Page 81 - Drumul_socialismului_1967_04

B iblioteca (' o;, j

î li;rîodo:;ra-Dev'a : PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A i SOSIREA UNEI DELEGAŢII
De clteva 2lle, la Institutul
de cercetări pentru cereale şl
plante tehnice de la Fundulea
se lac experienţe In cimp şi A P. C. SIRIAN
laborator de lertiliiare a po­
rumbului. cu ajutorul izotopi­
lor stabili şi radioactivi. Aces­ Luni seara a sosit în Capita­ varăşii Alexandru Drăghici,
te studii se efectuează Jn ca­ lă o delegaţie a Partidului Co­ membru al Comitetului Execu­
drul programului internaţional munist Sirian, condusă de to­ tiv, al Prezidiului Permanent,
iniţial de F A.O. şi A LE.A . cu varăşul Youssef Faysal, mem­ secretar al C.C. al P.C.R, Mi-
privire la eficienta îngrăşă­ bru al Biroului Politic al CC. liai Dalea. secretar al CC. al
mintelor marcate In cultura al PC Sirian; care, la invita­ P.C.R.. Gheorghe Pelrescu.
ţia C.C. al P.C.R , face o vizită membru al CC. al P.C.R., şef
C.C. al P.C.R.,
de secţie la
Fertilizarea în ţara noastră. Gheorghe Necula, membru al
Din delegaţie fac parte tova­
C C. al P.C.R . prim-secretar al
răşii Manrice Salibi. membru
al CC. al PC. Sirian, Rame Comitetului regional Bucureşti
O M U COMITETULUI REGIONAL HUNEDOARA AL P CI 81 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL porumbului Chckmouss. Bndre Gazzi, şi al P.C.R.. Constantin Vasiliu,
adjunct de şef de secţie la C C.
Fayez Jalaliecli. membri ai u­
al P.C.R., tiheorghe Dumitru,
nor comitete regionale ale P.C
Sirian. secretar al Comitetului orăşe­
nesc Bucureşti al P.C.R., acti­
La aeroportul Băneasa, dele­
| cu ajutorul gaţia a fost întimpinată de to­ vişti de partid.
ANUL XIX. NR. 3830 MARŢI 25 APRILIE 1967 4 PAGINI — 25 BANI
izotopilor
A. A Prezentarea scrisorilor
PUNCT PE PLECARE IN ÎMBUNĂTĂŢIREA porumbului, la care participă
8 (ari.
Lucrările efectuate pină a­ de acreditare de către
cum, urmărind stabilirea epo­
ACTIVITĂŢII ECONOMICE cilor şi metodelor optime de
aplicare a îngrăşămintelor cu
azot şi loslor la porumb, au ambasadorul Marii Britanii
dus la unele concluzii intere­
sante. S-a stabilit, asllcl. că
din 100 de kg de azot aplicai in Republica Socialistă România
pe hectar, porumbul foloseşte
Perfecţionarea grăşămintelc cu azot aplicate Consiliului de Stat, Chivu Stoi­ lui de Stat. Chivu' Stoica, şl
Intre 46,7 — 67.5 kg. că In-
Intre preşedintele Consiliu­
La 24 aprilie,
preşedintele
la praşila a doua sini mai in­
tens folosite de plante decit
Sir John Chadwick, a avut loc
extraordinar şi plenipotenţiar
cele aplicate la semănat. ca. a primii pe ambasadorul ambasadorul Marii Britanii.
Rezultatele cercetărilor a­ al Marii Britanii in Republi­ apoi o convorbire cordială.
La solemnitatea prezentării
mintite. precum şi extinderea ca Socialistă România, Si r scrisorilor de acrediLare şi la
John Chadwick, care şi-a pre­
folosirii îngrăşămintelor cu a-
metodelor şi formelor de zol in agricultura tării noas­ ca. preşedintele Consiliului de convorbiri au luat parte Grigo-
zentat scrisorile de acreditare
re Geamănu, secretarul Con­
Cu acest prilej. Chivu Stoi­
tre, au determinat măsuri pen­
Corneliu
siliului de Stat, şi
tru producerea In fără a izoto­
pului N 15, România devenind
externe.
John Cliad-
România şi Sir
astfel una din putinele târî din Stal al Republicii Socialiste Mănescu, ministrul afacerilor
lume producătoare ale acestui wiclc, ambasadorul Angliei, au
Izotop rostit cuvintări. (Ager preş)
organizare a producţiei Ziua solidarităţii internaţionale cu tineretul
care luptă împotriva colonialismului
Caracterizată printr-o evolu­ cru ne-a permis să găsim so­ co-maleriale, valorificării de­ studiază în insliluliile de In- vlrşlle de imperialiştii amerl•
ţie dinamică, organizarea şti­ luţii de mare eficacitate. Aşa pline a tuturor rezervelor e­ La Casa de cultură a stu­ vâtâmlnl superior din Capita­ canl tn Vietnam şt îşi exprimă
inţifică a producţiei şi a mun­ am procedat la mecanizarea e­ xistente. In acest scop a fost denţilor din Capitală a avuf lă. hotdrîrea de a sprijini pinâf la
cii este instrumentul prin­ videnţei operaţiunilor privind înfiinţată o grupă de ingineri foc luni după-amiază o adu­ A luat cuvintul Ion Popes- victoria linală poporul vietna­
cipal în realizarea sarci­ respectarea disciplinei contrac­ şi specialişti, care se ocupă în nare consacrată zilei de cu. secretar al C C. al UT.C., mez fn lupta dreaptă.
nilor mari privind creşle- tuale, unde mai înlîi s-a stabi­ mod nemijlocit de organizarea 24 aprilie — Ziua solida­ care a relevat, printre altele. UT.C. şl U.A.S.R. — a sub­
rea producţiei, a productivită­ lit volumul de dale, circu­ rităţii internaţionale cu tine­ cri tineretul şi studenţii din liniat fr încheiere vorbitorul
ţii muncii, reducerea preţului laţia evidenţei şi apoi s-a tre­ Ing. TRAIAN GHEORGHIŢA La staţia de 220/110 kv Peşliş se află în funcţiune unul retul şi studenţii care lup­ (ara noastră işi reafirmă solida­ — îşi aduc contribui la la dez­
de cost şi sporirea rentabili­ cut la întocmirea unui sistem dintre transformatoarele de 200 MVA realizat de Uzinele „E- tă împotriva colonialismului, ritatea deplină cu lupta dreaptă voltarea cooperdr/1 şl făurirea
tăţii. In ridicarea la un nivel de codificare cu date despre Grupa <lc organizare ştiinţifică pentru eliberare nafională. n poporului şi studentilot viet­ unităţii de acţiune a tineretu­
calitativ a întregii activităţi e­ beneficiar, laminor, tipodimen- a producţiei de la lectroputere" din Craîova. Au luai parte numeroşi mun­ namezi, înfierează ororile sri- lui de pretutindeni.
Prin calităţile sale această instalaţie executată la nive­
C, S Hunedoara
conomice. siunea laminorului, calitatea o­ lul tehnicii mondiale, asigură o bună funcţionare a staţiei citori. studenţi, elevi, precum
In spiritul înţelegerii acestor ţelului şi alte elemente absolut (Continuare In pag. a 3-a) de transformare de la Peşliş. Foto: V. ONOIU şl tineri de peste hotare, care
sarcini şi a Directivelor Con­ necesare in urmărirea operati­
gresului al IX-lea al partidu­ vă a modului in care sînt res­ a ■ ■ ■ «
lui. conducerea Combinatului pectate lermenele contractuale.
siderurgic Hunedoara. îndru­ Paralel au fost operate modi­
mată de comitetul de partid a ficări şi în formulai islica con­ I n c o o p e r a t i v e l e a g r i c o l e d i n r a i o n u l i l i a
iniţiat încă din anul 1966 o tractelor şi avizelor de expedi­
serie de studii tehnico-econo- ţie.
mice menite să soluţioneze u­ La întocmirea studiului pri­
nele probleme legate de creş­ vind analiza utilizării forţei Trăind din plin germinaţia lor, iar acum firul trei a în­
terea gradului de mecanizare siderurgice din cadrul combi­ NUMAI CONDIŢIILE CLIMATICE ÎMPIEDICA specifică anilor noştri Hune­ ceput sâ producă.
de muncă în secţia reparaţii
a unor lucrări administrative, doara siderurgică îşi extinde Tovarăşii ing. Alexandru
de deservire cu materii prime, natului, a fost necesară în pre­ mereu capacităţile de pro­ Lupu, tehnolog, şi Petru Fo-
materiale, piese de schimb, alabil documentarea persona­ ducţie, atît prin construirea tescu, energetic şef al secţi­
scule ele. Alegerea temelor a lului însărcinat cu găsirea so­ unor obiective noi, cit şi prin ei, ne-au Informat că, spre
fost dictată de oportunitatea luţiei în baza căreia să se poa­ DESFĂŞURAREA ÎNSÂMiNŢĂRII dezvoltarea şi modernizarea deosebire de primele două fi­
şi importanţa lor. Cum a pro­ tă formula concluzii de prin­ celor existente. Din ultima re, al treilea prezintă o Im­
categorie face parle şi lami­
portantă îmbunătăţire la sis­
cedat grupa de organizare şti­ cipiu asupra modului în cate norul de sîrmă, unilate rela­ temul de reglare a buclei. A-
inţifică la rezolvarea practică este folosită forţa de muncă în tiv tinâi’â, care pînâ acum a ceaslâ îmbunătăţire va asi­
a acestor probleme ? uzine similare din ţară şi in tractoare care deserveşte coope­ trebarea : la cooperativa agri­ funcţional numai cu două fi­ gura exploatarea şi funcţio­
Pentru ca studiile întreprin- străinătate. Documentarea pro- rativa agricolă din Bretea Mu- colă din Bretea de ce nu se re. Cerinţele mereu crescîn- narea finisorului în deplină
priu-zisâ s-a făcut la C. S. Re­
. se să fie cît mai complexe şi şiţa, Oţelul Roşu. I.C.S. Hu­ PORUMRULUI ? reşană şi-a'exprimat .-regretul procedează la fel ? de de sîrmă ale economiei siguranţă, prevenindu-se a­
multilaterale şi să dea solu­ că aici nu s-au însămînţat nici naţionale, au impus construc­ variile şi opririle accidentale.
ţiile şi măsurile cele mai efi­ nedoara şi din literatura de 10 hectare cu porumb din cele torilor de la I.C.S.H. sâ trea­ Mai mult. acum, cu ocazia in­
ciente au fost alcătuite colec­ specialitate Trecerea la stu­ Cooperativele agricole din chiar sute de tone de recoltă. peste 100 planificate. Cauza : Maşini că fără întârziere la executa­ trării în funcţiune a celui de­
tive de specialişti legaţi ne­ dierea condiţiilor concrete din raionul Ilia se situează cu rea­ In ceea ce priveşte stadiul în- „Tovarăşii din conducerea co­ al treilea fir, tovarăşul ing.
mijlocit de munca practică, combinat s-a făcut prin con­ lizări sub nivelul mediei pe săminţârii porumbului, pină operativei au aşteptat să se a­ rea celui de al treilea fir. Lucaci Zoltan. şeful lamino­
oameni cu experienţă, care au semnarea în fişele de eviden­ regiune înregistrate la însâmîn- ieri, unităţile cooperatiste din sigure condiţii pentru a lucra în conservare Utilizind metode înaintate rului de sîrmă, a ţinut sâ fa­
manifestat pasiune şi interes ţă a datelor privind utilizarea ţarea porumbului. Intr-o oare­ raionul Ilia au realizat 650 din plin. cu toate forţele". Dar de lucru, nu numai la ampla­ că următoarea precizare:
pentru munca de cercetare. A- forţei de muncă în deservirea care măsură această situaţie se hectare din cele peste 2.400 pla­ în ziua de 22 aprilie, luciul a Printre unităţile cu realizări sarea fundaţiilor interioare, ,,Prîn intrarea în funcţiune
vînd in vedere noutatea şi di­ secţiilor de bază. In urma da­ daloreşle condiţiilor climateri­ nificate. Dacă avem în vedere început numai după-amiază. mai bune la semănatul porum­ ci şi pentru monlajul agre­ a acestui obiectiv industrial
versitatea problemelor ivilc, telor obţinute s-a trecut, ca şi ce mai puţin favorabile. Dar. faptul că intre lucrările de iar în tarlaua pregătită, ca în bului se numără şi cooperativa gatelor, constructorii de la producţia de sîrmă a lamino­
am pus accent mai întîi pe as­ în primul caz, la stabilirea me­ adevărata cauză a inlîrzierii pregătire a terenului şi semă­ fiecare an, semănatul s-a des­ agricolă din Hâiâu. Aici, din I.C.S H. au reuşit sâ predea rului nostru va creşte cu pes­
pectul metodologic al muncii. todologiei de interpretare a semănalului trebuie căutată in nat s-a creat un decalaj de a­ făşurat anevoios deoarece tre­ cele 136 hectare au fost pregă­ firul trei pentru probe teh­ te 80.000 tone anual. In acest
Cum era şi firesc am pornit materialului faptic cules. Tn modul defectuos de folosire a proape 800 hectare este uşor buie ocoliţi pomii care nu au tite peste 100, iar 55 au şi fost nologice cu circa trei luni an, de pildă, numai datorită
fost scoşi. In ziua de 23 apri­
de la o temeinică documenta­ final, studiile întreprinse au timpului prielnic pentru lucru să ne dăm seama că maşinile lie, nici inginerul cooperativei, însăminţale. La prima vedere mai devreme faţă de terme­ terminării tuturor instalaţii­
nul stabilit în grafic. In a­
re şi informare, fapt ce ne-a dus Ja elaborarea unui nou şi în utilizarea cu randament de semănat nu se folosesc la Ştefan Olaru şi nici preşedin­ s-ar părea că esle o realizare ceastă perioadă de rodaj, u­ lor şi probelor tehnologice cu
permis ca la slabiJirea temati­ sistem de organizare a sec­ scăzut a utilajelor. Practica în­ întreaga capacitate. Edificator tele Ion Ilui nu erau prezenţi demnă de laudă. Faptele în­ mult înainte faţă de graficul
cii să fixăm toate aspectele ţiei, concretizat in creşterea rădăcinată în activitatea consi­ in această direcţie este un sim­ la locul unde se însămînţa"po- dreptăţesc însă la o alt A apre- tilajele tehnologice, cajele, a­ stabilit, fin ii trei va aduce
necesare a fi studiate, să ne timpului operativ cu circa 10 liilor de conducere ale unor plu calcul. Este vorba de vite­ rumb. Doar brigadierul Viorel paratura electrică, foaifecile un spor de producţie de a­
însuşim o metodologie de lu­ la sută şi la o încărcare mai cooperative agricole de a ridica za medie zilnică la semănat, Ardelean s-a interesat de func­ N. TlRCOB şi virielniţele aferente fini­ proape 15000 tone sîrmă*.
cru adecvată specificului fie­ reală cu lucrări planificate. totdeauna factorul condiţii cli­ care în ultimele patru zile a ţionarea maşinii. Pentru un sorului au făcut faţă cerinţe­
cărei teme. îndeplinirea sarcinilor spo­ materice la rangul de cauze o- fost mai mică de 75 hectare, astfel de procedeu în organiza­ I. SIMIONESCU
In a doua fază a lucrării s-a rite ce revin combinatului nos­ bieclive este destul de dăună­ sarcină ce se poate realiza cu rea muncii, tovarăşi din consi­
trecut la organizarea unei tru a determinat o nouă orien­ toare, nepermiţînd analiza te­ mai puţin de jumătate din nu­ liul de conducere al cooperati­
mărul maşinilor
de semănat
stricte evidente a observaţii­ tare spre îmbunătăţirea pro­ meinică a deficienţelor de or­ existente în raion. Au fost insă vei, în nici un caz nu vi se pot
lor, fotografierilor şi eronome- din tehnic şi organizatoric şi şi zile, ca de pildă în 22 apri­ adresa felicitări. Spunem aceas­
t rări lor, care să asigure baza ducţiei şi a muncii în vederea stabilirea de măsuri eficiente lie ac., cînd s-au însămînţat ta şi pentru faplul că nu s-au
necesară de informaţii şi in­ utilizării complete a timpului în vederea înlăturării lor, ceea peste 130 hectare cu porumb, luat măsuri temeinice în vede­
terpretări. Acest sistem de lu­ de lucru şi mijloacelor tehni- ce duce la pierderea a zeci şi cu toate că şi aceaslă cifră este rea pregătirii.din vreme a te­
cu mult sub nivelul posibilită­ renului. astfel îneît sâ nu se
aştepte ca de abia în ultima zi
ţilor cînd trebuia însămînţat. sâ se
Cîteva constatări făcute în treacă la discuit. La cooperati­
Pe calea infloririi agriculturii cooperatiste unele unilăţi cooperatiste în va agricolă din Boz, unitate ve­
ziua de 23 aprilie scot în evi­
denţă rezervele ce există pen­ cină cu cea din Bretea, pentru
tru accelerarea ritmului însă- a asigura front de luci u cores­
mînţării porumbului şî evita­ punzător semănătorilor, lucrul
rea influenţei negative pe care mecanizatorilor s-a organizat
FOLOSIND EFICIENT tei. pe schimburi prelungite. In re­
o poale avea înlîrzierea acestei
lucrări asupra nivelului recol­
petate rînduri cînd a fost ne­
Consecinţele voie, mecanizatorii Cornel Be-
dea, Iosif Tomuţa, Viorel Jur-
% ca şi Ion Bedea au lucrat şi
SPRIJINUL ACORDĂ! aşteptării după noaptea la executarea arături­
lor — ne spunea tovarăşul Mî-
Crişan, vicepreşedintele
ron
; timp prielnic
cooperativei. Un exemplu re­
cent a fost in 22 aprilie, cînd
mecanizarea proceselor de Tovarăşul Traian Dan. ponla- s-au executat arături pînâ la
G AS. MINTIA. — Pe una din tarlalele unităţii, în suprafaţă de 20 hectare,
muncă în zootehnie. Numai torul alimentator al brigăzii de ora două noaptea. Se pune în­ tul Petru Jurca execută semănatul porumbului. tractoris­
D l S TA I pentru construcţia a 66 graj­
duri, 31 îngrăşâtorii şi mater­
nităţi şi a altor obiective, au
fost alocate credite în valoare
de peste 5 milioane lei. Inves­ bine pentru cereale şi o pre­
Dezvoltarea bazei lehnico- O preocupare de seamă a or­ tiţiile făcute pentru dezvolta­
materiale a agriculturii consti­ ganelor agricole raionale, sub rea sectorului zootehnic şi-au ACTUALITĂŢI HUNEDORENE să pentru balotat. Ministrul
tuie una din problemele că­ îndrumarea comitetului raio­ dovedit din plin eficienţa, cres- O contribuţie de seamă la
reia partidul şi statul nostru nal de partid, a fost orientarea cînd ponderea acestei ramuri efectuarea reparaţiilor şi-o a­
i-nu acordat şî-i acordă o deo­ acestor investiţii spre dezvol­ în ansamblul producţiei şi ve­ duc mecanicii Noghi Miron, de externe
sebită atenţie, aceasta fiind tarea şî consolidarea sectoare­ niturilor realizate din agricul­ Alexandru Feraru, Tomn
Herci şi alţii.
principala pirghie în realiza­ lor de producţie care găsesc tură la aproape 50 la sută. Sifonerie la Teiuş capacităţile actuale de deca- viu interes a stîrnit expune­
rea sarcinilor stabilite cu pri­ cele mai bune condiţii şi asi­ pare şi desţunderire la rece rea „Istoria poporului, izvor al Turciei
vire la creşterea producţiei a­ gură o folosire eficientă a po­ In vederea sporirii eficien­ In scopul îmbunătăţirii a- a laminatelor. de adînc patriotism", susţinu­ întrecerea artiştilor
gricole şi consolidarea econo- tenţialului productiv de care ţei activităţii cooperativelor a­ provizionâriî cu ape gazoase Efectuarea lucrărilor de ex­ tă in peste 20 de cămine cul­
mico-oiganizaloncâ a unităţi­ dispun cooperativele agricole. gricole, o grijă deosebită s-a a populaţiei locale şi a turiş­ tindere şi modernizare a a- turale. Fâcînd o incursiu­ amatori va face
lor agricole socialiste. Efortu­ Astfel, de remarcat este faptul acordat folosirii raţionale a pâ- tilor în trecere, la Teiuş a jusUjelor din cele două la­ ne în istoria poporului nos­
rile făcute în direcţia moder­ că mai mult de 50 la sută din mîntului. Urmărind acţiunea fost pusă in funcţiune o şî- minoare va servi la îmbună­ tru expunerea a suscitat in­ Opt centre din regiune —
oferin-
tăţirea calităţii lingourilor şi
teresul auditorului,
nizării producţiei agricole îşi volumul investiţiilor au fost de trecere a terenurilor situa­ fonerie Bine utilată, noua u- semifabricatelor, condiţie e- du-i o frumoasă lecţie, cu Hunedoara, Lupeni, Miercu­ o vizită în
găsesc expresia in creşterea destinate dezvoltării sectoru­ te în pantă la categorii supe­ nîlate va fabrica zilnic circa senţialâ în obţinerea de lami­ profunde rezonanţe patrio­ rea. Geoagiu-Băî, Dobi a, Am-
an de an a volumului investi­ lui zootehnic, îndeosebi pro­ rioare de folosinţă, numeroase 000 litri de sifon. nate finite tot mai bune tice. poiţa, Zdrapţi, Livadia —
ţiilor destinate mecanizării curării dc animale din rase cu unităţi cooperatiste printre ca­ au fost, duminică, gazde­
chimizării, extinderii irigaţii­ productivitate ridicată. Ca ur­ re amintim pe cele din Cistei, PETRICA MITROI le unor însufleţite între­ tara noastră
lor, p lan ţ i îl or pomi-vîticole şi mare, efectivele au sporit sim­ Mihalţ, Bucerdea, Şard şi al­ Extinderea ajustajelor corespondent Pregătesc utilajele ceri artistice. La cămine­
altor lucrări de îmbunătăţiri ţitor, ajungînd ca la începutul tele au extins simţitor supra­ le culturale şi cluburile La Invitaţia guvernu­
funciare. acestui an cooperativele agri­ feţele ocupate cu pomi şi vie. Colectivele şantierelor de pentru recoltare din aceste localităţi a avut lui Republicii Socialiste
Un loc important în cadru! cole să deţină în proprietate Din anul 1962 şi pînâ acum construcţii şi montaj nr. 2 de Expunere loc întîlnirea din noua fază România, ministrul afa­
ajutorului acordat de stat dez obştească 9201 bovine, din ca­ s-au înfiinţat plantaţii noi de la I.C.S. Hunedoara, au ter­ a celui de al VlII-lea con­ cerilor externe al Repu­
voltării agriculturii coopera­ re peste 4000 vaci, 19.064 ovi­ vii şi pomi pe mai mult de 660 minat pregătirile in vederea Manifestările cultural-ar- Mecanicii din atelierele curs pe ţară al formaţiilor ar­
tiste îl ocupă creditele puse \? ne şi un număr însemnat de hectare, în acest scop avînd tislice, desfăşurate duminică S M.T. se preocupă, in aceste tistice de amatori — faza ra­ blicii Turcia, Excelenţa
dispoziţia cooperativelor agri­ porcine şi păsări. In scopul a­ începerii lucrărilor de extin­ în satele raionului Alba s-au zile, de repararea şi revizui­ ională Pe scena concursului Sa Domnul Ihsan Sabrl
cole. Referindu-ne Ja această sigurării unor condiţii bune de Ing. MATEI SUCIU dere a halelor şî ajustajelor bucurat de o largă participa­ rea utilajelor ce se vor folosi au urcat, în această zi, soli Caglayangil, va face o vi­
problemă, se poale arăta că în ndâpostire, s-a primit un spri­ vicepreşedinte al Consiliului in laminoarele de 450 şi 650 re. In majoritatea căminelor în campania de recoltare. La ai cînteculuî, jocului, obice­
ultimii cinci ani unităţilor co­ jin de seamă din partea statu­ agricol raional Alba nun de la C. S. Hunedoara. culturale au fost organizate staţiunea de maşini şi trac­ iului şi portului românesc din zită oficială în România
operatiste din raionul Alba li lui in privinţa aprovizionării expuneri pe teme istorice sau toare din DobrA s-au pus in 46 de aşezări urbane şl rura­ între 17 şi 20 mai 1967.
s-au repartizat credite în va­ cu materiale de construcţie şi Cu acest prilej se vor mări din domeniul agriculturii. Un stare de funcţionare 31 com­ le din regiune.
loare de peste 18 milioane lei. procurarea de utilaje pentru (Continuare în pag. a 3-a).