Page 82 - Drumul_socialismului_1967_04

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3830

Pentru _
ION GHICA — PIONIER m M 9 iidum neQ voastro Isier

8,35 Biblioteci ji bibliotecari : 3.50 Cintâ
orchestra «le muiicâ populară
„Doina
AL iNVĂTÂMiNTULUI Mărfi Moldovei* din I aj Î ; 0,00 Viat» muzica­
lă a oraşului Craiova ; 0.30 Ochiul ma­
pentru ţcnlan).
Ciclul
gic (emisiune
25 aprilie „înaintaşi dc seamă ai eliintei ti tehni­
cii rmiiAncjti* : Inginer Dimilrie I.eoni-
«la ; 10.Mi Concertul fn mi min«H pentru
r Rolul deosebit pe care In­ I i i M F vioară <i orchestră de l-'elix Mcndclseohn
ECONOMIC dustria îl are in viaţa unui ră universalii „l.a jumătatea drumului
Darthobly ; 10,30 Antologic «Ic literatu­
de Ion
popor este subliniat
spic lună* «le V. Axionov ; 11,15 Vnr-
Ghica cu o clarviziune ştiin­
rice ; 12.30 Sclecţiune din opereta „Fe­
ţifică remarcabilă, arâtînd că bejte Moscova ; 12.03 Varietăţi folclo­
tiţele «lin pădurea neagră* «le
Jessel ;
DEVA : Leac contra dragostei (cine­
„o naţiune fără industrie nu matograful „Patria") i „33 1 („Arla“J ; 13.00 llincrar folcloric muzical prin re­
DIN ROMÂNIA poate fi considerată ca civili­ StMERIA : Onrl.5 Raţie seriile I ji M ; giunile patriei ; 13,80 Ştiinţă, (elinică,
fantes.ic : 13.50 Cîntă formaţia Ghera^e
HUNEDOARA : Nu sînt «lemn «le tine
zată... civilizaţia unui neam
15,00
Puică ; 14,03 Concert de prin* :
(„Sîderurgiitul") ; Chiriaşul („Răciră1');
mârindu-se prin nivelul indus­
Moneda adică — In completare : Inimi
tnan ; 15,2(1 ,,I.a anii inci* — muzică ii-
triei sale". Intr-o formă inte­ mari („Constructorul") | TELHJC i Miinc Selecţiiini «lin opereta „Silvia* «le Kal-
soară ; 15.80 Ani de ucenicie : Cercul
Cu 70 de ani în urmă, la 22 După înfăptuirea actului U­ resantă expune şi rolul condu­ Mexicul : GltELAR : Criminalul în va­ literar a! muncitorilor sanitnti «lin llu-
canţă ; PETROŞANI : Nimeni nu voia
aprilie 1807, harnicul condei nirii Principatelor. Ion Ghica cător pe care îl are industria i5 moar.l („7 Noiembrie”) ; Inspectorul curcjh Profil liric : Sanda Mănos. De­
al unuia dintre cele mai de a luat parte ca om de stat şi în cadrul economiei naţionale, de po!i|ie .Republica") ; LUPENI i but : lulia Schitele. I'ojla redacţiei ;
10.00 Muzici ujoară dc Ion Stavăr
«i
seamă personalităţi ale cultu­ ca om de ştiinţă la rezolvarea contribuţia ei la asigurarea in­ Loguna dorinelor („Cultural") t CRIVt- Radu Zaharescu ; Ui,20 Nestemate fol­
niA i Tata «lin j.mglă ; LONEA : Co­
rii româneşti — Ion Ghica — problemelor legate de crearea dependenţei şi păstrarea suve­ liba unchiului Tom („Minerul") ; 0- clorice : „Sirba lui Pompiei'u* ; „M-a
minai mama la vie* ; Oreaza «lin Praho­
a încetat să mai serie. unor condiţii favorabile dez­ ranităţii unui stat: „Industria ItĂŞTIE : Verificai, nu există mine — va", „Harţagul*; 13,30 Actualitatea mu­
Nu
bem
niciodată
In completare :
Prin erudiţia şi multilatera­ voltării economiei ţării. — scria Ghica — din firea ei Bulevardele largi străjuite de supleţea construcţiilor dau Hunedoarei aspectul unui („Patria"); Balada dio HevsnnV („Fla­ zicală ; 17.10 Muzica si literatura : Slia-
litatea preocupărilor sale, Ion încă de la începutul activi­ este înainte alergătorul neatâr­ oraş modern. Foto: V. ONOIU căra") : CUGIR : Calea Victoriei — I" bespeare gi Beelhoven ; 18,25 Actualita­
tea literară : Microeseu : . Valoare
îi
Ghica aparţine, pe drept cu- tăţii sale şi-a dat seama că re­ nării şi a slobozeniei". completare : Trei pescari ; SEDEŞ : Fc- nonvaloare fn poezia actuală*. Şantier de
vînt, atit istoriei. literare şi zolvarea problemei agi are era Pentru ca agricultura, indus­ ri (i - vă automobilul („Progresul") i Noap­ creaţie : Traian Filip. Revista reviste­
te» Iguanei („Sebeşul) ; Al’OLDUl DE
vieţii politice, cit şi istoriei una dintre cele mai de seamă tria şi comerţul să se poată SUS : Decoraţii pentru copii minune lor ; 13,40 Opera săptămînii : „Don Gin-
vanni* de Mczart ; 10 03 Gintă 1.umi­
doctrinelor economice şl so- sarcini istorice ale veacului dezvolta in mod corespunză­ ]n completare : In liniarul u doua lumi; li iţa Ccsinin si Vico Torriani ; 10,S0
ALBA IULIA : Yoyo („Victoria") ; Ju­
cial-politice din ţara noastră. trecut, de care depindea tre­ tor, spunea Ion Ghica, ţara decata pisoiului Drnjo — In completa­ lluchel de melodii populare ; 19.45 Ori­
Totodată numele lui se leagă cerea de la orînduirea veche are nevoie de comunicaţii bu­ G k M § ă M m n re ; Mingea furată („23 August") 5 zont jtmiţifk ; 20,30 Noaple buna, co­
pii : „Floarea de cirej*. poveste de Că­
şi de istoria Invăţămîntului e- la alia nouă „Desfiinţarea clă­ ne, de şosele, căi plutitoare şi TEHJŞ : Fantomele ic grăbesc — In lin Gruia ; 21,05 Premiere muzicala
conomîc românesc. d i şi slobozenia ţăranului — mai ales căi ferate. De aceea, completare : Carnet «le «chi(c i ZI.AT- radiofonice ; 21,30 Antena tineretului j
NA: Semnale deasupra nra|ului ţ BRAD:
In domeniul economiei poli­ spunea Ghica — o ccr pentru a susţinut cu căldură crearea Singurătatea alergătorului dc cursă lun­ 21,50 . Fascinaţie* — muzica ujoară ;
22 15 Premiere de operă de-a lungul a­
tice, Ion Ghica face operă de «noi drumurilor de fier în ţara gă ; G U R A R A R Z A : Dacii t H A Ţ E G t nilor : „Valsul fantomă* de Richard
pionierat. El a păşit în cîm- noastră, socotind construcţia situaţia politică internă şi po­ Premiere învăţătorul din Vigcvano i 1LIA : Tu­ Wagner ; 23 07 „Ţărăncuţă, ţărăncuţa*
căilor ferate o operă necesară Breviar
nelul ;
pul ştiinţelor economice într-o ziţia Uruguoyului pe plan in­ — melodii mmănejti ; 23.22 Seara de
Melodii în
0,10
muzică preclasică ;
perioadă cînd se punea cu a­ ridicării stării materiale şi spi­ ternaţional. noapte
cuitate problema abolirii unor rituale a naţiunii române. O lucrare care are drept cinematografice
condiţii economice şi politice comemorativ Cea mai importantă operă, Şapte din editurile ţârii scop să înfăţişeze marele pro­
Anacronice, cînd se ridicau care reprezintă concepţia sa e- noastre îşi fac prezenta — in gres în creşterea siguranţei de
probleme pentru edificarea u- conomicâ înaintată, este seria această sâplâmînâ — prin nu­ funcţionare a aparaturii elec­ ® Scriitorul iugoslav Bra- l'KOGl*AMUI. I : 7.ti Sumarul pre­ k m
n.or aşezăminte economice şi că claca înfăţişează feudalita­ de scrieri sub titlul „Convor­ meroase noutăţi literare ce tronice, datorită perfecţionării nislav Nuşici, cunoscut în ţara sei ; B.UU Toi îiuiiue (emisiune penlru 17,1.* Pentru noi. femeile I Dimensiu­
pionieri) ; S.20 Moment poetic — inter­
politice moderne. Opera sa e- tea, robia, pentru că tot omul biri economice" publicate în­ vor apare in librării. procedeelor de microminiatu- noastră prin numeroase tradu­ pretat de Micccii Ctuceunu ; 8,2' l.a nile răspunderii materne. Sfaturi gmpo-
comomică reflectă aceste aspi­ trebuie să se nască şi să tră­ tre anii 1865 şi 1884. Prin Ca un omagiu închinat celei rizare este broşura ilustrată ceri cît şi piin ecranizările inicrufnn. melodia preferată ; 0,2a Sfa­ «lurejli Se apropie luna florilor Răs­
raţii^ contribuind astfel la cre­ iască slobod, să sc poată muta ..Convorbiri economice" Ion de-a 45-a aniversări de la cre­ „Semiconductorii şi inicromi- „Doctor în filozofie" şi „Doam­ tul medicului : Igiena aliniem,iţici în punsuri la scrisori ; 13.00 Pentru cel
timpul primăverii ; HUO Radio-Prichin­
mici Ştiţi să desenaţi, copii ? : „l'rain.
area condiţiilor şi a climatului şi duce unde voieşte, unde in­ Ghica şi-a adus o mare contri­ area U.T.C., Editura Militară maturizarea', apărută în ace­ na ministru", ne va prilejui o del ; IU.20 „Un eintee pentru tine* — urs ut polar* de Cezar l'etiescu (I) ; Po­
necesar înnoirilor de multă teresul î! cheamă, pentru că buţie la cunoaşterea realită­ pune la îndemîna tinerilor vo­ eaşi editură. nouă întîlnire cu opera sa dra­ muriră uţnjrâ ; 10,30 Suita simfonică vesteşte (i desenează furie Darie; 13,20
vreme aşteptate. omul este o fiinţă mai presus ţii politice, economice şi socia­ lumul lui Nieolae Jianu „Sfir- Din noutăţile Editurii pen­ matică. De qstâ dată este vor­ „Piciuiî de Grigorescu" dc Ion llartu- Pcntm tineretul ocular : 1001 de între­
bări • Cheia lemnelor tăinuite ;
10 00
Problemele economice l-au decit plantele şi el nu are tăl­ le a tării noastre din timpul şilul singurătăţii". Romanul tru Literatură recomandăm ci­ ba de comedia cinematografică lary l):ircle< ; 11 .0:1 Cronica economicii ; Telejurnalul de seară. Agenda economi­
11,15 Parada lolijtilor si a orchestrelor
preocuipat încă din anii 1838­ pile picioarelor înfipte Sn pâ- său. râspîndind, sub o formă atestă atitudinea unor tineri titorilor două valoroase to­ „înainte de război", inspirată «le muzica «ijoară : 12.15 Pe scenele cju- că ; 10,27 Dulctuiu) meteorologic ; 19.30
1810 <»înd, student la Paris, a mint, lui trebuie să i se dea literară agreabilă, ideile pe intelectuali, încadraţi în lupta muri: monografia G. Ibrâilea- din două piese: „Răposatul’ şi liurilor. Clubul (i i1 R. «lin Iturău ln'C (iubitorii geografice : Călătoria căpita­
nului Conk (sfîrjilul serici) ; 20.00 In
fncepult să publice o seamă de un număr de pogoane, 5 cel care Ie socotea utile şi recla­ ilegală a UTC., în perioada »u, a criticului AI. Piru şi ro­ „O familie indoliotă". la tradiţiile sale ? (I’adioicpnilaj) ; 12,2.5 direct Transmisiune «le la t P.R S. Ră-
Să îni\i(un\ un cînlec : lobii partid, îţi
articol^, prin care susţinea ne­ puţin, ca proprietate neapărat mate de aceste realităţi. premergătoare desfăşurării in­ manul „Ion" de Liviu Rebrca- mulţumim. Mur.ica «Ic Iun Itudolcsen. ncasa ; 20.30 Şah ; 20.40 Cabinet me­
Versuri de Al Andriţoiu : 13,1(1 Succese
cesitatea înfăptuirii unor re­ trebuincioasă ca să se hrăneas­ Manifestînd mare încredere surecţiei armate. nu. In ajutorul elevilor care © Oglinda cu două feţe, ale mujicii uşoare : 13.30 In(iliii«e cu dical TV. Primul aintor fn caz de
electrocutare ; 21.00 seară de
teatru >
forme, abolirea robiei ţigani­ că". Bazat pe asemenea prin­ în capacităţile noţiunii noas­ Un moment dramatic din se pregătesc pentru examenul producţia franceză ce se anun­ melodia populară j« interpretul preferat; „Slana*. Dramă populniă «Ic Dumitru
lor, desfiinţarea feudalităţii cipii, a sprijinit reforma agra­ tre, Ion Ghica arăta adeseori viaţa păstorilor din Ardeal, de de admitere în licee şi şcoli ţă pe ecrane pentru sâplâmînâ N.on Unirj voci. ilnuă stiluri : Doina Stan Petmiiu si Nieolae Pirvu, «lupă Ion
etc. ră din 1864, a alcătuit mai cu avem toate însuşirile sa fim la sfîrşitul secolului al X V llf- profesionale vine Editura Di­ viitoare, este — dincolo de su­ Dadca }> Mireille Matineu ; 14.15 Tot Agirbiceami ; Interpretează colectivul
Teatrului de stat din Sibiu. In pauzăi
înainte (ediţie pentru pionierii «lin cla­
In 18^3, la vîrsta de 27 de multe proiecte pentru împro­ un popor dezvoltat, să avem lea, ni-1 prilejuieşte apariţia, dactică cu o interesantă „Cu­ biectul destul de întîlnit în ci­ sele a 111 • a ţi a IV-n); 15.03 l.iniba Po$tc> televiziunii ; 23.00 Telejurnalul de
cu
ani, Ion Ghica Inaugurează la prietărirea ţăranilor, toate ba­ industria ţării noastre şi ca în Editura Tineretului, a vo­ legere dc exerciţii şi probleme nematografie (femeia care işi numiri (reluare) ; 15.li l.a braţ nostru noapte
mor.iea ugoaifi ;
de matematică", special pre­
15.50 „Salul
poate cîştiga demnitatea, dar
Academia Mihâileanâ din Iaşi zate pe ideea unui transfer de România să fie renumită pen­ lumului „Plecarea Vlaşinilor" care are prea tirzili tăria de a a-nfloril' — emisiune de folclor ; 1(1.15
cursul de economie politică; proprietate din mina moşieri- tru bunăstarea ei materială şi a lui I Poslelnicu. Luîndu-li-se gătită în vederea acestor exa­ renunţa la viaţa înăbuşitoare Recital vucal Mielincl» liotei : Ui.SO Al-
mene.
lecţia de deschidere a cursu­ mii în aceea a ţărănimii. De culturală. Aceste deziderate, munţii pe care păstoresc de pe care o duce) — un reuşit niiinţiliul melodiilor ; |7,u0 „Portrete pc tY:
portativ" — mur.ică populară j IM0 In-
lui său râminînd cunoscută ca asemenea, a susţinut că agri­ formulate cu aproape un veac veacuri şi ameninţaţi de dez­ poem al actoriei prin cei doi jir-lc mărgărite : , Cei trei fraţi t•
un eveniment remarcabil in cultura, pentru a-şi pulea rea­ in urmă, in condiţii politice naţionalizare. păstorii dove­ interpreţi : Miehelc Morgan şi xnicul", dramaticare «lupa <m basm PKNTHIJ 24 ORF.
istoria gindirîi economice ro­ liza menirea în cadrul econo­ vitrege, se înfăptuiesc de abia desc o tenacitate şi rezisten­ Bourvil. Cunoscuţi publicului popular înmăncsc ; 17.10 Sludinnl tină-
ruliu interpret : soprana Cornelia llura-
Vreme nestabtlâ en cerul mai
mult
mâneşti. Ion Ghica este primul miei naţionale, trebuie să aibă astăzi cînd, sub conducerea în­ tă eroică pînâ la sacrificiul de Luminile da. l.a pian. Tihna Pcnescu ; IS.II5 Tri­ noroi ziua si schimbător noaple» Izolat
profesor de economie politică un nivel tehnic avansat, să ţeleaptă a partidului comuniş­ sine. nostru din „Marile manevre". buna radia. Responsabilităţile sociale ale vnr cădea precipitaţii suh forma de
din ţara noastră. dispună de maşini. Iată de ce tilor, România se afirmă tot Aceeaşi editură oferă o plă­ „Mizerabilii", ,,Cauze drepte" tincretulu’ ; li*.2H Inhlnire cn interpre­ ploaie, iar în munţi va ninge Vint mo­
şi alte filme, cei doi actori vor
ţii Gigi Marga si l'aul Anka ; 18.10 Va­
Alături de activitatea didac­ şi-a exprimat satisfacţia pen­ mai mult pe drumul bunăstării cută lectură pentru cei mici rampei realiza un admirabil cuplu. loarea artistică a unor nlm-clt «le niti- derat cn intensificări «lin nor«l gi nord-
est Temperatura staţionară ; ziua va fi
tică desfăşurată la laşi, s-a a­ tru râspîndirea „locomobîle- şi civilizaţiei. prin lucrarea „Tei legănat", a- 7. a nat (radio-auebctj) ; 111,00 Concert de cuprinsă intre 9 gi 14 gra«le iar noap­
firmat ca un talentat publi- lor", bătătoarelor de porumb, Prin ideile sale social-econo- părulâ în colecţia „Traista cu © Cu noua sa producţie melodii lomânejli ; 20.30 O melodie pe tea între 0 gi 4 grade llrumă locală
adresa dumneavoastră : 20.50 Asa-i jo­
cist-economist. A participat la treîerătorilor, secei âtorilor şi mice înaintate — multe din poveşti'. Colecţia „Orizonturi", „Treizeci şi trei", regizorul so­ cul pe U noi j 21,(15 Ponuleea dc aur i PKNTRU URMĂTOARELE
editarea revistei Propăşirea, în altor maşini avansate pe a­ ele actuale şi astăzi, constituind a Editurii Ştiinţifice, pune ia Programele muzicale din a- vietic Gheorghi Danelia. care lnn Agîrbiccanu ; 21.2(1 Melodii-mu-
paginile căreia a publicat lec­ tunci. un exemplu de ndînc patrio­ îndemîna cititorilor originala ceastâ sâplăminâ vor fi susti- ■ a realizat şi filmele „Serioja". gazin ; 22.15 Interferenţe lirice — noi- 2 ZILE
/ică uţoai'ă ; 22 -15 Moment poetic : Pa­
ţia de deschidere a cursului încă din primii ani oi activită­ tism —, prin critica fundamen­ lucrare ilustrată „ftincrorii nute de un singur colectiv : „Drumul spre chei" şi „Păşesc tos contemporan ; 2.1.00 Riim gi visate. Vreme neglabilfi cn cerul noroi ziua
de economie politică, studiul ţii sale este preocupat de ne­ tată adusă societăţii timpului cosmice" de D. Andreescu. ce Teatrul de stat de estradă De­ PROGRAMUL H :_7.45 Melodii popu­ Vor cădea averse de ploaie Tempera­
lare interpretate la diferite inşirumcnle ;
Unirea vămilor între Moldova cesitatea creării şi dezvoltării său, implicit orînduirii capi­ cuprinde proiecte de zboruri va. care se află în turneu prin prin Moscova", oferă spectato­ 8,20 Prelucrări corale dc J.iviu Rusu ; tura 1» fnceput îtaponnră apoi In creg*
rilor o spumoasă comedie
terc treptata
şi Valahla, articolele intitulate industriei. O atitudine netă şi taliste, Ion Ghica se siluea/ă cosmice, descrierea itinerari- regiune, încă din sâplâmînâ
Măsuri şi greutăţi, Ochire a­ susţinută în acest sens mani­ printre economiştii români de ilor, a navelor, a condiţiilor de trecută. Incheindu-.şi spectaco­
supra ştiinţelor etc. festă însă mai tîrziu cînd îşi seamă, ctitori ai ştiinţelor e­ călătorie (condiţii normale, a­ lele in Valea Jiului, artiştii
Activitatea didactică de la afirmă părerea că ţara noastră conomice din ţara noastră, fi­ varii la bord etc.). deveni vor oferi, astăzi, locui­
Academia Mihâileanâ din Iaşi trebuie să creeze şl să dez­ ind totodată un pionier^aMn-^ torilor din Alba lulia, Iar în SPORT - SPORT
i-a stimulat şi mai mult in­ volte industria in vederea pu­ văţâmîiYluluT nostru economic.” — „Urugufly'-este- un-flit-vof+mr ‘ "îlele" următoare 'celor din
teresul pentru problemele e- nerii în valoare a resurselor eî apărut în Editura Ştiinţifică. Sebeş, Brad, Hunedoara şi Cu-
eonomlce. naturole, TOADER IONESCU Cartea prezintă geografia, gir spectacolul „Tclcrcvista
populaţia, economia, cultura, Deva”.
Mai bogată este prezenţa
primele trei luni ale anului, Categoria B
Dacă în
teatrelor de păpuşi.
copiilor le-au fost oferite pu­
ţine programe ale teatrelor dc
păpuşi, în această sâptămînă.
trei colective de păpuşari îşi Un meci al ratărilor
dispută Intîietatca pe micile
scene. Actorii Teatrului de stat
Dobal şi Mureşanu — Alexan-z
din Craiova sînt oaspeţii mi­ dru Lazăr, fac adevărnie slalo­
cilor spectatori din Valea Jiu­ Minerul Lupeni — A. S. Cugir 0-0 muri printre apărarea localni­
lui. La Petroşani, Aninoasa şi cilor, primind aplauzele celor
Vulcan, ei prezintă piesele peste 2 000 de spectatori.
„Păcală" de Zaiţa Silvestru Doiniri să se reabiliteze în care şuteazn fulgerător din n- La echipa Minerul au ieşit
Brînduşa şi „Gullver in (ara faţa înflăcărărilor lor supor­ propiere şi nu moi plonjonul in evidenţă o serie de carenţe :
păpuşilor" de Iosif Pelir. La teri, jucătorii de la Minerul curajos al portarului minerilor pase )a adversar, imprecizie în
Deva şi Alba lulia vor >sosi pornesc un adevărat iureş spre salvează înscrierea golului. trosni la poartă, repliere greoa­
artiştii Teatrului de păpuşi poarta adversă, încă din pri­ Repriza a doua se caracteri- ie etc.
din Sibiu, in al căror reperto­ mele minute de joc, dar .Şopte- zeazâ prin aceeaşi dominare Raport de eornere 0-1 in fa­
riu e trecută piesa pentru co­ reunu, Colroaxâ, Sima, Foca. sterilâ a echipei din Lupeni.
pii: „Ce mi-a povestit pădu­ pierd ocazii mari de a înscrie, Este rindul lui Precup să ra­ voarea echipei din Lupeni
rea". Colectivul Teatrului de permiţ.încl oaspeţilor să le teze ocazii rare, (răgind de la Brigada de arbitri, condu6â
păpuşi din Alba lulia îşi con­ „sufle" mingea şi să iniţieze numai C m peste bară. la centru de Soos — Tg. Mu­
tinuo turneul cu piesa lui Uno conlraalacuri periculoase La Spre sfîrşitul meciului, echi­ reş, s-a achitat satisfăcător de
Leies „Kiki şi Milu". Specta­ un astfel de contraatac. între­ pa din Cugir echilibrează jocul, sarcini.
colele cu această piesă vor pu­ prins in minutul 17. Dobai pa­ ieşind tot mai periculos la a- EUGEN POPA
tea fi vizionate Ia Teiuş, A- sează în adîncime spre Dinea lac. In special cuplurile Kiss- corespondent
poldul de Jos, Miercurea, Zlal-
Categoria C, seria vest
Aici, la Oaşa Mare, unda Frumoasei se domoleşte, dînd peisajului alpin un farmec aparte. na şi Sebeş.
i a SOBOII IQtmOQBOaDMB B (ES) O C£2D O OQS 91BBB «0 OSC (O BBS 9 Q
bilit de Dudaş în min. 75. El in plină dominare a localnici­
Prin cabanele forestiere Scorul etapei fructifică o ocazie in urma li­ lor, fotbaliştii de Ia Sibiu or­
nei lovituri de colţ executată
pe
ganizează un
contraatac
bine de Boldan.
partea dreaptă, Biscâ trece «t-
Echipa Aurul Zlatna a reu­
şit să învingă duminică pe Vic­ A arbitrat cu competenţă şor de apărare şl înscrie pe
toria Tg. Jiu cu 4-0. realizînd Petre Badea din Braşov. lingă pot tarul Albu : 0-1.
scorii 1 etapei. Jocul, in general, NICOLAE BAl.ŞAN După pauză gazdele do­
a plăcut publicului mai ales corespondent mină însă se face simţită iot
datorită faptului că formaţia mai mult lipsa unui realizator.
locală s-a dovedit a fi superi­ Totuşi, in minutul 55 se pro­
oară. iar înaintarea destul de Spectacol reuşit duce egalarea. Călin trimite o
eficace. Localnicii au deschis minge la Gheorghiu, acesta
scorul in min. 2 prin Boldan, Ploaia care a căzut în tot schimbă cu Lăscuu şi ultimul
Există o categorie de lucră­ testă ospitalitatea prlntr-o cu­ piuă acum. Pentru noi, cei ale Comitetului raional pentru care a pătruns în careu şî a timpul meciului la partida din­ reia direct in plasă: 1-1 Oaspe­
tori a căror identitate se face răţenie ce siîmeşte admiraţie Absenţe care lucrăm şi vom mai avea cultură şi artă Sebeş, in pro tras foarte puternic. tre formaţiile Victoria Câlan şi ţii iniţiază şi ei cîteva corni a-
tot mai mult simţită In masa faţă de acei ce sint chemaţi încă mult timp de lucru in acest gramele săptăminale au fosi In repriza secundă Aurul A S. A. Sibiu nu a împiedicat atacurî destul de reuşite, dnr
muncitorilor din regiune: fo­ să se îngrijească de cazarea parchet, va fi foarte greu să trecute mereu acţiuni cu desti­ Zlatna practică un joc colectiv, fotbaliştii să realizeze un spec­ scorul nu sc mai modifică
restierii Departe de tumultul muncitorilor. nemotivate ne aprovizionăm. Vom pierde naţia : parchetele forestierilor. acţionează cu mai multă insis­ tacol agreabil, plăcut, de un A arbitrat Gh. Opriţa din
centrelor industriale, de via­ — La noi, la cabană, e ca pe sâptămînă o zi şi mai bine Cum se face că în nici unul tenţă şi in min. 67 reuşeşte să bun nivel telmic. La începutul Arad, care a fost influenţai ne­
ţa aşezărilor urbane şi rurale, la farmacie — spune mindru . — Condiţii sînt, Insă tot din timpul de lucru numai din parchetele vizitate n-am majoreze scorul prin Bâlânea- meciului gazdele au ratat cîte- gativ de tuşierul Aurel Crişan
forestierii se bucură acolo, în unul din lucrătorii cazaţi aici. mai lipseşte cîte ceva. Avem pentru asta Ar trebui să se găsit un lucrător care să Jtc nu. După alte trei minule Ma­ va ocazii claie de gol prin Sa- din aceeaşi localitate.
v irf de munţi, unde îşi an lo­ Chcorghe Lazăr, şeful nostru cărţit nu-i vorbă, dar, vedeţi studieze şi să se găsească o poată confirma că a fost păr­ ici face o cursă reuşită şi în­ vaneea II şi Mi tu Dominarea AL. TUZA
cul dc muncă, de condiţii tot de parchet este, după cum dumneavoastră, după o zi p li­ modalitate care să vină in a­ taş la răspunsurile date de o scrie : 3-0. Scorul final este sta­ gazdelor se accentuează. Dar corespondent
mai bune dc lucru şi viaţă vedeţi, şi un bun gospodar... nă de lucru, seara nu mai ai jutorul muncii noastre, nu in brigadă ştiinţifică, că a vizio­
Mecanizarea, care a pătruns Muzica radioului ce ne-a in- răbdare, întotdeauna, să răs­ defavoarea ei. nat un program artistic, că s-a
piuă in cele mai îndepărtate timpinat la punctul dc lucru foieşti o carte, Dar o muzică, Interlocutorul nostru e Ma­ organizat pentru ei o seară Categoria B seria a Il-a Categoria C seria vest
puncte forestiere, face tot mai Pirlitl ilirbeicil întregea at­ o ştire, un program, tot l-ai rin Plcşa. culturală, o seară de ghicitori,
mult loc Jierăstraielor mecani­ mosfera plăcută ce sc crease mal asculta, şi încă cu drag, — Duminica ce faceţi, tova­ că a venit o dată un taraf ca­
ce, funicularclor, autocamioa­ în jurul mesei forestierilor a- ne mărturiseşte loan Suciu. răşe Pleşa ? ic să Ic chite pielodfile pre­ REZULTATE: Minerul Baia Mare — Gaz. REZULTATE : Aulorapid Craiova — Meta­
nelor. In apropierea fiecărui fla fi in pauza de prlnz. — De un an de zile — inter­ — Mai stăm de vorbă ferate ? Cum se face că acea metan Mediaş 1-0 ; Minerul Lupeni — A.S. lul Tr Severin 2-1 ; Victoria Câlon — A.S A.
parchet au fost construite ca­ — Avem dc toate. P ric iţi: vine Aurel Sora, am tot cerut — De cînd sinteţi in acest brigadă artistică dc agitaţie a Cugir 0-0 ; C.S.M. Reşiţa — A S.A. Tg. Mureş Sibiu 1-1 ; Minerul Anina — Progresul Slre-
bane ad-hoc în care lucrătorii alimente, haine de pat cura­ la comitetul sindicatului de parchet ? I. F. Sebeş, rare in anul trecut 1-1 ; Vagonul Arad — C.F.R. Arad 0-1 ; Clu­ haia 4-2 ; C.F.R. Caransebeş — Melolul Hu­
forestieri găsesc amlfiânţa v- te, radio, căiţi... la I. F. Sebeş, la tovarăşul — De un an şl jumătate. evoluase cu succes în localita­ jeana — Unirea Dej 1-1 ; Industria sîrmei C. nedoara 1-0 ; Aurul Zlatna — Victoria Tg Jiu
nui cămin, odihna meritară Cel ci? nc vorbcşle este Du­ preşedinte Munteamt un apa­ ~ Dc cite ori, in acest timp, te cu programe din viaţa fo­ Turzii — C.F.R. Timişoara 5-1 ; CS.M Sibiu 4-U ; Tractorul Braşov — Electroputere L'ra-
după orele dc muncă. mitru Roşa, unul dintre cel rat de radio şi ne-a tot promis. aţi avut prilejul să ascultaţi o restierilor, nu a ajuns nicio­ — Crişul Oradea 2-0. iova 3-1 ; Qhimia Făgăraş — Mureşul Deva
Pentru a cunoaşte fn cc mă­ mai vrednici forestieri. Zicea că in acest an ne dă si­ brigadă ştiinţifică ? dată in parchetele de pe Va­ 1- 0.
sură satisfac condiţiile de via­ Cartea de vizită a cabanei gur. Da\ Iacă, a trecut trimes­ — Niciodată. lea Sebeşului ?! CLASAMENTUL CLASAMENTUL
ţă create acestei categorii dc Pinul Comenzii era semnată trul fntli, se termină şi apri­ — Dar un program artistic ? In majoritatea cabanelor e­ 1. Metalul Hunedoara 18 12 3 3 45-15 27
oameni ai muncii, ce li se ofe­ de o mină harnică dc femeie: lie... Şi încă ceva. Vă poftim — Niciodată. Am cerut să ni xistă biblioteci. Modeste, e 1 A S A Tg Mureş 18 13 2 3 34- 9 28 2. Chimia Făgăraş 18 11 2 5 40-26 24
2. Minerul Baia Mare
18 12 2 4 30-17 26
ră lor in orele libere, am în­ cabaniera I.enuţa Deschiu. 12 să vizitaţi cabana. . Cc 2 iceţi se trim ită, cft de rar, măcar drept, dar există. Şi cu aceas­ 3. C.S.M. Reşiţa 18 11 1 6 32-21 23 3. Minerul Anina 18 11 1 6 35-34 23
treprins un raid prin mai mul­ paturi cu lenjerie îngrijită, oa­ dc păturile astea?! Parcă-s din cîte o caravană cu film , dar ta se crede că s-a făcut to­ 4 C.F.R. Timişoara 18 9 4 5 33-23 22 4. Mureşul Deva 18 9 4 5 33-24 J2
te puncte forestiere din Mun­ le şi crâtiţi din caic aburea războiul trecut. E drept, că a­ degeaba. tul. Dar de cînd n-au mai fost 5 Vagonul Arad 18 10 1 7 42-16 21 5 Electroputere Craiova 18 9 3 6 34-26 21
ţii Sebeşului, acolo unde iarna iz de afumătură şi leuştean, cum-, greul iernii a trecut, v i­ Răspunsuri similare am a­ împrospătate aceste biblioteci C. AS. Cugir 18 8 4 0 31-25 20 6. Tractorul Braşov 18 8 2 8 37-28 18
abia acum prind? să-şi retra­ fşi aşteptau stăpinii, Iar pc o ne vara... Totuşi. flat in 6 parchete din Munţii cu noutăţi editoriale ? Cite 7. Clujeana 18 6 5 7 19-25 17 7. Metalul Tr. Severin 18 7 4 7 24-40 18
gă troienele de pc coastele etajeră şi pe colţul mesei, cî- Parchetul Dobra l După cc Sebeşului. Forestierilor, care cărţi an fost scoase din raftu­ 8. Ind. sîrmei CT. 18 6 4 8 21-26 16 8 Victoria Câlan 18 7 3 8 17-22 17
siincoase şi văile adinei. tc.va cărţi rămăseseră dc cu vizităm cabana, la caic s-ar v.'i sint de prin partea locu­ rile acestor biblioteci ? Se in­ 9. Minerul Lupeni 18 6 4 8 20-36 16 9. Victoria Tg. Jiu 18 6 4 8 23-31 16
dimineaţă, sau poate din sca­ cuveni mai multă îngrijire, lui, şi sint obligaţi să-şi pe­ teresează cineva dacă o carte 10. Crişul Oradea 18 7 1 10 32-23 15 10 Aurul Zlatna 18 7 1 10 30-3.3 15
ra trecută, deschise. stăm dc vorbă cu oamenii de treacă duminica în munţi, nu sau alta a fost citită ? 11. Gaz metan Mediaş 18 5 4 9 21-34 14 11. A.S.A. Sibiu 18 5 5 8 25-28 15
12. C.F.R. Caransebeş
18 5 5 8 11-35 15
li 6C oferă nimic pentru ca
Au fost puse citeva între­
In majoritatea
cabanelor
Ambianţă forestiere vizitate pe Valea la rampa de încărcare. ii a­ ziua de odihnă, după o săp- bări, sugerate de forestierii 12. C.S.M Sibiu 18 <J 1 11 25-33 13 13 Aulorapid Craiova lfl 5 1 12 2.3-35 11
18 5 2 11 16-31 12
13. C.F.R. Arad
— O problemă
va
Sebeşului, cântările noastre au provizionarea. Piuă acum n-a­ tămînă de muncă, să fie mai din M unţii Sebeşului, întrebări 14. Unireo Dej 18 3 3 12 17-54 9 14. Progresul Sirehaia 18 3 4 11 25-35 to
ETAPA VIITOARE: Mureşul Deva — Mi­
aflat răspunsuri care atestă că vem de ce plinge. Dar, s-a plăcută, mai reconfortantă. care aşteaptă răspuns faptic ETAPA VIITOARE : C.F.R. Arad -- c.s. M.
de cămin şi acolo, fn munţi, la zeci de construit un magazin spaţios, Sînt ani de cînd mulţi dintre din partea celor chemaţi să Reşiţa ; C.F.R. Timişoara — Clujeana ; Crişul nerul Anina ; Progresul Sirehaia — Aulorapid
kilometri de aşezările urbane, la vreo 5-6 Kilometri in sus, aceşti oameni işi petrec via­ se ocupe de organizarea tim ­ Oradea — Vagonul Arad ; Unireo Dej — Craiova ; Tractorul Braşov — C.F.R. Caron-
grija pentru om ocupă locul ce ţa departe de tumultul ora­ pului liber al acclnta rămro sebeş ; A.S.A. Sibiu — Aurul Zlatna ; Eleclro-
Cabana Miraş, construită in i se amine, dar ., să nc oprim pe Valea Duşului. Acolo se va şelor, de posibilităţile pe care specificul muncii nu Ic oferă A.S.A Tg. Mureş ; A.S. Cugir — Industria sîr­ pulere Croiova — Chimia Făgăraş ; Victoria
mei C. Turzii ; Gaz metan Mediaş — C.S.M.
cel mai pitoresc peisaj alpin puţin şi la cabana din par­ muta, în curind, magazinul de mediul urban le oferă locuito­ posibilităţi juca mari. Sibiu ; Minerul Lupeni — Minerul Baia Marc. Tg. Jiu — Metalul Tr. Severin ; Metalul Hu­
nedoara — Victoria Câlan.
de pe Valea Miraşului, işi a- chetul Şoimului. la care iie-arn aprovizionat rilor. In planurile de muncă LUCIA LICIU