Page 83 - Drumul_socialismului_1967_04

3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3830

nesc de partid. Cu toate că se Răspundem
raşul Deva, se daloresc în mare
măsură şi comitetului orăşe­
Comţtetate i s partid din comerţ cunoaştea că este un comitet de U N E D O A R A
nou constituit, şi
partid
că
mulţi membri ai săi au puţină cititorilor
experienţă, comitelui orăşenesc
de partid nu a acordat un aju­
tor concret, eficient. In loc ca OIN STOCURt OtfiPONi
Tovarăşului Ilie Jurca, Oco­
un secretar al comitetului oră­ lişul Mic : lucrările de electri­ PAR A MIŞCARE Şl cu
sînt de curînd constituite. direct, cîteva luni, de îndruma­ fl continuate de către I.R.E.H., MI9CARE LENTA
şenesc de partid sâ se ocupe
ficare a salului nu au pulul
rea noului corniţei, sâ-1 ajute
în planificarea şi organizarea deoarece nu toţi cetăţenii au
muncii, aproape în exclusivita­ depus la timp sumele respec­
te această îndrumare a fost lă­ tive. Restanţa de 6200 de lei
sată doar pe seama tovarăşului a fost achitată abia în luna
Pentru îmbunătăţirea activi­ re şi control asupra activităţii
tăţii economice în comerţ, o organizaţiilor de bază. Unii Arpad Berey, instructor al co­ februarie a.c. Interesindu-ne 0 RULMENŢI
muncii politice şi organizatori­ membri ai comitetului de partid mitetului orăşenesc care răs­ de această problemă In 1 R.E.H.
ce. şi în oraşul Deva a fost care răspund concret de acti­ Ce sprijin punde de activitatea organiza­ am aflat că lucrarea esle pre­
constituit in urmă cu cîteva vitatea a 2-3 organizaţii de ţiilor de partid din comerţ. văzută în plan şi va fi termi­
luni, comitetul de partid pe co­ bază, nu au trecut încă pe la — „Practic, lucrez din a doua nată în acest trimestru.
merţ Astfel s-a creat posibili­ aceste organizaţii să le sprijine jumătate a lunii ianuarie în a­
tatea unei îndrumări sistemati­ in activitatea de planificare şi ceste organizaţii, spune tovară­ Tovarăşului Rmilian Doboş, © PIESE DE SCHIMB
ce a organizaţiilor de bază, îm­ organizare a muncii, nu au şul Berey. Ştiu care sint aspec­ Petrila : „Analizind situaţia de
bunătăţirii activităţii lor politi­ participat la nici o adunare ge­ tele negative din activitatea co­ la cabinetul stomatologic din Sl ARCURI AUTO
ce, a îndrumării mai competen­ nerală ! Am stat de vorbă cu mitetului de partid şi a orga­ Petrila s-a constatat — se a-
te a conducerilor administrative trei dintre ei : li se acorda? nizaţiilor de bază. Mi-a trebuit ralâ în răspunsul trimis re­
precum şi cuprinderea sub sfe­ Ioan Tomescu : „Răspund de timp să cunosc oamenii cu care dacţiei de către Sfatul popu­
ra muncii politice de masă a organizaţiile de bază din ca­ lucrez, şi apoi sâ acţionez. De lar orăşenesc Petroşani — câ © r e a c t iv i . s t ic l ă r i e Şl
masei largi de lucrători din drul T.A.P.L. Trebuie să recu­ aceea, pînâ in prezent, nici nu deficienţele privind distribui­
comerţ. Cum a acţionat, de la nosc că nu am fost deoît la o am realizai prea mult". rea bonurilor au fost reale. APARATURA 06 LABORATOR
constituirea sa, comitetul de adunare generală la organiza­ Intr-adevăr, lipsurile de aici Sora de cabinet care a avut o
partid în această direcţie 7 ţia de bază cofetării-laboraloa- duse industriale" şi „Alimenta­ a venit nimeni să ne ajute în se cunosc şi de către comitelui atitudine necuviincioasă faţa
De la început, comitetul de re. Pe la alte organizaţii de ra" nu şi-au realizat planul de muncă". orăşenesc de partid. Dar mă­ de bolnavi a fost sancţionată.
partid a căutat să efectueze a­ bază nu am mai trecut. Am desfacere pe primul trimestru Aceasta pentru că in activi­ suri concrete nu s-au luat. To­ Pentru lărgirea asistenţei me­ ©CĂRĂMIZI RETRACTARE
nalize, studii asupra unor con­ foarte multe sarcini la serviciu al anului In multe din ele, în tatea sa comitetul de partid, varăşul Berey a fost mereu dicale stomatologice în Petri­
diţii care generau în anumite iar în cadrul comitetului, in special la T.A.P.L., disciplina (secretar Ştefan Cornea), nu a prezent la comitetul de partid la se vor lua măsuri sâ func­
sectoare de activitate greutăţi fiecare lună sînt pus să întoc­ unor lucrători lasă de dorit. aplicat principiul muncii colec­ şi in unele organizaţii de bază ţioneze două cabinete în două ©DIVERSE
în aprovizionarea şi deservirea mesc o informare sau sâ fac Nici despre munca dc partid tive. Ioan Şonea, Aurelia Co- (pe la altele n-a trecut încă schimburi'1.
populaţiei, educarea lucrători­ parte dintr-un colectiv*. între două adunări generale nu dreanu (care răspunde şi de deloc). Prezenţa, dacă nu este LISTELE 06. MATERIALE SE POT CONSULTA ZILNIC
lor din comerţ, întărirea rîn- Andrei Polgar : „Nu am acor­ se poale spune prea mult. Mun­ activitatea organizaţiilor U.T.C,), concretizată intr-un ajutor efi­ Unui grup de cetăţeni din într e o r e l e 7 - 1 5 la s e r v. oe aprovizionare telefon
durilor organizaţiilor de bază. dat sprijinul cuvenit organiza­ ca de educaţie a comuniştilor Raveca Bubui, Uozalia Puiuţ cient în întocmirea planurilor Burjuc : Deoarece amenajarea 1388.
Trebuie să spunem însă că a- ţiilor de bază de la O.C.L. pro­ şi a tuturor lucratorilor din şi ceilalţi membri ai comitetu­ de muncă, organizarea activită­ săiîi de aşteptare C.F.R. este
nallzele efectuate nu s-au bu­ duse industriale. Să fiu sincer, comerţ nu se desfăşoară la un lui, n-au făcui nimic în această ţii pentru înfăptuirea măsurilor o lucrare de investiţii ea nu
curat pînâ acum de eficienţa nu îmi văd capul de treburi". nivel corespunzător iar unele calitate. S-au mulţumit doar cu adoptate in adunările generale, a putut fî executată anul tre­
aşteptată, că munca educativă Ioan Rarbu : „Sînt conştient organizaţii de bază, cum sint prezenţa la unele şedinţe de valorează foarte puţin. cut. „Sala de aşteptare în hal­
Din partea instructorului, a
se desfăşoară sporadic Să e­ că trebuia sâ ajut organizaţiile cele de la magazinele speciale, comitet (uneori nici alît). Iar organului orăşenesc de partid, ta Burjuc — se subliniază în
xemplificăm. Intr-o plenară de de bază de la O.C.L Alimenta­ au o insuficientă preocupare dacă au luat cuvîntul, au vor­ se cere să acorde sprijin şi în­ răspunsul dat redacţiei de că­
comitet s-a prevăzut analiza ra, dar cum, în primul rind, am pentru înlârirea rîndurilor lor. bit doar despre unitatea sau drumare permanentă organiza­ tre Direcţia regională C.F.R.
activităţii pentru rentabiliza­ sarcini mari aici la serviciu, lată ce relata Nicolae Lnzâr, serviciul lor, despre probleme­ ţiilor de partid din raza lor de Timişoara — este prevăzută în Şantierul Energoconstrucfia
rea unităţilor comerciale. Este unde răspund material, (! !) nu secretar de organizaţie de bază: le de producţie şi foarte puţin, activitate. După cum s-a rela­ planul de venituri locale pe a­
o temă importantă şi foarte ac­ am putut acorda nici un fel de „îmi dau seama că materialele chiar de loc. despre munca de tat mai sus, acest luci u nu l-a nul 1967 cu o alocaţie de pes­
tuală pentru unităţile comerci­ sprijin organizaţiilor de bază pe care le-am întocmit pînâ a- partid sau modul în care au făcut Comitetul orăşenesc de te 73 mii de lei şi are termen Mintia
ale din Deva Dar comitetul de de care răspund ca membru al cuni nu întrunesc condiţiile ce­ sprijinit organizaţiile de bază partid Deva. De aceea aşteptăm de dare în funcţiune la 31 iu­
partid nu a format un colectiv comitetului de partid". rute. Uneori nici temele alese de care răspund. un răspuns detaliat privind lie a.c.".
competent din rindurile mem­ Intr-adevăr, pe linie de ser­ nu au fost cele mai potrivite. ★ măsurile care se vor lua pen­
brilor săi care sâ efectueze un viciu, tovarăşii de mai sus au Dar eu, ca şi ceilalţi membri Lipsurile care 6e manifestă tru eliminarea neajunsurilor în ANGAJEAZĂ IMEDIAT!
studiu concret, bine documen­ funcţii de răspundere care im­ din birou, sîntem noi aleşi, nu în activitatea comitetului de munca de partid din comerţ. Tovarăşului Ion H., Ghelar :
tat, capabil să propună măsuri plică o activitate intensă. Dar avem experienţă. In tot timpul partid, a organizaţiilor de bază Comportarea necorespunzâtoa- — 4 mecanici Diesel pentru o locomotivă Diesel
eficiente de îndreptare a situ­ acordîndu-li-se încrederea co­ care a trecut de la alegeri, nu din unităţile comerciale din o- S. CERBU re a personalului de la bufe­ (nouă) de 120 C.P.
aţiei. Materialul prezentat nu muniştilor, de a fi aleşi mem­ tul „Minerul11 din Ghelar faţă
a avut darul de a pune proble­ bri ai comitetului de partid, ei de cumpărători a format obi­ — 4 macaragii autorizaţi pentru macarale turn.
mele cele mai acute în fata trebuie să-şi dedice toate forţe­ ectul unei şedinţe de analiză. Salarizarea conform H.C.M. 1306/1965.
comuniştilor şi, ca atare, discu­ le şi capacitatea lor de a în­ Conducerea T A PjL Hunedoa­
ţiile s-au purtat la general. făptui cu perseverenţă sarcinile ra a hotârît ca tovarăşele Le-
Despre studiile prevăzute în de partid. In loc sâ depună nuţa Bolea şi Susana Lazăr să
planul lunar de muncă se pot strădanie în îndeplinirea sar­ fie sancţionate confomi Codu­
spune şi mal puţine lucruri. cinii încredinţate de partid, lui muncii cu mustrare, iar A-
Studierea modului în care se tovarăşii de mai sus, molivînd maliei Baba sâ i se desfacă
execută deservirea in unităţile că în primul rînd au răspunde­ contractul de muncă.
O.C.L. produse industriale, ren­ rea materială faţă de serviciul întreprinderea regională
tabilitatea şi reducerea cheltu­ pe care-1 exercită, uită cu des­
ielilor de circulaţie a mărfuri­ tulă uşurinţă de răspunderea
lor, agitaţia vizuală şi reclama statutară şi morolâ ce le revi­ In hala secţiei de maşînl- „Combustibilul" Deva
comercială, au rămas înscrise ne ca membri de partid Comi­ unelte de la Uzinele mecani­
doar pe hirlie. Concret nu s-a tetul de partid, în loc să ia ati­ ce din Cugir se lucrează din
făcut aproape nimic. O muncă tudine hotărilă faţă de aceste plin la montarea unui nou lot
neorganlzatâ se desfăşoară în concepţii, se mulţumeşte doar de freze pentru tăiat dantu­
organizaţiile de masă, asupra cu participarea lor la şedinţele ră la roţi. angajează imediat:
cărora nu se exercită cu com­ lunare de comitet, nu le urmă­ IN FOTOGRAFIE: un
petenţă dreptul de control. Din reşte felul cum îşi îndeplinesc grup de muncitori în tim­
această cauză, munco de edu­ sarcinile de partid, nu are în pul lucrului la frezele F.D.
caţie nu constituie o temă cen­ atenţia sa felul cum îşi desfă­ 320 A. — Tehnician I constructor;
trală de dezbatere în adunările şoară activitatea comuniştii din
generale U.T.C. sau în adună­ unităţile comerciale, lipsind de Foto : V. ONOIII
rile lunare ale grupelor sindi­ îndrumare şi control birourile — Jurisconsult.
cale „ _ organizaţiilor de bază.
Marflîeltai^a acestor neajun­ _Lipsurile manifestate în ac­ iB D M iaiiraai i ■ mm ■ mm a mmm o n a a ana ■ r a s m a ia la ra o a i Relaţii suplimentare la telefon 1972 Deva
suri este generată în special de tivitatea comitetului de partid, m B-asv a ana a mmm a eca fi aaa e i i a caş a
faptul că nu a fost promovat au făcut ca acest organ sâ nu
cu consecvenţă principiul mun­ intervină cu promptitudine şi
cii colective. Neantrenarea tu­ eficienţă în rezolvarea proble­ Prismă excepţională
turor membrilor comitetului de melor economice ale unităţilor
partid la o activitate susţinută comerciale Ca urmare, unită­
a condus şi la o slabă îndruma- ţile aparţinătoare O.C.L. „Pro- Direcţia regională
sau ««mărul discordiei

Numai condiţiile climatice de îmbunătăţiri funciare şi

împiedică desfăşurarea soare in care unul dmtre co­ cind atelierul execută revizii puneri, care erau prezentate în pei sindicale, problema a fost organizarea teritoriului
La reducţie a sosit o scri­
tehnice şi reparaţii Ia instala­
adunările sindicale.
considerată „rezolvată" şi nu
respondenţi ne relata faptul câ ţiile miniere. Cu ţoale aces­ In aceaslâ lună, cînd propu­ s-a mai revenit asupra ei. Hunedoara — Deva
Insămîaţării porumbului ? la atelierul mecanic dc la Ex­ tea, în cursul anului trecut, el nerile de premiere pentru pri­ buirea premiilor din fondul de
In această conjunctură, atri­
Muncelul
ploatarea minieră
a beneficiat de primă excepţio­
mul trimestru trebuiau sâ fie
Mic, nu se respectă instruc­ nală din fondul de 1 la suta discutate şi aprobate de către 1 la sută şi-a pierdut rolul ei Str. Aurel Vlaicu nr. 17 Deva
(Urmare din pag. I) tare prevăzute pentru cultura ţiunile referitoare la atribui­ trimestru de trimestru. Dar, grupa sindicală, lucrurile au ntobilixalor, stimulolor, deve­
porumbului s-au însâminţat rea primelor trimestriale din aşa cum au susţinut mai mulţi culminat. In loc ca în faţa a- nind un „măr al discordiei", ANGAJEAZA URGENT:
ciere Despre ce este vorba ? La doar 10. o maşină nefiind uti­ fondul de 1 la suin, că de a­ interlocutori, lucrul de calita­ dunârii sâ fie prezentată şi ar­ creînd în mod artificial o at­
sediul brigăzii ele tractoare, lizată deloc. Preşedintele co­ ceste prime beneficiază cam te esle obligaţie de serviciu a gumentată fiecare propunere mosferă de tensiune în rîndul — Un cartograf I.
palru semănători 2 S.P.C. 2 şi operativei, Aurel Maier, expli­ aceiaşi lucrători. Coresponden­ fiecărui salariat şi nu muncă în parle, responsabilul grupei lucrătorilor atelierului, dău­
două grape cu discuri stau ne­ ca această intîrziere la semănat tul nostru sublinia că aceasta excepţională. Cind, datorită re­ sindicale a „adunat oamenii11 nătoare bunului mers al acti­ , stabilite in anexa IV la H. C. M.
folosite de la începutul cam­ pe seama condiţiilor climatice o produs, pe bună dreptate, fuzului de a lua parle la lu­ cu cîteva minute înainte' de vităţii Iată de ce premierea 1053/1960, pentru funcţia de tehnician.
paniei agricole de primăvară nefavorabile. Adevărul este în­ nemulţumiri in rîndul lucră' crările de reparaţii, Muntoiu apel şi a dat citire listei de din fondul de 1 la sută impli­
O parte din ele nici nu pol fi să câ ferestrele nu se folosesc, lorilor din atelier, în ioc să-i Gavrilâ n-a mai fost propus propuneri. Unîi membri de că o deosebită răspundere atît DM Î f X ? 3 n *Uplim*n‘*rî “ P°* Primi ziln,c 'a
utilizate deoarece nu sînt re­ aşleplindu-se şi aici sosirea stimuleze în activitatea lor. pentru premiere, el s-a arătat sindicat au avut obiecţiuni faţă din partea conducerilor tehni­ 2728.*F O T ° ’ scrv,c,ul l>c'-sonal, sau la telefon
vizuite. Dacă extsla preocupa­ timpului bun de luciu. Deşi i i Cum s-au petrecut faptele ? nemulţumit. de cei propuşi, dar graba mare ce, a organizaţiilor de sindicat,
re peniru ca şi cu aceste ma­ dimineaţa zilei de 23 aprilie se Din verificarea întreprinsă au Mergîndu-se pe această li­ în care «s-a discutat" — la organizaţiilor de partid şi a în­
şini să se lucreze, semănatul putea lucra in cîmp cîteva ore, ieşit în evidenţă o serie de as­ nie, a luării drept criteriu Deva era., meci de fotbal — tregului colectiv. Caracterul
porumbului era aproape termi­ la Bejan nu s-a făcut nimic. De pecte. Instrucţiunile prevăd câ unic de apreciere calitatea, in nu le-a dat posibilitatea ana­ stimulator, mobilizator al sis­
nal. Se pune întrebarea : de ce altfel, inginerul cooperativei premierile din fondul de I la tot cursul anului trecut, apre- lizării contribuţiei lor în pro­ temului de premiere, nu tre­
aceste maşini nu fost aduse la nici nu a trecut pe la unilale. sută se acordă acelor salariaţi ximativ 80 la sută dinlre cei cesul de producţie. De altfel, buie alterat prin aprecieri uni­
unitatea respectivă, dacă nu e Folosind expresia preşedintelui care se evidenţiază pi intr-o care au beneficiat de prime această „adunare" în care au laterale, prin formalism. Obiec­
nevoie de ele ? Este adevărat s-ar zice că „s-a orientat câ va muncă excepţională în pro­ excepţionale, au fost şefi de fost „aprobate" propunerile de tivitatea trebuie sâ fie aceea
că maşina S P.C. 6 are un ran­ ploua". Dar cine altcineva tre­ ducţie. Or, la atelierul mecanic echipe. Or, munca în echipă premiere nu este consemnată care sâ caracterizeze aprecie­
dament sporit, dar acest lucru buie sâ cunoască starea fiecărei aceste prime s-au acordat — esle colectivă, rezultatele sînt în caietul de procese-verbale. rea fiecărui lucrător în parte,
nu justifică cu nimic practica parcele şi sâ dea indicaţii unde după cum afirma tovarăşul colective. De ce atunci doar Formalismul este flagrant. El contribuţia lui la bunul mers
de a renunţa la utilizarea ma­ trebuie lucrat, decît inginerul Truie Ioan, responsabilul gru­ şeful de echipă — funcţie pen­ a provocat nemulţumiri în rîn- nl activităţii de producţie şi
şinilor 2 S.F.C. 2. întrebăm pe agronom ? pei sindicale, — pentru execu­ tru care este plătit — să be­ durile lucrătorilor de la atelie­ în funcţie de acestea să fie
tovarăşii ing. Ion Albu, pre- Din aspeclele relatate se des­ tarea lucrărilor de bună calita­ neficieze de prime excepvio- rul mecanic. După cîteva zile, acordată prima excepţională.
şediniele consiliului agricol ra­ prinde concluzia câ organelor te. Iată doar un exemplu dintre nale ? Acordarea de prime din
ional şi ing. Valentin Cruceru, agricole raionale le revin sar­ multe altele, care pot fi cita­ fondul de 1 la sută celor mai cînd s-a ţinut adunarea gru­ S. POP
directorul S.M.T. Dobra. cum cini de mare răspundere în ve­ te: tovarăşul Munloiu Gavrilâ buni muncitori din echipă, ar
asigură folosirea la întreaga derea accelerării ritmului la este un muncitor cu o bună avea darul de a mobiliza în­
capacitate-a utilajelor şi res­ semănatul porumbului. Eficien­ calificate profesională şi exe­ tregul colectiv la o muncă sus­
pectarea vitezei de semănat ţa activităţii acestora trebuie cută lucrări de calitate, fapt ţinută pentru îndeplinirea e-
dacă şi acum o parte din ma­ sâ se concretizeze în folosirea pentru care oste remunerat co­ xemplarâ a sarcinilor. Aşa s-a folosind eficient sprijinul
şini stau în conservare ? din plin a tuturor forţelor şi ajuns în situaţia ca aceiaşi oa­
Un aspect asemănător am în- mijloacelor existente in scopul respunzător. Pe de altă parte meni să figureze aproape tri­
iiInit şi la cooperativa agrico­ terminării însâmînţărilor in cel însă, el refuză sâ se prezinte mestru de trimestru în cursul
lă din Bejan. Aici, din 205 hec­ mai scurt timp. la lucru în zilele de repaos, anului trecut pe listele de pro­ acordat de stat
(Urmare din pag. I) acordat şi o asistenţă tehnică
corespunzătoare, pe ogoarele
raionului lucrînd 33 specialişti
repartizate investiţii sub for­ cu pregătire superioară.
P E R F E C Ţ IO N A R E A M E T O D E L O R Ş l F O R ­ mă de împrumuturi pe ter­ Toate acestea au făcut posi­
men lung în valoare de peste
3,6 milioane lei. In anul tre­ bilă creşterea producţiei de
cut, o parte din noile planta­ cereale cu aproape 12.000 tone
ţii au intrat pe rod, Ia coope­ în ultimii cinci ani. Următo­
rul tabel este cît se poate de
M E L O R D E O R G A N IZ A R E A P R O D U C Ţ IE I rativa agricolă din Cistei rea- sugestiv în privinţa creşterii
iizindu-se o producţie medie
de 3.398 kg struguri la hectar. producţiei medii la hectar:
Pe lingă cele arătate, tre­
(Urmare din pag. 1) sînt: stabilirea modului de u­ mai bune decît cele preconiza­ nînd seama de influenţa pe buie remarcat şi faptul câ
nificare a secţiilor I şi a Il-a te iniţial. care o are soluţia respectivă sprijinul acordat de stat se Anul 1962 1966 & tttâ&simml®prevedere
furnale şl eficacitatea acestei Sintetizate, ele ar putea fi asupra tuturor indicatorilor; grîu 3.150 1.757
superioară a producţiei şi a măsuri, găsirea unor soluţii astfel formulate: stabilirea me­ în perioada de aplicare a mă­ materializează şi în creşlerea
muncii. noi de creştere a productivită­ todologiei de lucru pentru ela­ surilor, este necesar ca toţi fac­ contribuţiei staţiunii de ma­ porumb 1.047 2.510
Greutăţile inerente oricărui ţii muncii în sectorul încărcări borarea unui studiu trebuie să torii interesaţi sâ participe e­ şini şi tractoare la sporirea sfeclă de za­ m m rti §s (tegpâgeM
început s-au făcut simţite şi la şi descărcări, studierea posibi­ se facă după ce, în prealabil, fectiv la munca concretă de fi­ producţiei agricole. Parcul de hăr 12.026 27.880
noi. Oamenii au trebuit mai in- lităţilor de reducere a volumu­ s-au făcut unele observaţii pe nalizare a studiului asigurind tractoare se ridica la începu­ s w
tîi să se familiarizeze cu un lui de mărfuri transportate pe teren, s-au întreprins schim­ o înaltă asistenţă tehnică. tul acestui an la un număr de Creşterea producţiei şi va­
nou program, sâ se pună la linia ferată îngustă şi altele. buri de păreri cu specialiştii Evident câ metodele şi for­ 105, cu ajutorul cărora s-au e- lorificarea unor cantităţi tot
punct cu metodele şi formele core lucrează în domeniul res­ fecluat lucrări echivalente cu mai mari de produse a creat P R O N O S P O R T
de organizare ştiinţifică a pro­ Specificul şi complexitatea pectiv şi s-a creat climatul mele pe care Ie foloseşte or­ peste 96000 hectare arătură posibilitatea sporirii venituri­
ganizarea ştiinţifică a produc­
ducţiei şi a muncii. Lipsa pu­ unora din lucrări, pe de o par­ necesar înţelegerii scopului pe ţiei şi a muncii sînt complexe normală, faţă de 75.000 cît lor unităţilor cooperatiste în Rezultatele concursului nr. 16 din 23 aprilie 1967
blicaţiilor interne pe această le şi personalul destul de re­ care-1 urmăreşte studiul; pen­ şi ele se perfecţionează conti­ s*au executat în 1062. perioada respectivă, cu peste 1. România — Cipru (Câmp. european) 7-0 1
temă ne-a făcut să apelăm la dus al grupei ne-au impus ca tru ca studiul să fie cît mai nuu. Experienţa acumulată pî­ Nu se poate trece cu vede­ 6 milioane lei. 2. Oltul Rm, V. — Siderurgislul (c. cat. B) 2-2 x
izvoare străine de documenta­ în unele cazuri sâ constituim cuprinzător trebuie să se sta­ nâ în prezent, de grupa noas­ rea nici peste faptul câ a spo­ Cunoscînd rezervele existen­ 3. Ceahlăul P. N. — Chimia Suceava *2-0 1
re apărute în revistele tehni­ colective ajutătoare formate din bilească de la început cadrul tră deschide noi căi de obţine­ rit an de an cantitatea de în­ te pentru creşlerea în conti­ 4. Oţelul Gl. — Dinomo Bacău 1-1 X
ce de specialitate. O dată cadre tehnico-inginereşti de în care el trebuie să se desfă­ re a unor rezultate şl mai Im­ grăşăminte chimice repartiza­ nuare a producţiei agricole, or­ 5. Poiana Cîmp. — Dinamo V. Buc. 2-0 1
strîns materialul documentat, specialitate. Cu ajutorul lor şoare. succesiunea logică de portante în activitatea econo­ tă cooperativelor agricole. Cu ganele agricole raionale vor a­ 6. Minerul Lupeni — A. S. Cugir 0-0 X
s-a trecut la o minuţioasă a- am. putut colecta informaţiile abordare a problemelor; la mică a combinatului. Noi sîn­ cele peste 3000 tone superfos- corda un sprijin tot mai sub­ 7. C.S.M. Reşiţa — A.S.A. Tg. Mureş 1-1 X
nalizâ a fiecărei variante în necesare, am pulul pătrunde stabilirea soluţiei optime tre­ tem hotârîţi sâ o completăm şi fat şi azotat primite în anul stanţial cooperativelor agricole 8. Ind. sirmei C. T. — C.F.R. Tim 5-1 1
parte slabilindu-se în final un în miezul problemelor, am pu­ buie să se folosească asemenea totodată sâ o fructificăm, cu trecut, cooperativele agricole pentru punerea acestora în va­ 9. Alalanta — MÎJan (c. ital. A) 0-0 X
punct de vedere unitar asupra tut elabora soluţiile cele mai metode de lucru care sâ per­ convingerea că astfel vom con­ au fertilizat o suprafaţă de a­ loare, astfel îneît sarcinile tra­ 10. Brescia — Bologna 0-2 2
celei mai eficiente variante. A eficiente. Această metodologie mită participarea unui număr tribui la creşterea producţiei proape 10 ori mai mare decît sate de Congresul al IX-lea al 11. Cagliari — Na poli 0-0 X
urmat stabilirea programului de lucru a condus la realizarea larg de specialişti; alunei cînd de metal, a productivităţii în 1962 partidului cu privire la dezvol­ 12. Florentina — Torino 1-0 1
concret de lucru al grupei a- temelor stabilite în program In vederea folosirii eficien­ tarea intensivă şi multilate­ 13 Mantova — Lanerossi 2-0 1
cordîndu-se prioritate celor şi o dată cu punerea lor în se determină eficacitatea, a- muncii şi la reducerea cheltu­ te a bazei lehnico-materiale. rală a agriculturii să fie înde­ Fond de premii: 441.346 lei, din care fondul de rezervă
mai urgente probleme cum practică, la rezultate, uneori, ceasla trebuie să se focă (!- ielilor de producţie. cooperativelor agricole 11 s-a plinite în mod exemplar. pentru premiul minim: 02.713 lei