Page 8 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 8
VIATA INTERNAŢIONALA
Congresul Organizaţiei Demonstraţii de protest Salonul de
1 r - U f sshhsie Evoluţia A I i • • •
Mondiale Meteorologice crizei de împotriva agresiunii automobile
guvern din americane în Vietnam de la
GENEVA 1 (Agerpres) — ale O.M.M., cooperarea cu ce New York
Ini re 3—28 aprilie a c. are lelalte instituţii specializate Grecia NEW YORK 1 (Ager
loc la Geneva Congresul al ale Naţiunilor Unite, probleme ROMA. — Vineri, în cea bardamentelor asupra Vietna pres). —
V-lea al Organizaţiei Mondiale tehnice ele. La Congres parti de-a doua zi a vizitei la Roma mului de nord şi începerea u La New York s-a des
Meteorologice. Congresul va a cipă şi o delegaţie a Republi Regele Greciei, Con a vicepreşedintelui Statelor U- nor tratative reprezintă un o- chis sîmbâtă Salonul de
dopta hotârîri şi recomandări cii Socialiste România condu stantin, a continuat sim- nile, Hubert Humphrey, mani bsectiv urgent în vederea asi automobile. Sînt expuse,
in probleme deosebit de impor să de Constantin Sorodoc, re bâlă consultările în ve festaţiile antiamericane au luat gurării păcii şi libertăţii po mai ales, automobile
tante pentru dezvoltarea me prezentant permanent al tării derea soluţionării crizei amploare. Aproximativ 1.000 porului vietnamez şi împiedi-, sport dotate cu o gamă
teorologiei şi a cooperării in noastre pe Ungă O M.M. guvernamentale surveni de persoane au demonstrat pe rării transformării acestui mai marc de mijloace de
ternaţionale în acest domeniu Din delegaţie fac parle con te în urma demisiei gu străzile oraşului, condamnînd război într-o conflagraţie securitate. Orientarea
printre care : programul orga silieri ai Ministerului Afaceri It.S. CEHOSLOVACA. — re una din străzile noului cartier vernului de tranziţie războiul dus de SU.A în Viet mondială”. constructorilor spre do
nizaţiei pe anii 1968—1971. ac de locuinţe „Lesna" din Brno. condus de Paraskevopou- nam. O acţiune similară a avut ☆ . . tarea cu mijloace de se
tivitatea în domeniul asisten lor Externe şi Comitetului de los. El i-a primit pe loc în faţa Ministerului Afa NEW YORK. — In cadrul curitate mai mari inter
ţei tehnice şi formării de cadre Stat al Apelor. preşedintele Partidului cerilor Externe, unde Hubert unei reuniuni a liderilor na vine după publicarea re
E.D.A., lannîs Passalidis.
Comunicat comun pe liderul .Partidului Humphrey purta convorbiri cu ţionali ai „Conferinţei condu centă a cărţii „Nesigur
guvernului italian.
membrii
cerii creştine din sud" a fost
progresist", Spîros Mar- Manifestaţiile au continuat în adoptată o rezoluţie în care la orice viteză" de Ralph
Nader, în care firmele
kezinis, şi pe preşedinte-
Pierderile portugheze în Mozambic U.R.S.S. — l i . i . l . timpul serii pe străzile oraşu se arată câ „războiul pe care silit ^criticate pentru ne
lui, provocind
întreruperea
Statele Unite îl duc în Viet
circulaţiei. nam nu este justificat nici din glijarea securităţii auto
CAIRO 1 (Agerpres). — La teneşti trainice dintre U.R.S.S. Corespondenţă Vr punct de vedere moral şi nici mobilelor.
Cartea a provocat mul
ALGER 1 (Agerpres). — zentanta Frontului de elibera Cairo a fost dat publicităţii şi R.A.U., faţă de dezvoltarea Un grup de personalităţi din politic". Soldaţii americani de tă vilvă, declanşînd o a
Un număr de 220 de militari re din Mozambic (FRELIMO). comunicatul cu privire la vi lor continuă in diferite dome Florenţa — unul din oraşele culoare luptă in Vietnam îm devărată campanie pen
portughezi au fost ucişi, iar Documentul arată, de aseme zita oficială pe care A. A. nii. le Uniunii democratice, pe care Ie va vizita vicepre potriva unul popor care-şi apă tru asigurarea securităţii
aproximativ alţi 100 răniţi, în nea, că patrioţii mozambicani Gromîko, ministrul afacerilor Cele două părţi şi-au expri Uias Tsirimolcos, care au şedintele S.U.A., Hubert ră libertatea, in timp ce în automobilelor. Au fost
externe al U.R.S.S a făcul-o
Humphrey — a adresat aces
perioada dintre 31 decembrie au ucis un colonel portughez in Republica Arabă Unilă. mat neliniştea profundă în le expus poziţia partidelor tuia o scrisoare în care îşi ex ţara lor nu se bucură de drep adoptate o scrie de legi
aşa-
in timp ce conducea o
lor în legătură cu posi
turi civile depline". „Vom fa
1966 şi 24 ianuarie 1967 — zisă operaţiune de „curăţire", In comunicai se arată că ce gătură cu agresiunea S.U.A. bilităţile existente de re primă „adînca îngrijorare" fa ce tot ce ne va sta in putinţă care prevăd modificări
împotriva
poporului vietna
menţionează un comunicat dat desfăşurată in rîndul populaţiei le două părţi şi-au exprimat mez. au cerul încetarea ime glementare a crizei gu ţă de războiul dus de Statele pentru a opri războiul din fn construcţia automobi
a proteja
lelor, pentru
publicităţii la Alger de repre din provincia Niassa. satisfacţia fată de relaţiile prie- diată şi necondiţionată a bom vernamentale. Unite în Vietnam. Scrisoarea Vietnam", subliniază rezolu pe conducători. Agenţia
bardamentelor împotriva R. D. După încheierea între subliniază câ „încetarea bom ţia. naţională pentru asigura
Vietnam, retragerea trupelor vederilor. nici unul din rea circulaţiei rutiere a
străine care intervin in trebu tre liderii partidelor dat publicităţii modifică
rile interne ale Vietnamului, menţionate nu a făcut, rile care vor fi adoptau
IN Ţ Ă R I L E C A P I T A L I S T E şî-au exprimat sprijinul deplin vreo declaraţie asupra de la 1 ianuarie 1968. Cu
faţă de dreptul inalienabil al conţinutului convorbiri toate că noile măsuri nu
poporului vietnamez de a-şi lor. Se ştie, însă, că toa sînt obligatorii pentru
hotărî singur soarta te partidele politice, cu modelele din 1967 expu
M. Riad, ministrul afaceri excepţia „Partidului pro se la salon, unele firme
MARI ACŢIUNI REVENDICATIVE lor externe al R A U., a ac \ gresist", se opun ca man au prezentat modele cu
datul de formare a gu
ceptat invitaţia de a face o
unele modificări.
vernului să fie încredin
vizită oficială în Uniunea So
Sînt totuşi foarte puţi
vietică. ţat liderului partidului ne noutăţi pentru asigu
tanţii patronatului şi cei ai mii de muncitori din oraş. ☆ E.R.E., Kanellopoulos. rarea securităţii circula
FRANIA sindicatului muncitorilor, cate ☆ Andrei Gromîko, ministrul ţiei. Au fost expuse şi
şl-au realirmal inlenfla de a PARIS. — Peste 6.000 de afacerilor externe al U.R.SS., C. ALEXANDROAIE
continua acţiunea grevistă In muncitori din întreprinderile s-a înapoiat sîmbâtă la Mos corespondentul Agerpres automobile electrice, in
PARIS. — In Franţa conti caz că nu li xe vor majora sa metalurgice ale oraşului Bor la Atena prezent în stare experi
nuă să se desfăşoare acţiuni lariile. La Nanles s a desfăşu deaux au declarat grevă, re- cova. dîn vizita făcută în Re mentală. Este vorba dc
revendicative ale oamenilor publica Arabă Unilă. tipul „Flectrovar If -, a-
muncii, La şantierele navale rat o demonstraţie a metalur- vendiclnd majorarea salariilor parţinînd firmei „Che
şi îmbunătăţirea condiţiilor de
din Salnt Nazalre au loc ne giştilor, cărora, în semn de so muncă. vrolet’, Firma „Dodge"
gocieri dilicile intre reprezen lidaritate, li s au alăturat alte O hotărîre a C. C. al P.C.U.S. a prezentat o camionetă
care seamănă mai mult
cu o maşină de curse de-
ITALIA şi a guvernului sovietic cît cu un camion.
ROMA. — Aproximativ MOSCOVA 1 (Agerpres). — anii 1968-1970 să se creeze per R.F a GERMANIEI. — Aspect
monstraţii de protest împotri întrunirea Consiliului A
60.000 de muncitori italieni C.C. al P.CU.S. şi guvernul dele forestiere pe o suprafaţă din timpul unei recente de
din Industria morăritului au sovietic au adoptat o hotărîre de 324 000 hectare, să se efec
declarat joi o grevă generală care conţine un larg program tueze lucrări de fixare şi îm va războiului din Vietnam dus
de 48 de ore, revendicind îm de măsuri in vederea ocrotirii pădurire a pantelor abrupte şi de SU.A., demonstraţie ce a de Miniştri f pa neez
bunătăţirea salarizării şi în solului de eroziunea eoliană şi terenurilor nisipoase pe o su avut loc la Koln.
cheierea unor noi contracte hidraulică. In acest scop vor fi prafaţă de 827.000 hectare
de muncă. Se altă, de aseme alocate însemnate fonduri bă PARIS 1 (Agerpres). — Sîm- cabinetului său, care a fost
nea, în grevă muncitorii de la neşti şi utilaje. bălâ dimineaţa a avut loc Ia acceptată.
şantierele navale din Triest, In hotărîre se prevede ca în Acord Intre Liban şi I.P.C. Paris o şedinţă extraordinară Noul guvern francez va fi
care protestează împotriva a Consiliului de Miniştri al format după alegerea noilor
măsurilor de reducere a pro BEIRUT 1 (Agerpres). — începînd de la 1 ianuarie 1966. Franţei, prezidată de generalul organisme ale Adunării Naţio
duct iei,~‘aîhi rit ale de ~ guvern, „Iraq Petroieum Company" Acordul încheiat de guver de Gaulle. Cu acest prilej, preT nale franceze. ÂgeWtid ^ B ri
măsuri care ar avea ca urma VIZITA PRIMULUI (I P.C.) a acceptat să majoreze nul libanez cu I.P.C. este ase şedinţele Franţei a mulţumit ce Presse relatează că, în prin
re concedierea unui număr de MINISTRU AUSTRALIAN cu peste 50 la sută redevenţe- mănător cu cel încheiat de a primului ministru şi membri cipiu, lista noului guvern va
lucrători. LA VIENTIANE le pe care le plăteşte Libanu ceeaşi companie cu guvernul lor guvernului pentru contri fi dată publicităţii joi seara.
Totodată, aproximativ 350.000 lui pentru conducta sa petro Siriei. Intr-o declaraţie dală buţia adusă la îndeplinirea
de muncitori din Industria VIENTIANE 1 (Agerpres). — lieră de pe teritoriul acestei publicităţii după semnarea a sarcinilor care au stat în faţa
textilă italiană au anunfat că Primul ministru al Australiei, ţări. cordului, primul ministru li statului francez în timpul pre
vor declara o grevă in spri Harold Hoit, a sosit sîmbâtă Acordul semnat sîmbâtă de banez, Rashid Karame, a afir cedentei legislaturi a Adună
jinul revendicărilor lor pri într-o vizită oficială la Vien- primul ministru al Libanului, mat că I.P.C a consimţit să rii Naţionale. După această ce Astăzi, alegeri
vind majorarea salariilor sl tiane, venind de Ia Pnom Penh. plătească Libanului în aceeaşi remonie. primul ministrul
Rashid Karame, în calitatea
îmbunătăţirea condiţiilor de După cum s-a mai anunţat, sa de ministru al finanţelor şi proporţie ca şi Siriei, orice su Georges Pompidou a remis ge municipale
FRANŢA — Luptele revendicative în regiunea Rhone se muncă. premierul australian întreprin economiei, şi de reprezentan mă datorată pentru trecut. neralului de Gaulle demisia
de în prezent un turneu în
intensifică ca urmare a atitudinii intransigente a marilor pa mal multe ţări asiatice. In tul I.P.C. in Liban, Cedrick
troni faţă de sporirea salariilor muncitorilor şi a hotârîri! Cambodgia, Harold Hoit a dis Hahn, prevede că, pe viilor în Chile
autorităţilor de a folosi poliţia împotriva oamenilor muncii. SPANIA cutat cu oficialităţile proble compania va plăti anual statu Situaţia din Bolivia continuă
In foto: Manifestanţi-lucrâtori ai uzinelor Berliet demon- lui libanez redevenţe în valoa SANTIAGO DE CHI,LE 1
strînd pe străzile oraşului Lyon au fost opriţi de oamenii de MADRID. — Peste 6.000 de me interesînd relaţiile celor re de 6.230.000 dolari, fată de (Agerpres). — Trei milioane
ordine. latâ-i fată în fată, muncitori şi forţele poliţieneşti. două ţări. La Vientiane el va 4 milioane, pînâ acum. Această să rămînă încordată
mineri din Asturia au decla avea convorbiri similare. de alegători chilieni se vor pre
rat grevă în semn de protest sumă va fi plătită retroactiv zenta astăzi în faţa urnelor
împotriva condiţiilor grele de LA PAZ 1 (Agerpres). — Ul m ilitar al Argentinei, se apre pentru a desemna pe cei 1.629
membri ai celor 276 de con
timele telegrame de presă din
N o tă e x te r n ă muncă şi a lipsei celor mai e capitala Boliviei anunţă ca si ciază câ situaţia din Bolivia ar silii municipale din ţară Ma
lementare norme de securitate
putea suferi o evoluţie neaş
a muncii. Greva a fost decla tuaţia din această ţară conti teptată în următoarele 72 de joritatea celor peste C.000 de
rată In urma accidentului ca Convorbirile delegaţiei parlamentare nuă să răifnnâ încordată, ca ore, deoarece armata bolivia- candidaţi au fost propuşi de
re a avut loc la mina Riosa, urmare a intensificării acţiu nă întimpină dificultăţi în cele patru mari formaţii po
PICNIC în care şi-au găsit moartea britanice la Cairo nicat oficial relevă lapidar câ Guvernul bolivian, se subli litice chiliene: Partidul do-
nilor de partizani. Un comu
lupta împotriva partizanilor.
patru mineri.
guvernâ-
de
mocrat-creştin
CAIRO 1 (Agerpres). — lui Adenului. precizînd că sin „în ultimele 24 de ore opera niază în aceleaşi cercuri, are niînt, Frontul de acţiune popu
lară, Partidul radical şi Parti
de făcut faţă unei insurecţii
ţiunile trupelor guvernamen
ANGLIA Membrii delegaţiei parlamen gurul reprezentant al popoa tale împotriva forţelor de par generale şi nu unei acţiuni dul naţional care de anul tre
C U ... SOMBRERO LONDRA. — Peste 1.000 de tr-o vizilâ in R.A.U., au avut relor din această regiune este tizani au continuat potrivit izolate de partizani. Ca mă cut grupează membrii partide
tare britanice, care se află în-
F.L.OS.Y.
lor liberal şi conservator.
guvernul
sură de prevedere,
previziunilor".
la Cairo o întrevedere cu Ab-
vizitei sale în
In timpul
Alegerile de astăzi, sublinia
Pe dc allă parte, în cercuri
au
electricieni din Glasgow
declarat o grevă de solidari del Quawee Mackawee, se R.A.U., delegaţia parlamentară le militare din capitala Ar argentinian a trimis pe genera ză observatorii, vor constitui
lul Eduardo Aguirre pentru a
tate cu lucrătorii din servici cretar general al Frontului de britanică, care efectuează un gentinei, unde a sosit vineri un test al popularităţii regi
Pentru 1 aprilie Casa Albă dincolo de Rio Grande reven Eliberare a sudului ocupat al turneu printr-o serie de ţâri a inspecta dispozitivele de secu
a aranjat în mod discret o în- dică transformarea restricţiilor ile municipale ale oraşului, Yemenului (F.L.OS.Y.). Deşi rabe la invitaţia Ligii Arabe, şeful statului major a) forţelor ritate luate la frontiera dintre mului preşedintelui democrat-
creşlin, Eduardo Frei, după a
aeriene boliviene. Jorge Colier
tîlnire a tuturor ambasadori discriminatorii la importurile care se altă de trei sâptămlnl nu a fost dat publicităţii nici a avut întrevederi cu preşedin Argentina şi Bolivia. proape trei ani de guvernare.
lor latino-americani. acreditaţi făcute de S.U.A. în preferinţe în grevă, revendicind majora un comunicat in legătură cu tele R.A.U., Gamal Abdel Cueto, pentru a cere sprijinul
la Washington, cu preşedintele — lucru pe care, după părerea rea salariilor, convorbirile care au avut loc, Nasser, cu membri ai guvernu
De două săptămini se allă
Johnson. La ranch-ul acestuia latino-americanilor. Statele II- în grevă şi minerii din regiu cercurile informate din Cairo lui R.A.U. şi reprezentanţi a(
din Texas a fost organizat un nite ar fi obligate sâ-1 facă în nea industrială Coventrv. apreciază că s-a procedat la un Ligii Arabe In cercurile po
picnic, iar preşedintele le-a fă numele „Alianţei pentru pro Greviştii revendică încheierea schimb de vederi asupra si litice africane se apreciază că
cut „o surpriză", oferindu-le gres". Iniţiativa Washingtonu tuaţiei din Aden şi aşa-zisa în timpul acestor convorbiri Clădirea Direcţiei companiei petroliere
clte un uriaş sombrero de lui de a crea o .piaţă comună", unui nou contract de muncă Federaţie a Arabiei de sud. a fost discutată şi problema
cow-boy din Texas. Atît pic organism economic supranaţio- colectiv, care să prevadă îm Mackawee a expus parla restabilirii relaţiilor diploma naţionale a Iranului din Teheran.
bunătăţirea salariilor şi adop
nicul cît şi .surprizele- urmă nal, urmăreşte, de fapt, să u tarea unor măsuri eficiente de mentarilor britanici poziţia tice dintre R.A.U. şi Marea
resc scopuri care depăşesc li şureze pătrunderea monopolu securitate a muncii. F.L.O.S.Y. în privinţa viitoru Brltanie.
mitele unor simple divertis rilor nord-americane în econo
mente. Diplomaţia cu sombre mia ţărilor din America de
ro urmăreşte, de fapt, netezi Sud. Pentru aceasta, emisarii
rea drumului spre conferinţa nord-americani fac mereu pre
la nivel înalt, prevăzută pen siuni asupra partenerilor din statul Rio de Janeiro, care a declarat că Miil* tru Commonwealth, Gcrald Latbury, guverna
tru 12 aprilie la Punta del Es sud pentru o integrare cit mai £ In capitala R.P. Mongole continuă lucră Ier a apărut în această regiune în aprilie 1965, tor general al Gibraltarului, şi ministrul prin
te (Uruguay), unde preşedin urgentă a comerţului lor. Du rile Congresului Uniunii Internaţionale a Stu unde şi-a cumpărat un automobil pe numele cipal al acestui teritoriu, Joshua Hassan. După
tele Johnson se va întîlni cu pă dezbateri furtunoase, la denţilor. Au luat cuvintul reprezentanţi a nu lui adevărat, al cărui număr de motor cum subliniază documentul, participanţii la
partenerii săi din America La consfătuirea de la Montevideo, meroase organizaţii studenţeşti din diferite (589.207) este cunoscut. Potrivit ziarului „O convorbiri „au realizat un acord deplin cu
tină. Pe măsură ce data întîl- delegaţii din ţările Americil ţări aln lumii. Globo", Miiller este in prezent proprietarul privire la politica şi modalităţile de acţiune
in problema Gibraltarului".
nirii se apropie, oficialităţile (Latine au reuşit să amîne data fn cadrul dezbaterilor pe marginea rapor unei agenţii de turism in statul Hahia.
de la Washington şi presa a- intrării în vigoare a aşa-zisei tului de activitate al Comitetului Executiv al
tnericană sînt tot mai neliniş pieţe comune din 1980 în 1985. U.I.S., a luat cuvintul Mircea Angelcscu, pre £ Clay Shaw, cunoscut om de afaceri dîn • Un grup de studenţi de culoare de la U-
tite. Ziarul „Journal of Comer- $i cum ordinea de zi a întîl- şedintele U.A.S.R., care a vorbit despre rolul New Orleans, care a fost inculpat la 22 mar niversilatea Morchouse din Atlanta au trimis
ce® scria recent că „preşedin nirii de la Punta del Este nu a U.I.S. în mişcarea mondială studenţească şi tie de a fi participat la un complot împotriva preşedintelui Johnson o petiţie in care se de
tele Johnson riscă să-şi ştir fost definitivată, la 8 aprilie, despre rontribuţia studenţilor din ţara noastră fostului preşedinte al S.U.A., John Kenncdy. clară adversari convinşi ai războiului. Cei 75
bească autoritatea fată de A miniştrii de externe ai ţărilor la dezvoltarea cooperării şi întărirea unităţii va apare la 5 aprilie în faţa unui tribunal din de studenţi, semnatari ai petiţiei, anunţă că
acest oraş pentru ultimele formalităţi in ve
merica Latină®. Temerile poli OS A. se vor neîntîlni în în de acţiune a studenţilor de pretutindeni. derea punerii sale sub acuzare. refuză să se înroleze in armată.
ticienilor de la Washington cercarea de a găsi un punct ţ O delegaţie parlamentară a R.P.D. Core
sînt întemeiate, maî ales că în de vedere comun Din nou se ene, condusă de Kan Rian Ug, vicepreşedinte % Preşedintele peruvian, Fernando Belaun- £ In teritoriile Goa. Daman şi Diu. situate
ultimii ani nici o întîlnire in- anunţă, însă, divergenţe de o de Terry a declarat că la intilnirea din aprilie pc coasta de vest a Indiei, au luat sfîrşit vi
teramericanâ nu s-a desfăşu pinii. Astfel, ministrul de ex al Prezidiului Adunării Populare Supreme, a de la Punta del Este a şefilor de state din neri alegerile generale pentru Adunarea le
rat fără să ducă la apariţia u terne al Columbiei nici nu a par sosit într-o vizită prietenească la Sanaa, la in emisfera occidentală va ridica problema ob gislativă locală şi pentru desemnarea repre
vitaţia guvernului yeincnit.
nor contradicţii serioase între ticipat la şedinţa Consiliului ţinerii unui ajutor financiar pentru realiza zentanţilor în Parlamentul pc întreaga Indie.
Statele Unite şi ţările latîno- O.S.A., deoarece preşedintele % In capitala Republicii Dominicane, Santo rea proiectelor de irigaţie elaborate de ţara învingător a ieşit partidul Maharashtrawarti
amerlcane. Divergenţele nu au Rene Barrienlos a declarat că Domingo, s-au produs noi incidente. Un grup sa. Gomantak cu 16 locuri din cele 30 cît are
lipsit nici la recenta consfă nu va fi prezent la Punla del de persoane înarmate au pătruns in clădirea Adunarea legislativă.
tuire de la Montevideo a re Este. Data de 12 aprilie se a unui post de radio, distrugind instalaţia dc e- • Intre 2 şi 8 aprilie a.c. urmează să aibă
prezentanţilor speciali ai ţări propie însă, şi oficialităţile misiunc. Pe de altă parte, intr-un cartier al loc în capitala Mexicului cel de-al 7-lea Con % Intr-o primă conferinţă de presă orga
lor membre ale Organizaţiei americane vor pînâ atunci să-şi capitalei doi tineri au fost ucişi cu focuri de gres mondial al petrolului, la care vor parti nizată dc la instalarea sa, noul preşedinte al
Statelor Americane (O.S.A.), La descreţească frunţile sub., un armă trase dintr-o maşină. cipa aproximativ 3.500 de delegaţi din peste Braziliei, Artur Costa e Silva, a declarat vi
elaborarea ordinei de zi preli sombrero. Picnicul de la 1 a 80 de ţâri. neri în faţa a peste 200 dc ziarişti că guvernul
minare a întâlnirii de la Punla prilie din Texas pentru amba 0 Ziarul brazilian „O Globo" relatează câ La lucrările Congresului va participa o de său „se angajează să menţină Brazilia într-o
del Este, unul din punctele sadorii latino-americani joacă criminalul de război Hcinrich Miiller, care a legaţie de specialişti români, condusă de Nico- atmosferă de calm şi să asigure stabilitatea
nevralgice a fost politica co rolul de „turtă dulce". El mar succedat lui Adolf Eichmann în fruntea de lae loneseu, adjunct al ministrului petrolului. socială şi economică". Preşedintele a precizat
mercială discriminatorie a pre chează de fapt o nouă ofen partamentului nazist pentru exterminarea c- că este hotârît să continue lupta împotriva
ţurilor în comerţul ţârilor A- sivă de presiuni ale Washing vrcilor, se află in prezent în Brazilia, în sta % La Londra a fost dat publicităţii un co inflaţiei şi să pună în aplicare un plan vast de
merlcii Latine cu S.U.A. şi in tonului asupra guvernelor A- tul Bahia. Informaţia ziarului a fost. indirect, municat In legătură eu încheierea convorbiri dezvoltare, destinat să îmbunătăţească in
tenţiile Washingtonului de a-i mericii Latine pentru alinie confirmată dc un comisariat de poliţie din lor dintre Judith Hart, ministru de stat pen frastructura ţării.
lega pe partenerii din sud în- rea Ia poziţiile sale.
tr-o piaţă comună. Statele de N. CREŢII ■ M i a i a H i i m v i v a v i m a
| 40.06S
REDACŢIA $1 ADMINISTRAŢIA ZIAR U LU I: str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75, 1585, 23 17. TIPARUL: întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva.