Page 63 - Drumul_socialismului_1967_04

3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3825

RĂSPUNDEREA Cursuri

de Gîndire
COMUNIŞTILOR FAŢĂ perfecţionare pripita,
•
t a
w
Pentru ridicarea nivelului de
calificare al laboranţilor şi şefi­ dar... pe
DE SCARTA PRODUCŢIEI derea regională de valorifica­
lor de depozite de la întreprin­
re a produselor agricole, la Ca­
sa agronomului din Mintia au
fost organizate cursuri de per­ buzunarul
Din cele 352 de hectare des­ de bază, membrii comitetului muncă. Pe tovarăşul Ion Şu- fecţionare. In prima serie par­
tinate culturii porumbului, coo­ de partid au fost repartizaţi teu, secretarul organizaţiei de ticipă 40 de laboranţi şi şefi de
peratorii din Galda de Jos, pe brigăzi. Ei prezintă periodic bază de la brigada a treia, l-am depozite cărora li se prezintă cui?
raionul Alba, au insâmîntat informări despre stadiul lucră­ găsit acasă într-una din zilele cele mai bune metode de păs­
pînâ ieri 100 hectare. Celelal­ rilor şi calitatea lor. Atunci bune de lucru. Se ocupa cu trare a diverselor produse, de
te lucrări prevăzute in actuala cînd sint semnalate anumite treburi mărunte. L-am între­ recoltare a probelor pentru a-
campanie, au fost si ele efec­ deficienţe de organizare sau de bat ce sarcini revin brigăzii nalizâ şi de determinare a ca­
tuate în perioada optimă. Este altă natură, se stabilesc mă­ pe timpul campaniei şî comu­ lităţii produselor. Expunerile încă de anul trecut o ma­
dovada unei susţinute munci suri operative pe care consi­ niştilor în mod deosebit, în sint făcute de către şefii de şină de rabotat de mare ca­
politice de masă desfăşurată liul de conducere le aplică în- această perioadă. întrebarea a servicii de la IR.V.P.A. De­ pacitate, de la secţia Meca­
de organizaţiile de bază pen­ cepind chiar din ziua urmă­ rămas fără un răspuns con­ va. nică I a Combinatului side­
tru mobilizarea cooperatorilor toare. Aşa s-a ajuns la executo- cludent. „Brigadierul ştie mai rurgic Hunedoara trebuia să
la efectuarea lucrărilor agri­ rea intr-un timp mai scurt faţă bine“, zicea el. In schimb, fă­ „ sufere" o reparaţie capitală.
cole, a hărniciei lor. Intr-o con­ de cel planificat a lucrărilor cea o remarcă : „dacă toţi co­ In urma unei gîndiri p ri­
vorbire avută cu tovarăşul Vir- de curăţare a păşunilor, de re­ muniştii din brigadă ar mo­ La curăţatul păşunii pite (vom vedea mai tirziu
gil Suciu, secretarul comitetu­ vizuire n sistemului de iriga­ biliza la muncă doar cîte un de ce), născută la direcţia
lui de partid al cooperativei, ţii la grădina de legume, de singur cooperator, lucrările In scopul de a-şi aduce o mecano-energetică din com­
am aflat mai multe amănunte amenajare a taberei de vară s-ar termina într-un timp contribuţie mai substanţială la binat, s-a hotărit că, anumi­
despre preocupările comunişti­ pentru animalele ce vor fi foarte scurt". Dar, de aici şi creşterea producţiei animalie­ te lucrări ale reparaţiei nu
lor de aici pentru asigurarea scoase la păşune, de aplicare pînâ la realitate este o cale re, un număr de G3 tineri pot fi executate in condiţiile
succesului deplin în campa­ a îngrăşămintelor chimice şi lungă. Participarea la muncă U.T C.-işti din satul Blandiana tehnice din secţie (intr-ade-
nia de primăvară. naturale, de plantare a carto­ a comuniştilor din brigada a au luat iniţiativa de a trece la văr, sectorul întreţinere de
— „iLa noi, spunea interlo­ filor şi de însâmînţare a cul­ treia este încă destul de săracă, executarea unor lucrări de în- la Mecanică 1 are o dotare
cutorul, participarea coopera­ turilor prevăzute în epoca I. ceea ce slăbeşte mult influen­ bunâtâţire pe păşunea coopera­ sărăcăcioasă). Aceeaşi glndl-
torilor la muncă este legată de Cooperatorii s-au obişnuit ca ţa lor mobilizatoare. tivei agricole. re a găsit ş i.. soluţia salva­
existenţa unui suport mate­ timpul bun fte lucru sâ-1 mă­ Găsim o explicaţie asupra Prin muncă patriotică s-a toare. Ce s-a aranjat, cu Re­
rial : din experienţa ultimilor soare nu numai în zile ci şi în stărilor de lucruri descrise : curăţat de vegetaţie lemnoasă şiţa, nu se prea ştie. In
doi ani, ei s-au convins că ve­ ore. Cîţiva membri ai comite­ insuficienta activitate a mem­ nefolositoare şi s-au distrus schimb, se ştie cu precizie că
niturile ce le primesc în cursul tului de partid cu care am stat brilor biroului organizaţiei muşuroaiele înţelenile pe o su­ in octombrie 1966, batiul şi
anului sînt legate direct de de vorbă, spuneau că in fie­ de bază respective, lipsa de prafaţă de 35 hectare. La aceas­ masa uriaşei raboteze au
participarea fiecăruia la mun­ care brigadă oamenii nu se combativitate în activitatea tă acţiune s-au evidenţiat ti­ fost demontate şi expediate
că şi de calitatea lucrărilor e­ lasă prea mult îndemnaţi să comuniştilor din brigadă nerii : Gavrilâ Radu, Maria Al- la Reşiţa Dar, fără să fi su-
fectuate. Dacă pînâ acum acti­ înceapă sau să termine o lu­ faţă de cei care nu par­ bu, Nicodim Suciu, Cornelia
vitatea organizaţiilor de bază crare. $i de fiecare dată co­ ticipă la muncă. Dacă remar­ Med rea ş.a. Atelierul mecanic al Uzinei „Victoria" Câlan a fost înzestrat cu două raboleze do
era îndreptată mai mult în di­ muniştii sînt primii care ies ta ca tovarăşului Şuteu ar deveni I. NUŢA mare productivitate, care au contribuit la sporirea producţiei pieselor prelucrate.
recţia mobilizării cooperatori­ muncă, iar în cimp, ei se re­ realitate, lucrările agricole la corespondent In fotografie : cele două raboteze în timpul utilizării la întreaga capacitate.
lor la muncă, acum. fără a ne­ marcă printr-o neîntrecută cooperativa agricolă din Cri- c t - n i e . m n a . f L
glija acest aspect, ele pun un hărnicie. Exemplul lor este ur­ cău s-ar afla într-un stadiu
accent mai mare pe calitatea mat de mulţi cooperatori. Aşa mult mai avansat.
lucrărilor făcute in cimp, pe se face că pinâ acum ritmul
respectarea riguroasă a terme­ însâmînlârn porumbului, prin­ I. CIOBANU ABUZUL In funcţia încredinjată, ferit vreo intervenţie, după
nelor prevăzute în grafic". cipala lucrare spre care sint un timp, masivele piese au
încă înaintea declanşării dirijate toate forţele, se men­ făcut cale întoarsă la Hune­
campaniei, comitetul de partid ţine ridicat, ceea ce înseamnă doara Se ajunsese la con­
a analizat sarcinile de pro­ că şi la această cultură insă- cluzia (de ce aşa de tirziu?)
ducţie şl a stabilit măsuri care minţârile vor fi terminate in RISIPA din banii stalului că nu pot ft rectificate acolo.
să asigure realizarea şi depă­ timpul optim. CRONICĂ Urmează o perioadă de ter­
şirea lor. După încheierea ac­ Altfel stau lucrurile insă în giversări, care nasc noi spe­
ţiunii de repartizare a supra­ unitatea vecină — Cricău. ranţe. Aici, la Hunedoara,
feţelor de teren pe brigăzi şi Deşi există şi aici suficiente s-au confecţionat nişte piese
forţe de muncă, ritmul lucră­ ajutătoare (care au costat
familii, problemă ce a fost dez­ rilor din campania agricolă nu NU POT fi În g ă d u i t e i
bătută şi în adunările gene­ este acelaşi. Cauza : participa­ ECONOMICA peste 7.000 lei) şi iată din
nou batiul şi masa rabotezei
rale lărgite ale organizaţiilor rea slabă a cooperatorilor la la drum, spre Reştţa. Şl... din
nou cale întoarsă, fără rezul­
(Urmare din pag. 1) (Urmaro din pag. I) paraţii capitale, a căror valoa­ licîu Sabin şi Ramba Mircea, menea, nu poate fi trecută cu tat. Piesele confecţionate spe­
re iniţială era de G9 000 lei — vicepreşedinţi ai Sfatului popu­ vederea atitudinea acelora ca­ cial (care nu mal folosesc la
întocmit în numai citcva zile, a lar regional, n-au fost prea in­ re prin indolenta şi uşurinţa nimic) şl plimbarea rabote­
efect maxim şi consum redus aceste ciocâniturî găsesc de teresaţi de modul in care se de care dau dovadă în rezolva­
de explozivi. Practica a de­ multe ori in inimile lor împie­ fost aprobat imediat de condu­ rea unor probleme, facilitenzâ zei au ridicat cheltuielile
monstrat, la Zlatna de exem­ trite o rezonanţă abia percep­ cerea I.G.O., apoi, cu aceeaşi cheltuiesc aceste fonduri. Pri­ prejudicierea ovulului obştesc. inutile la cca. 10.000 lei.
mul, a „studiat" şî a găsit în
plu. că reducerea consumului tibilă. Asemenea gînduri nu-! viteză „verificat din punct de hîrtii că „aceste reparaţii se S-au qîndit ce s-au gîndit
de explozivi a duş şi la îm­ frămintau însă pe nici unul din vedere al legalităţii şi oportu­ pot face in mod legal", ini cei­ Luînd in discuţie abuzurile, „specialiştii“ combinatului şi
conducerea
nităţii" de către
bunătăţirea calităţii minereu­ cei care se aflau de faţă la re­ secţiei de gospodărire comuna­ lalţi doi au aprobat cheltuirea abaterile grave de la discipli­ au hotărit că reparaţia ca­
lui extras Tn ceea ce priveş­ cepţia clădirii în care urma sâ lă a Sfatului popular regional acestor sume „fără să ştie In na de partid şi de stal, sâvîr- pitală a rabotezei sc. poate
te consumul de lemn şi aici se mute secretarul Sfatului re­ ce se referă în mod precis", şile de tov Roş Ioan, organiza­ face şi la Hunedoara. Şi s-au
tehnica ne oferă posibilităţi gional. întreaga lor atenţie era şi „avizat tehnic" de către după cum relatau in şedinţa ţia de bază din care face parte apucat de freabâ.
D S A.P.C. Dar valoarea practi­
noi. Se studiază înlocuirea absorbită de probleme mori. că a lucrărilor eia mai mare, Comitetului executiv al Sfatu­ l-a sancţionat cu „vot de blam lată cum, din octombrie
scîndurli pentru porfire, cu Unii îşi puneau materia cenu­ aşa că s-au mai întocmit ulte­ cu avertisment". De asemenea, 1966 raboteza stă. Stă in re­
plasa metalică... şie la grele încercări pentru a rior documentaţii penlru „ame- lui popular regional. Au cu­ el a fost destituit din funcţia paraţie capitală, lucrare pen­
noscut despre ce fel.de „repa­
— După cîte sînlem Infor­ stabili în amănunţime ce se de secretar al Sfiitului popular tru care i-au fost planificate
maţi această soluţie tehnici a mai poate face pentru confor­ -najări" din colo de 70 la sulă raţii" este vorba numai atunci regional şi obligat sâ restituie 1 152 ore. Pînă in 25 aprilie (>>
fost abordată încă la Începu­ tul noului locatar; alţii, cum .— chirii, de 19.000 lei, iar din ■cînd noul locator s-o plins de statului sumele’ cheltuite ilegal 1967 — cînd există speranţa
tul anului. Ce rezultate au să ticluiască mai bine un me­ fondurile I G O alle sume pen­ încetineala cu care f G.O. exe­ pentru scopurile sale persona­ că se ua termina — timpul
dat studiile întocmite sau in- moriu justificativ pentru exe­ lru „reparaţii curente". In to­ cută lucrările, deşi aici se.con­ le Tovarăşii Boliciu Sabin, planificat, mat precis staţio­
cereările efectuate ? cuţia unor asemenea lucrări, tal valoarea de deviz a lucră­ centraseră importante efecli- Uamba Mircea — penlru su­ narea maşinii are o depăşire
— Problema este destul de iar — în sfîrşit — alţii, cum rilor prevăzute s-a ridicat la ve de constructori de pe dife­ perficialitatea de care au dat de peste 2.900 ore Transfor­
dificilă deoarece în exploata­ să găsească fondurile necesare 101 392 lei, iar a lucrărilor e­ rite şantiere din raza oraşului. dovadă în aprobarea cheltuirii mate in piese prelucrate, ore­
rea minereurilor nu s-a apli­ şi cum sâ acopere cu o mantie fectuate Ia 103 8G3 lei. Legile statului, etica socia­ acestor sume şi tovarăşul Mun- le pierdute echiv>alcază cu
cat încă podi rea cu plasă me­ legală costisitoarele cheltuieli Cilitorul nedumerit se va în­ listă. sentimentul dreptăţii, nu toiu Nicolae penlru că a admis pierderea a cca. 268 tone pro­
talică Tema n fost dată spre legale şi ilegale, impuse de a­ treba, probabil : cum se poate îngăduie asemenen fapte Dacă sâ se facă deturnări de fonduri ducţie, care este egală cu a-
studiere centrului de cerce­ cest confort nejuslificat. cheltui din fondurile statului statul ţi-a încredinţat o func­ şi penlru alle abateri de la dis­ proapc 63 la sută din pro­
tări, dar trebuie spus că elu­ penlru repararea unei singure ţie în aparatul său, eşti dator ciplina de stat — au fost dis­ ducţia totală a secţiei Me­
cidarea ei merge destul de a­ Trebuie arătat că în planul case, deslinală unei singure fa­ s-o îndeplineşti cu sîrguinţâ şi cutaţi în adunările generale ale canică I pe timp de o hină.
nevoios. Desigur că va trebui Iniţial al I G O. pe anul 19GG. m ilii Alcătuită din trei persoa­ demnitate, sâ gospodăreşti cu organizaţiilor de bază din care
să fie clarificată inlr-un timp nu era prevăzută reparaţia ca­ ne, o sumă care ar fi fost su­ răspundere şi chibzuinţă banii fac pane şi sancţionaţi cu „vot Şi cum am vorbit tot de
cit mai scurt posibil. pitală a imobilului respective! ficientă pentru construirea u­ poporului nu sâ-i munci cu lo­ de blam". pierderi, deocamdată se sub­
Lăudabilă iniţiativa de a se a altor clădiri. Aceste lucrări nei adevărate vile? pata. sau să le înfrupţi din ei. Acest caz. care nu esle earac- înţelege doar un singur pă­
găsi noi soluţii care să con­ prevăzute în planul I.G O. nu Deşi a avut ţoale temeiurile Altfel, oricite declaraţii de bu­ terislic socielătii noastre, Ire- gubaş — statul. Dar autorii
ducă la economisirea materia­ s-au executat insă din „lipsă să-şi dea seama că reparaţia ne intenţii ai face acestea nu buie sâ îndemne lotuşi la a- acestui gen de a aborda pro­
lelor, şi pe această cale Ia re­ de documentaţii şi forţă de clădirii aminlile costă mult, apar decît ca o pură demagogie dînci reflecţii Organele de bleme tehnice pe buzunarul,
ducerea „greutăţii lor speci­ muncă". Deci, iată că fonduri Roş a afirmat că „n-a minării menită să ascundă egoismul, partid şi de slat. comuniştii, statului, n-ar trebui să fie
fice" in preţul de cost al pro­ s-au găsit! Trebuia făcută doar la ce valoare se ridică repara­ carierismul, tendinţa de pai ve­ trebuie sâ tragă din el învăţă­ părtaşi la pagubă ? Dacă aşa
ducţiei. Numai că înl-ir/.ierea transferarea — în termenii mai ţia locuinţei şi modul cum se nire şi de căpătuială. Nu poţi mintele necesare Sâ manifes­ stau lucrurile, conducerea
în găsirea soluţiilor optime se legali, deturnarea lor Mal râ- face reparaţia". Chiar aşa stînd sâ le declari în vorbe devotat tăm intransigenţă fală de orice combinatului să nominalize­
concretizează în materiale mînea întocmirea documenta­ lucrurile — ceea ce e greu de socialismului, cauzei celor încălcare a legalităţii socialiste, ze (într-un timp mai scurt
consumate in plus De aceea ţiilor şi asigurarea forţei de crezut — pare destul de ciudat mulţi, iar în fapt sâ sâvîrşe.şti sâ luptăm penlru respectarea decît reparaţia rabotezei).
cadrelor tehnice şi inginereşti muncă Acensta nu mai consti­ că pe un secretar de sfat popu­ abuzuri care aduc prejudicii întocmai a disciplinei de partid răspunderea şi să-i oblige pe
li se cere punerea în valoare tuia însă o piedică de netrecut. lar regional nu-1 interesează cît cauzei socialismului, care con­ şi de stat, să luăm atitudine vinovaţi la despăgubiri Si.
a gîndirii tehnice de care se cheltuieşte din banii statu­ travin intereselor celor mulţi ! holărîtă, combativă împotriva nu la despăgubiri ,.de ochii
vorbea directorul general nl Documentaţiile — adică lucră­ lui penlru o asemenea „repa­ Abuzul în folosirea fondurilor tuturor acelor care — indife­ lum ii" ci., pe măsura vino­
întreprinderii, prin găsirea o- rile de proiectare şi devizele raţie" mai ales fiind vorba de statului, risipa, toate faptele rent de pe ce poziţii, sub ce văţiei.
perativâ a acelor soluţii care care nu s-au pulul face pentru propria sa persoană. care aduc pagube avutului ob­ formă, sau prin ce mijloace —
să ducă la creşterea eficienţei celelalte imobile inlr-un an — Nici tovarăşul Muntoiu Nî- ştesc — şi care slirnesc pe bu­ aduc prejudicii intereselor sta­ N BĂRBUCFANU
economice a producţiei .şi pe colae, şeful secţiei de gospodă­ nă dreptate indignarea şi ne­ tului, provoacă daune avutului
La Atelierele centrale Crişcior, se montează o nouă co­ calea reducerii cheltuielilor şi s-au făcut cit aî bate din pal­ rire comunală a Sfatului popu­ mulţumirea oamenilor muncii obştesc !
livie pentru puţurile miniere. consumurilor de materiale. me ! Devizul lucrărilor de re­ lar regional, nici tovarăşii Bo- — nu pot fi tolerate. De ase­
■ ■RCKB B B BV9 B 9DI t% fXSS ( mm™ a osb m <■» ■ rana o i
ficienţele din primul trimestru
ÎNDEPLINIREA PLANULUI Şl RECUPE­ Penlru a scurta durata de mon­ ar fi bine măcar ca cele exis­ întreprinderea regională
tente sâ fie active zi de zl.
sînt pe cale de a fi lichidate.
★
tare a funicularelor am format
Despre măsurile luate pen­
trei echipe care se ocupă ex­ tru îndeplinirea ritmică a pla­ „Combustibilul" Deva
clusiv de acest lucru. In pre­ nului de producţie tovarăşul
RAREA RESTANŢELOR NU SE FAC zent mecanismele sînt mai bi­ director ne-a relalnt puţin. Se
ne întreţinute, reparate şl uti­
aşteaptă oaie ca prevederile şi
lizate. Aş adăuga câ au fost
restanţele sâ fie îndeplinite şi
luate unele măsuri pentru îm­ respectiv recuperate de la sine? angajează imediat:
bunătăţirea cointeresării mun­ După cum am văzut la I. F. O-
luni, maiştrii de parchete stă­ chiar şi cele din parchetele un­ citorilor. In majoritatea par­ răştie sînt o serie de deficien­
DE LA SINE! exploatare pentru efectuarea transporta lemnul cu maşini­ chetelor de unde exploatăm ţe Orice tărăgănare în elimi­ — Tehnician I constructor;
de nu sînt posibilităţi penlru a
teau Ja sediul sectoarelor de
masă lemnoasă au fost asigu­
narea lor va conslilui o opre­
le". Măsura propusă este foar­
lucrărilor de încheiere a lunii
anterioare. Plinire altele, în te bună. dar ea a rămas pe hîr- rate condiţii ca muncitorii sâ lişte în colea spre îndeplinirea
cîştige moi bine. In multe par­
planului în mod ritmic şi la
cele 3-4 zile, ei calculau rezul­ tie. Ca dovadă, la fierâslraie- chete am trecut la organizarea
Bilanţul primului trimestru priciile ei. Pentru a asigura în­ tatele obţinute de muncitorii le mecanice planul de produc­ toţi indicatorii. Tovarăşii de — Jurisconsult.
s-a încheiat. După cum arată deplinirea ritmică a planului, din parchete în luna care a tre­ ţie pe trimestru a fost realizat muncii in brigăzi complexe cu la I.F Orâ.ştie cunosc aceasta.
toate calculele, dintre între­ producţia trebuia pregătită de cut, cumulau volumul de lu­ in proporţie de 72 la sută, la plata în acord global. Dar numai atît nu e suficient.
prinderile ce aparţin de Direc­ aşa manieră, îneît ele sâ nu fie crări executate, operaţlî care funicularele Mîneciu 64 la su­ Au fost aplicate şi măsuri pen­ De aceea, considerăm câ va Relaţii suplimentare la telefon 1972 Deva
ţia regională a economiei fo­ resimţite. Din ocest punct de puteau fi efectuate in parchete. tă, iar la Wyssen 27 la sută. De tru îmbunătăţirea condiţiilor trebui acţionat cu mai multă
restiere Hunedoara-Deva_(şi nu vedere, la întreprinderea fo­ Lipsiţi de asistenţă tehnică şi asemenea, în primul trimestru, de viaţă ale muncitorilor. In hotârîre pentru a îndeplini sar­
numai acestea), I. F. Orăştiea restieră Orâşlie au existat mul­ sprijin concret, forestierii nu-şi instalaţia Kobelkram şi-a înde­ această privinţă însă. solicităm cinile şi a recupera restanţele
obţinut cele mai slabe rezulta­ te lacune De pildă, in timp ce organizau munca în mod raţio­ plinit planul în proporţie de mai mult sprijin de la U.R C.C. chiar înainte de dalele amin­
te. In cele trei luni, această în­ în fazele fasonat şi scos s-a nal şi nu foloseau din plin tim­ 0, 27 la sută. Orăşlîe. tite de conducerea întreprinde­
treprindere a râmos cu restan­ creat un sloc de 18.000 m.c. şl pul de lucru. In ultima deca­ La aceste deficienţe se mai De asemenea, pentru îndepli­ rii, prin tovarăşul director
ţe mari la producţia globală respectiv 14 000 m.c. masă dă, cînd planul era pe „muche adaugă faptul câ şefii de sec­ nirea planului la toţi indicato­ Emil Maiorescu. De altfel, re­
(2.326.000 lei), producţia marfă toare Dumitru Andrişoiu şi rii solicităm mai mult sprijin dacţia noaslrâ va reveni pe întreprinderea minieră Moldova Nouă
(3.744.000 lei), producţia marfă Ioan Ungurcanu nu ou urmă­ şi din partea I.M.T.F. Sebeş. parcurs cu articole în care sâ
vindută şi încasată (542 000 lei), rit cum se realizează graficele Pe Ului Mare Cugir avem ta- se evidenţieze modul de apli­
sortimente, livrări, preţ de de producţie, iar maiştrii Ioan soane de râşinoase care dorim care a măsurilor preconizate CU SEDIUL ÎN ORAŞUL MOLDOVA NOUA
cost, beneficii, productivitatea Băduţ. Vasile Simedru, Valen­ să fie transportate în depozi­ de către conducerea întreprin­
muncii In legătură cu această După un trimestru de activitate tin Lasco, Vasile Rădac şi Vir- tele finale Dacă nu se poate derii şi eficacitatea lor. RAIONUL MOLDOVA NOUA — REGIUNEA BANAT
situaţie tovarăşul Ioan Bundâu, gil Olaru nu au luat măsuri o­ mări numărul de autovehicule.
inginerul şef al întreprinderii, perative pentru remedierea a­ L. DEMETER A N G A J E A Z A :
ne-a declarat: „In lunile ia­ variilor la unele mecanisme.
nuarie şi februarie a nins din la I. F. Orăştie Cînd se vor lichida toate aces­ — muncitori mineri şi necallficaţi pentru mină,
abundenţă, a fost un ger nă­ te deficienţe şi se vor recupe­ maiştri mineri, tehnicieni mineri, constructori şi chi-
prasnic. Toată perioada tri­ ra restanţele? Ce măsuri se mişti;
mestrului I am avut imobiliza­ vor întreprinde în acest sens? întreprinderea de gospodărie
te 17 parchete. Din cauza ză­ I>a aceste întrebări, inginerul — Ingineri mineri, geologi, constructori, electro­
pezii au fost blocate drumurile lemnoasă, în faza apropiat s-au de cuţit", se depuneau eforturi Emil Maîorescu, directorul în­ mecanici, topografi şl chimlştl;
auto Canciu, Boşorogu. Moli- creat doar G.000 m.c. lemn. Mai suplimentare, iar mecanismele treprinderii ne-a răspuns : orăşenească Sebeş — economişti;
viş. Muncelu, Valea Râchiţii. mult, aceste stocuri în loc sâ erau suprasolicitate. Urmarea? — Restanţele la fag: 2 089 * « — contabili.
Lupşa, Brâdui şi Măgurenî. La fie create în parchetele uşor In prima decadă, muncitorii, o­ m c. buşteni şî 1.984 m c. con­ cu sediul în oraşul Sebeş, str. LenJn nr. 92, telefon 142 Se asigură salarizare la reţeaua maximă la care se
aceaslo se adaugă lipsa braţe­ accesibile, au fost asigurate in bosiţi, lucrau cu un randament strucţii rurale, nu le vom pu­ adaugă şl spor.
lor de muncă. Deşi au fost tri­ locuri unde s-a intrat foarte scăzut şi mecanismele se defec­ tea recupera decit in trimes­ A N G A J E A Z Ă I M E D I A T : Cazarea se asigură în dormitoarele Întreprinderii,
mişi delegaţi pentru recrutarea greu cu autovehiculele. tau des. trul IV, deoarece 9 parchete — 2 tehnicieni I proiectanţi, specialitatea con­
muncitorilor, lucrătorii ne-au Rezultatele necorespunzăloa- In planul de măsuri tehni- au intrat in restricţie pînâ la strucţii ; Iar masa, contra cost, la cantină.
sosit abia îr.cepînd cu ziua de re din primul trimestru se da- co-organizQtorice al întreprin­ 1 septembrie Restanţele la râ- Sint create posibilităţi dc calificare prin cursurile
15 ianuarie"... loresc însă şi altor deficienţe derii era prevăzută, printre al­ şinoase le vom recupera pînă — 1 tehnician II proiectant; şl şcolile ce funcţionează in cadrul întreprinderii.
Nimeni nu contestă câ iarna interne. Una, şi cea mai impor­ tele, utilizarea tuturor meca­ la 1 august. Sarcinile de plan — 1 tehnician I constructor; Pentru copii există şcoli de toate gradele în loca­
nu le-a creat forestierilor greu­ tantă. esle nei itmicitatea pro­ nismelor la întreaga capacitate aferente lucrărilor ce urmează litate.
tăţi. Din cauza zăpezii abun­ ducţii. De obicei, planul afe­ şi, în mod special, a funicula- le vom îndeplini. Cînd afirm — ! desenator tehnic ; Primirea se va face prin delegat in gara Orşova.
dente. şi în prezent 17 parchete rent primei decade şi chiar ce­ relor. „Pentru realizarea pro­ aceasta mă bazez pe aceea câ — 1 fochist autorizat. Informaţii suplimentare se primesc zilnic înlre ore­
de pe versantul nordic al ma­ lei de a doua nu s-a realizat. ductivităţii — citim in planul în prezent dispunem de sufi­ Condiţiile de angajare, conform prevederilor ane­ le 7—15 Ia serviciul personal din întreprindere, telefon
sivului Godeanu sînt imobili­ Nerilmicilatea este lot ur­ de măsuri — se vor lua mă­ cienţi muncitori şi câ iarna nu
zate. Conducerea întreprinde­ marea unor cauze subiective. suri ca funicularele sâ fie uti­ ne va mai crea greutăţi. Mai xei IV din H.C.M. 1053/1959. 117—174.
rii însă, a ştiut câ iarna are ca­ Intre zilele de 1-4 ale fiecărei lizate şi în perioada de iarnă, avem în vedere şi faptul câ de­