroase. Băi ţa Crăciuneştî şi altele" ghe Tudor. lizării cu maximum de randa van. Nicolae Mărginean şi Ni- cii Populare Bulgaria, in frun de tovarăşii Mihai Marinescu, citeva maşîni-unelte de înaltă
Reţine în acest sens aten — ne-a spus tovarăşul Victor — Eu aş spune că acţiunile ment a foitelor şi mijloacelor colae Sloia şi-au adus o con te cu tovarăşul Todor Jivkov. ministrul industriei construc tehnicitate prilejuiesc scurte
ţia încadrarea unităţilor I. M. Henţiu, inginer principal în noastre se află încă in faza de care dispune cooperativa, tribuţie de seamă la fertiliza au vizitat marţi dupâ-amiazâ ţiilor de maşini, de repre popasuri. Tovarăşul Jivkov şi
Deva. în consumul specific cadrul serviciului tehnic al de început pentru că se con s-a acordat o atenţie deosebită rea terenului, aprovizionarea Capitala înalţii oaspeţi au fost zentanţi ai conducerii în ceilalţi membri ai delegaţiei de
planificat la lemnul de mină. întreprinderii. sumă încă mult exploziv şi analizării seară de seară a sta maşinilor cu săminţâ, precum însoţiţi de tovarăşii Paul Nicu- treprinderii, ai comitetului de partid şi guvernamentale bul
material la care alte între Reduceri de consumuri spe lemn de mină Gîndirea teh diului fiecărei lucrări şi stabi şi la executarea lucrărilor de lescu-Mizil, Dumitru Popa. partid, de numeroşi muncitori, gare urmăresc cu atenţie des
prinderi miniere au înregis cifice s-au înregistrat şi la ex nică va trebui să ducă la gă lirii programului de lucru dezgropat, tăiat, arâcit şi legat prim-secrelar al Comitetului tehnicieni şi ingineri. Un grup făşurarea unor faze ale proce
trat depăşiri mari justificate, plozivi, carbid, aer compri sirea şi aplicarea celor mai pentru a doua zi. Măsurile ini a viţei de vie pe o suprafaţă orăşenesc Bucureşti al P.C.R., de tineri au inminal oaspeţilor sului tehnologic, interesindu-se
de obicei, prin condiţiile spe mat şi oţel de sfredele. Se ce bune scheme de puşcare cu ţiate de conducerea cooperati de flO hectare. Ion Cosma, preşedintele Sfatu buchete de flori şi insigna uzi de metodele de lucru folosite,
cifice de zăcămînt. „Fot spu re evidenţiată în acest sens vei n-au rămas fără rezultate. Acum, principala acţiune a- lui popular al Capitalei, şi alte nei. de calitatea produselor. Gazde
ne că în unităţile noastre o cifră : 12.6 procente, cit re S. POP Ele s-au concretizat în faptul flatâ la ordinea zilei pe agenda persoane oficiale. In faţa unei machete a uzi le vorbesc oaspeţilor despre
preocuparea pentru reducerea prezintă economia de aer că zi de zi au participat şi activităţii cooperatorilor din Un mnre număr de bucureş- nei, directorul tehnic ing La- planurile colectivului, despre
consumului la lemnul de mi comprimat faţă de plan. „Cos (Continuare în pag. a 3-a) participă la lucru cile 1.300— Daia este insăminţarea porum che Ene face un scurt istoric al perspectivele de dezvoltare ale
1.500 cooperatori. La aceste bului pe cele 820 hectare, pla teni, aflaţi de-a lungul bulevar drumului parcurs de colectivul
forţe mai trebuie adăugat şi nificate. Cunoscînd că soarta delor au salutat cu bucurie pe de muncitori şi ingineri în uzinei în actualul cincinal.
producţiei se hotărăşte încă de reprezentanţii poporului bul dezvoltarea şi modernizarea La încheierea vizitei prin
la semănat, pregătirile nece gar. fâcindu-le o caldă şi entu întreprinderii. Creşterea ca secţii, tovarăşul Todor Jivkov
ziastă primire.
sare s-au făcut din vreme Fo pacităţilor de producţie, dota şi membrii delegaţiei bulgare
losind cele 16 tractoare cu Oaspeţii şi persoanele oficia rea cu tehnica nouă permit au semnat in Cartea de onoare
randament sporit s-a pregătit le. care i-au însoţit, au vizitat astăzi uzinei să producă utila a întreprinderii :
ABUZUL în (u n c)ia în c re d in ţa tă , patul germinativ pe 500 hec cartierele Berceni şi Diurnul pentru industriile chimică, pe vernamentală a Republicii
„Delegaţia de partid şi gu
instalaţii
je teiiunenei getice,
Taberei — locuri unde în ulti
tare. din care, pînâ ieri. 300 au
fost însâmîniate cu porumb mii ani s-au construit mii de trolieră. a materialelor de Populare Bulgaria a vizitat cu
Cu ajutorul celor 6 maşini se apartamente, numeroase uni construcţii, alimentară — mai mare interes una din cele mai
importante întreprinderi con
realizează 6 viteză zilnică de tăţi comerciale, complexe so- mul! de tin sfert din acestea structoare de maşini din Româ
cial-culturate care poartă am
RISIPA din ban ii statului 70—80 hectare la semănat. prenta urbanisticii moderne. Ei fiind exponate peste hotare. nia frăţească — Uzina „Vul
Acest lucru este posibil dato
Au fost vizitate apoi sectoa
rită faptului că mecanizatorii au primit explicaţii cu privite can" din Bucureşti. Ne-au fă
încep lucrul din zorii zilei şi la planurile de dezvoltare vi rele mecanicâ-reducloare. ine- cut o puternică impresie ca
iJ termină seara lirziu. între itoare a Capilalei şî la con eanicâ-grea. cazangorie şî for zonele pentru lermoficarc şi
cepţia arhitecturală care stă la
pentru abur industrial, insta
NU POT fi În g ăd u itei ruperea lucrului în cursul zi baza noilor construcţii. oficiale s-a făcut o entuziastă primire. laţiile petroliere, pentru indus
jă. Pretutindeni, oaspeţilor li
lei a fost evitată, mecanizato
şi metalurgică,
tria chimică
Coloana maşinilor
rii avind asigurată hrana in
cimp, iar aprovizionarea cu s-a îndreptat apoi spre una din Se aud puternice aplauze, urări produse la un înalt nivel teh
seminţe şi carburanţi este bine tre unităţile de bază ale in pentru prietenia trainică din nic. Apreciem calitatea produc
Cu cîtva timp în urmă, Co risipă din banii statului pentru să-şi creeze un confort cu totul orăşeneasca, ingineri, proiec organizată. dustriei noastre constructoare tre cele două popoare, pentru ţiei realizate de entuziastul co
lectiv de muncă al uzinei şi-i
de maşini — uzinele .Vulcan".
mitetul regional de partid a a trăi in condiţii de lux. Vă deosebii pentru familia sa. tanţi, contabili. Ajunsă la fa colaborarea lor frăţească. To urâm noi succese în îndeplini
primit o sesizare prin care un rog — încheia autorul — să pu După ce a pus ochii pe un imo ţa locului „comisia" s-a pus GHEORGHE ISTRATE Numele acestei întreprinderi varăşul Jivkov este întîmpi- rea planului de producţie. Mul
cetăţean indignat de faptul neţi ordine şi să luaţi măsuri bil care i s-a pârul corespun pe treabă : a stabilit de înda secretar a) comitetului legat de tradiţiile luptei revo nat cu căldură de muncitori, ţumim pentru primirea cordia
cum scria el — că „mai sînt pentru a fi traşi la răspundere zător. abuzînd de funcţia de tă gradul dc uzură a clădirii, de partid de la cooperativa luţionare ale clasei muncitoa lă cate ni s-a făcut".
unii oameni care întrec orice acei care, încâlcind legile ţârii, secretar al Sfatului popular lucrările ce urmau sâ se execu agricolă din Daia re din Bucureşti — este acum tehnicieni şî ingineri, le strîn- Oaspeţilor le-au fost oferite
măsură şî profită în mod neru se fac vinovaţi dc risipă in ba regional, a dispus mutarea a te etc. imprimat pe o diversitate de ge mina, se inlitRine cordial machetele unor produse de
şinat de faptul că li s-au încre nii statului..." trei familii care locuiau in a Aid trebuie făcută o paran produse de înalt nivel tehnic. cu ei bază şi albume care oglindesc
dinţat unele munci de răspun Cercetarea atentă a faptelor cest imobil. Mai departe, erau teză. Unii cetăţeni sînt nevoiţi dezvoltarea uzinei. Membrii
dere" relata câ tovarăşul care au stîrnit indignarea jus necesare reparaţii, amenajări... şâ aştepte luni de-a rîndul pînâ delegaţiei bulgare au oferii da
Roş loan, pe atunci secre tificată a oamenilor muncii din Rezolvarea acestor probleme sâ vină cei de la I G.O. sâ con Recepţie la Palatul ruri pentru clubul întreprin
tar al Sfatului popular re oraşul Deva a scos la iveală nu s-a lăsat prea mult aştep state că le plouă In casă. Al derii.
gional „a schimbat de mai câ acesta e adevărul. De la ve tată. La faţa locului a fost adu ţii, cu greutăţi familiare, bal
multe ori locuînţa şi acum se nirea sa în oraşul Deva, Roş să o comisie numeroasă alcă zile întregi la uşile unor sluj După vizită, in incinta în
mută într-o casă special ame loan a mai schimbat două lo tuită din salariaţi cu munci de başi ai sfatului popular orăşe treprinderii a avui loc un mi
ting la care au participat pes*e
răspundere la Sfatul popular
najată pentru ci". Intr-o altă cuinţe. Pe măsură ce îşi crea regional, la Sfatul popular al nesc pentru o locuinţă cit de Consiliului de Miniştri 5 000 de muncitori, tehnicieni
scrisoare primilâ la Comitetul condiţii mai bune. gusturile şi modestă dar ecoul produs de şi funcţionari.
regional de partid, se arăta că pretenţiile sale deveneau tot oraşului Deva, în conducerea Descliizind mitingul, tovară
Roş loan „îşi permite sâ facă mai mari. El şi-a pus în gind întreprinderii de gospodărire (Continuare in pag. a 3-a)
Comitetul Central al Parti lui de Stat pentru Ştiinţă şi Gheorghe Gaston Marin. Ro şul Ion Gheorghe. secretarul
dului Comunist Român şi Con Progresul Tehnic, Konstanlin man Moldovan. comitetului de partid din uzi
siliul de Miniştri ai Republi Popov. ministrul energeticii şi La recepţie a participat to nă, a transmis solilor poporu
cii Socialiste România au ofe combustibilului. Milko Balev. varăşul Aii Yata. secretar ge lui bulgar, tovarăşului Todor
T E L E G R A M E rit marţi seara in saloanele membru al C.C, al Partidului neral ai C.C. al P.C. Marocan, Jivkov. salutul călduros al co
lectivului întreprinderii.
Palatului Consiliului de Miniş
tri o recepţie în onoarea dele Comunist Bulgar. Gheorghi care face o vizită prietenească Au luat apoi cuvîntul Con
Bogdanov, ambasador extra
în ţara noastră.
gaţiei de partid şi guverna ordinar şi plenipotenţiar al Erau prezenţi membri ai stantin Dumitraclie, directorul
Tovarăşului PAL LOSONCZI Tovarăşului JENO FOCK mentale a Republicii Populare Republicii Populare Bulgaria C.C. al P.C.R. ai Consiliului general al Uzinelor „Vulcan"
Preşedintele Consiliului Prezidenţial Preşedintele Guvernului Revoluţionar Bulgaria. la Bucureşti. de Stat şi ai guvernului, con şi Pencio Kubadtnski. membru
al Biroului Politic al C.C. al
La recepţie au luat parte
al Republicii Populare Ungare MuncitoresC'Ţărănesc Ungar tovarăşii Todor Jivkov, prim- Au luat parte tovarăşii ducători de instituţii centrale P C. Bulgar, vicepreşedinte al
BUDAPESTA Nicolae Ceauşescu, Ion Gheor şi organizaţii obşteşti, generali Consiliului de Miniştri al R.P.
BUDAPESTA sccretar al Comitetului Cen ghe Maurer, Gheorghe Apostol. şi ofiţeri superiori, academici Bulgaria
tral al Partidului Comunist Alexandru Bîrlâdoanu. Emil eni şi alţi oameni de ştiinţă,
In numele Consiliului de Miniştri al Republicii Socialiste Bulgar, preşedintele Consiliu cultură şi artă, ziarişti români Cuvînlârile au fost subliniate
Cu prilejul alegerii dumneavoastră in funcţia de preşedin România şi al meu personal vă transmit cele mai bune u lui de Miniştri al Republicii Bodnaraş, Alexandru Drâghici, şi bulgari, corespondenţi ai în repetate iTnduri cu vii a
te al Consiliului Prezidenţial al Republicii Populare Ungare, rări cu prilejul alegerii dumneavoastră in funcţia de preşe Populare Bulgaria, Boian BÎI- Paul Niculescu-Mizil. Ilîe Ver- presei străine. plauze.
în numele Consiliului de Stat al Republicii Socialiste Româ dinte al Guvernului Revoluţionar Munciloresc-Ţârânesc Un garanov, membru al Biroului deţ, Maxim Berghianu, Con La plecare. înalţii oaspeţi au
Au fost. de asemenea, de fa
nia şi al meu personal vă transmit felicitări cordiale şi vă gar. Politic, secretar al C. C. al stantin Drâgan. Gheorghe Râ- ţă şefi ai misiunilor diplomati fost din nou înconjuraţi cu
doresc multă sănătate si succese în activitatea dv, de mare Sini convins câ relaţiile de prietenie frăţească şi colabo Partidului Comunist Bulgar, dulescu. Leonte Râutu. Vasilc
răspundere. în interesul înfloririi continue a Ungariei socia rare multilaterală dintre Republica Socialistă România şi Pencio Kubandinski. membru Vîlcu, Ştefan Voitec, Iosif ce acreoitaţi în Republica So căldură de sule şi sute de
cialistă România.
liste, al prieteniei dintre popoarele noastre, al cauzei socia Republica Populară Ungară se vor dezvolta şi întări continuu al Biroului Politic al C.C. al Banc, Petre Blajovici. Dumitru Au fost intonate imnurile de muncitor?. Se aud ovaţii pen
tru prielenia româno-bulgarâ,
lismului şi păcii. spre binele popoarelor noastre, al cauzei socialismului şi păcii. Colin, Florîan Dânâlache, Ja*
Partidului Comunist Bulgar, stat ale celor două ţâri. pentru Partidul Comunist Bul
vicepreşedinte al Consiliului nos Fazekaş, Mihai Gere, Pe In timpul recepţiei tovară gar şi Partidul Comunist Ro
CHIVU STOICA, ION GHEORGHE MAURFR de Miniştri, prof. Ivan Popov, tre iLupu, Manea Mânescu, şii Nicolae Ceauşescu şi Todor
Preşedintele Consiliului de Stat Preşedintele Consiliului de membru al Biroului Politic al Dumitru Popa, Mihai Dalea, Jivkov au rostit toasturi. mân, care conduc cu fermitate
cele două popoare frăţeşti pe
al Miniştri al Republicii Socialiste C.C. al Partidului Comunist Vasile Palilineţ, Constanţa Recepţia s-a desfăşurat în- drumul luminos al socialismu
Republicii Socialiste România România Bulgar, preşedintele Comitetu Crăciun, Ilîe Murgulescu, Ir-o atmosferă de caldă prie lui şî păcii.
tenie.