Page 85 - Drumul_socialismului_1967_04

r*---------— ,.rv
■ p-,'"

Tovarăşul
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, V N IŢ I-V A l
în pagina a 2-a
MicoSae Ceauşescu

DIN ISTORIA a primit pe

STRĂBUNA ambasadorul Francei

A PĂMÎNTULUI secretar general al Comitetu­ Franţei în Republica Socialis­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
lui Central al Partidului Co­ tă România, Jean Louis Pons,
HUNEOOREAN munist Român, a primit marţi, la cererea acestuia.
25 aprilie, pe ambasadorul ex­ Cu acest prilej a avut Ioc o
traordinar şi plenipotenţiar al convorbire cordială.

PLENARA
Convorbiri la C.C. al P.C.R.
CONSILIULUI
cu delegaţia P.C. Sirian
4 PAGINI — 25 BANI | NATIONAL
XIX. NR. 3831 MIERCURI 26 APRILIE 1967
Marţi dimineaţa, tovarăşii A­ A participat Constantin Va-
AL FEMEILOR lexandru Drâghici, membru al silia. adjunct de şef de secţie
Comitetului Executiv, al Pre­ la C.C. al PC.R
zidiului Permanent, secretar al Intîlnirea a prilejuit un
In ziua de 25 aprilie a avut
VOM FRUCTIFICA TIMPUL DE MUNCA CU loc plenara Consiliului Naţio­ cretar al C.C. al P.C.R., Aldea schimb de experienţă privind
C C. al P.C.R., Mihai Dalea, se­
activitatea şi preocupările ac­
nal al Femeilor din Republica
Militarii,
membru al CC. al
tuale ale celor două partide şi
Socialistă România.
Plenara a analizat activitatea P.C.R., şef de secţie la CC. al popoare. .Discuţiile s-au desfă­
şi a stabilit sarcinile Consiliu­ P.C.R., au avut convorbiri ‘cu şurat Intr-o atmosferă tovără­
delegaţia Partidului Comunist şească.
lui Naţional, ale comitetelor şi Sirian, condusă de tovarăşul In dupâ-aryiiaza aceleiaşi zi­
comisiilor femeilor in creşterea
Youssef Faysal, membru al Bi­
VALOARE MAXIMĂ PENTRU PRODUCŢIE contribuţiei lor Ia educarea, Sirian, care. la invitaţia C C al le, delegaţia Partidului Comu­
roului Politic al C.C. al P. C
nist Sirian, condusă de tovară­
pregătirea profesională şi îm­
şul Youssef Faysal, însoţită de
bunătăţirea condiţiilor de mun­
că şi de viaţă ale cooperatoa­ P.C.R., vizitează ţara noastră tovarăşul Gheorghe Necula,
Din delegaţie fac parlc tovară­
membru al C C. al P.C R., prim-
relor, în vederea participării şii Maurice Salibi, membru al secretar ol Comitetului regio­
lor tot mai active la consolida­ C.C. al P.C S , Rame Chck- nal Bucureşti al P.C.R., a fă­
rea şi dezvoltarea cooperative­ mouss. Badre Gaxzi şi Fayex cut o vizită la Muzeul de is­
lor agricole de producţie. Jalahech, membri ai unor co­ torie 3 partidului comunist, a
Scrisori ale unor colective de întreprinderi adresate (Agerpres) mitete regionale ale P. C Si­ mişcării revoluţionare şî de­
rian.
mocratice din România.
Comitetului Central al P.C.R., tovarăşului Nicolae Ceauşescu
In toate întreprinderile industriale din ţara noastră se desfăşoară o a m p lă acţiune de organizare ştiinţifică a pro­ deplinirii exemplare a sarcini­
ducţiei şi a muncii, care nre o însemnătate deosebită pentru ridicarea eficienţei generale a activităţii lor economice. In lor ce i-au revenit din planul
acest scop, au fost create colective formate din cadre de conducere, ingineri şi economişti din întreprinderi, oameni de şti­ de stat. Atît in anul 1966. cît şi
inţă, specialişti din ministere şi institute centrale, care examinează principalele aspecte legate de organizarea producţiei în primul trimestru al acestui
şi a muncii şi elaborează planuri concrete de măsuri pentru perfecţionarea acesteia. încă de pe acum, activitatea acestor an, planul a fost îndeplinit la
colective a început să dea rezultate, cristalizîndu-se măsuri a căror aplicare contribuie la valorificarea de noi rezerve in­ loţi indicatorii, produeîndu-se
terne existente în întreprinderi, la fructificarea mai bună a potenţialului tehnic şi uman de care dispun. totodată însemnate cantităţi do
In cadrul acţiunii, un accent deosebit se pune pe folosirea completă şi productivă a timpului dc muncă, care ţesături şi fire pesle plan.
cadrul
constituie un obiectiv important al organizării pe baze ştiinţifice a producţiei şi a muncii, o latură componentă n acesteia. Pe baza indicaţiilor Plenarei
obiect
Oamenii muncii sint direct interesaţi în utilizarea maximă a timpului de lucru, înţrucit aceasta arc consecinţe favorabile din decembrie 1966 a Comite­
direct
asupra producţiei, beneficiilor, acumulărilor socialiste, asupra cîştigurjlor lor, contribuind la ridicarea nivelului dc trai al tului Central, am întreprins o
beneficiilor,
întregului popor. largă acţiune de studiere a re­
r-o seric dc fabrici şi uzine, unde s-a sludiat aprofundat folosirea timpului de muncă, s-a ajuns la concluzia ea
Intr- surselor întreprinderii noastre,
ncniu exislă mari posibilităţi care, puse în valoare, vor asigura creşterea suplimentară a producţiei şi producţi­
in acest domeniu exislă mari posibilităţi care, puse în valoare, vor asigura creşterea ............... pentru perfecţionarea organi­
ei}, reducerea cheltuielilor (ie producţie şi sporirea beneficiilor. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din aceste
vităţii muncii, reducerea cheltuielilor (ie producţie şi sporirea beneficiilor. Muncitorii, inginerii şi tehnicienii din zării producţiei şi a muncii,
întreprinderi au făcut numerose propuneri pentru înlăturarea formelor dc irosire a timpului dc lucru, pentru crearea con­ ieftinirea produselor, folosirea
diţiilor necesare deslăşurării normale, neîntrerupte n producţiei. _ eficientă a întregylui potenţial
Pe baza analizelor temeinice întreprinse, colectivele din unităţile respective au găsit noi posibilităţi şi rezerve pen- tehnic şi uman de care dispu­
Iru îndeplinirea exemplară, pină la sfîrşitul anului, a planului de stal la toţi indicatorii, pentru sporirea angajamentelor nem.
luate în întrecerea socialistă pe 19G7. In scrisori adresate C.C. al P.C.R, personal tovarăşului Nicolae Ceauşescu, colectivele Una din rezervele importante
din aceste întreprinderi îşi exprimă hotărîroa să depăşească planul la principalii indicatori, să întărească disciplina in asupra căreia ne-am concentrat
muncă şi să folosească complet şi eficient timpul de lucru, considerind aceasta ca o sursă importantă de sporire a avuţiei atenţia este utilizarea deplină
naţionale, de ridicare a bunăstării întregului popor. In felul acesta, ele vor intimpina cea de-a XX-a aniversare a procla­ a timpului de lucru. In urma Buna funcţionare a compresoarelor de la fabrica de oxigen a Combinatului siderurgic
mării republicii cu un bilanţ şi mai bogat dc realizări. , „ studiilor făcute, a dezbaterilor Hunedoara este asigurată de muncitori calificaţi. In fotografie aspect din timpul exploată­
Publicăm mai jos cileva din aceste scrisori, fn zilele următoare vor fi publicate scrisorile altor colective dc în­ ce au avut loc cu toţi salari­ rii compresorului de aer, Foto t V. ONOIU
treprinderi. aţii, a rezultat că există încă
multe deficienţe cauzate de
programarea nejudicioasâ a
rea planului de stat pe pr imul tora cu materii prime, materia­ producţiei, aprovizionarea ne­
COM BINATUL trimestru al anului, în ridica­ le, S.D.V.-uri şî documentaţie, ritmică a locurilor de muncă,
întărirea asistenţei tehnice în
rea eficienţei economice. Sarci­
nile de plan au fost r ealizate la toate schimburile. întreţinerea şi supravegherea
necorespunzătoare a utilajelor-,
Pe baza aplicării măsurilor
SIDERURGIC HUNEDOARA producţia globală in proporţie tehnico-organizatoriee propuse manifestări de indisciplină con­
de 103,2 la sută, iar la produc­
cretizate în absenţe nemotiva­
ţia marfă de 100,3 la sulă ; de şi adoptate, care asigură pune­ te, întîrzicri, folosirea timpului
asemenea, a fost depăşită sar­ rea în valoare a rezervelor de de muncă pentru diverse şedin­
Colectivul Combinatului si­ tă etc., în primul trimestru al cina de creştere a productivi­ folosire a timpului de lucru la ţe, activităţi culLural-sporlive două sâptâmînî, suprafeţele m-
nivelul capacităţii maşinilor şi
derurgic Hunedoara, aplicînd acestui an s-a irosit 3 la sută tăţii muncii şi de reducere a utilajelor existente, ne anga­ şi alie acţiuni nelegate de Timpul este înaintat Să nu sâminţale pînâ actorii \se puteau
în viată sarcinile stabilite de din fondul de timp de lucru. preţului de cost. Totodată, au jăm să îndeplinim exemplar procesul de producţie etc. realiza >în condiţiile orga­
Plenara C.C. al P C R. din de­ Unii salariaţi încep lucrul cu fost scoase la iveală rezerve în­ sarcinile planului de stat pe Existenţa acestor neajun­ nizării în mod exemplar a
rea incompletă a timpului pro­ aşteptăm ca semănatul
cembrie 1066, a îndeplinit cu 10-20 minute mai tîrziu, plea­ semnate în folosirea fondului 1967 şî să realizăm pină la suri a condus la folosi­ muncii şi folsirii depline a u-
succes planul pe primul tri­ că înainte de încheierea pro­ de timp. Deşi în primul trimes­ sfîrşitul anului peste prevederi:
mestru al anului 1967, dînd gramului, părăsesc locul de tru indicele de utilizare exten­ — două locomotive Diesel ductiv şi a capacităţilor de pro­ t-ilajelor — în mai puţin de
patru 2ile.
suplimentar economiei naţio­ muncă în mod nejustificat, sivă a timpului de lucru a cres­ hidraulice dc 350 CP ; ducţie. Numai in anul trecut
nale 5.000 tone de fontă, aproa­ participă in timpul producţiei cut, faţă de 1966, de la 96,8 la — o locomotivă Diesel hi­ s-au înregistrat peste 31 de mi­ porumbului să se iacă Timpul fiind instabil de la
pe 2.900 lone de oţel şi impor­ la activităţi obşteşti şi la diferi­ 97,4 la sulă, totuşi, din cauza draulică de 1.250 CP ; lioane ore-fuse oprite în fila­ o zi la alta, se impune luarea
tante cantităţi de laminate. te şedinţe. neasigurârii prompte a Jocuri­ — 300 garnituri echipament tură şi circa 800.000 ore-război de măsuri hotărîte în scopul
Analiza privind folosirea ca­ Pe baza propunerilor făcute lor de muncă cu documentaţie de frînă ; stagnări în ţesâlorîe. recuperării restantelor la se­
pacităţii furnalelor, cuptoare­ de muncitori, ingineri şi teh­ tehnică, materiale şî SD.V.-uri, — 300 tone piese brut tur­ Cu prilejul dezbaterilor or ga­ numai in zile însorite! mănatul porumbului. In aceas­
lor şi liniilor de laminare efec­ nicieni au fost stabilite măsuri începerii cu întîrziere a lucru­ nate din oţel ; nizate în toate secţiile între­ tă direcţie, organizaţiilor de
tuată cu prilejul acţiunii de tehnice şi organizatorice me­ lui şi încetării acestuia înainte — 800 tone construcţii me­ prinderii s-au făcut propuneri partid din unităţile agricole le
organizare ştiinţifică a produc­ nite să asigure creştera timpu­ de încheierea programului, ab­ talice ; şi s-au stabilit măsuri menite Semănatul porumbului, ac­ ducţiei. Nu se poate trece cu revine sarcina de a sprijini în­
ţiei şi a muncii ne-a arătat că lui de funcţionare a agregate­ senţelor nemotivate, concedi­ — să depăşim planul pro­ să ducă la întărirea disciplinei ţiune aflată pe primul loc pe vederea nici peste procedeul deaproape consiliile de condu­
dispunem încă dc mari rezer­ lor, executarea unor reparaţii ilor fără plată şi învoirilor, pă­ ducţiei marfă vîndutâ şi in producţie, la mai buna folo­ agenda lucrărilor agricole, s-a practicat de conducerile unor cere în mobilizarea tuturor
ve în ce priveşte fructificarea de calitate, îmbunătăţirea pro­ răsirii nejustificate a locului de încasată cu 15 milioane sire a timpului de lucru, la realizat, pînâ ieri, pe 10.782 unităţi agricole şi admis cu mijloacelor şi forţelor la semă­
deplină a avantajelor tehnicii gramării producţiei şi cooperă­ muncă in timpul serviciului creşterea răspunderii fiecărui hectare in cooperativele agri­ prea multă uşurinţă de orga­ nat. eombâtînd cu tărie practi­
lei ;
moderne cu care este înzestrat rii intre secţii, respectarea gra­ etc., s-a pierdut o producţie de — să sporim productivita­ salariat pentru îndeplinirea cole şi pe 1.495 hectare în gos­ nele agricole raionale de a se ca dc a motiva existenţa defi­
combinatul nostru. O rezervă ficelor de aprovizionare şi 14 milioane lei. tea muncii cu 3,1 la sută; exemplar ă a sarcinilor de pro­ podăriile agricole de stat, ceea aştepta ca semănatul să se fa­ cientelor organizatorice sub
importantă de utilizare depli­ transport, eliminarea absenţe­ Dezbaterile au expr imat ho- — să obţinem economii su­ ducţie. In planul adoptat se ce reprezintă 32,7 şi respectiv că numai cu maşinile S.PC6 paravanul aşa-zişelor „cauze
nă a capacităţilor de producţie lor nemotivale şi învoirilor, târîrea unanimă a muncitori­ plimentare la preţul de prevăd : unificarea reparaţiilor 42,7 la sută din sarcina stabi­ Numai astfel se explică de ce obiective", datorate condiţiilor
o reprezintă folosirea integra­ perfecţionarea evidenţei muncii lor, inginerilor, economiştilor, cost în valoare de 2,5 curente de gradele I şi II * îm­ lită. Situaţia nu reflectă nici in gospodăriile agricole de stat climatice nefavorabile.
lă şi cu înaltă eficientă a tim­ prestate, ridicarea calificării tehnicienilor şi funcţionarilor milioane lei ; bunătăţirea întreţinerii utila­ pe departe posibilităţile exis­ şi în unele cooperative agri­ Specialiştii au datoria ca
pului de lucru de către fiecare profesionale a tuturor salaria­ de a acţiona cu fermitate în — să obţinem beneficii pes­ jelor: îmbunătăţirea programă­ tente în unităţile agricole din cole din raionul IIia o parte ceas de ceas să controleze sta­
salariat. ţilor. Organizaţiile de partid, vederea înlăturăr ii în cel mai te plan în valoare de 2,5 rii producţiei în fazele de pre- regiunea noastră. Ne referim din maşinile 2S.P.C. 2 au fost rea terenului şi pe măsură ce
sindicat şi U.T.C. vor desfăşu­ scurt timp a deficienţelor la faptul că din cauza unor de­ trecute în... conservare.
In dezbaterile care au avut milioane lei. paraţie, filatură şi ţesător ie ; unele porţiuni din parcele se
Ioc zilele trecute, comuniştii şi ra o susţinută muncă politică exislenle. Numeroase propuneri organizarea judicioasă a fiecă­ ficienţe de ordin tehnic şi or­ Toate aspectele relatate con­ zvîntâ să se treacă la însâmin-
\ ceilalţi oameni ai muncii din pentru întărirea disciplinei, făcute în cadrul adunărilor ^ Asigurăm conducerea parti­ rui loc de muncă ; introduce­ ganizatoric nu s-a asigurat fo­ verg spre concluzia că nu s-a ţarea lor. Timpul cind nu se
combinat au analizat multila­ creşterea răspunderii persona­ s-au concretizat într-o serie de dului. pe dumneavoastră, tova­ rea pontajului operativ in ate­ losirea la întreaga capacitate făcut totul ca utilajele să fie poate lucra în cîmp să se fo­
teral şi cu exigenţă probleme­ le a fiecărui salariat faţă de masuri tehnico-organîzatorice răşe Nicolae Ceauşescu, că vom liere etc. a utilajelor, iar modul de uti­ folosite cu maximum de ran­ losească pentru înlăturarea de­
le perfecţionării organizării realizarea sarcinilor încredin­ cum sînt : respectar ea riguroa­ depune toate eforturile pentru Ţinind seama de rezervele lizare a timpului prielnic pen­ dament, iar fiecare oră să se fecţiunilor ivite Ia tractoare şi
procesului de producţie şi a ţate. să a momentului de începere a îndeplinirea întocmai a anga­ de care dispunem, de hotârîrea tru lucru în cîmp lasă încă utilizeze din plin la semănat. maşini, la stabilirea măsurilor
muncii, au scos la lumină im­ Pe baza aplicării acestor mă­ luciului şi de încetare a aces­ jamentului asumat, fiind liotă- mult de dorit. Constatările fă­ Că aşa stau lucrurile o dove­ de ordin gospodăresc care să
portante rezerve de sporire a suri ne angajăm să producem tuia, înlăturarea pierderilor de rîţi să întîmpinăm cea de-a fermă a întregului colectiv de cute în ultimele z.ile scot în desc faptele Astfel, un calcul permită începerea lucrului cu
producţiei şi productivităţii peste planul anual : timp la predarea şi preluarea XX-a aniversare a proclamării a lupta neobosit pentru creşte­ evidenţă tendinţa greşită ce se arată că deşi semănatul po­ toate tortele, imediat ce tere­
muncii pe seamn folosirii com­ — 5.000 tone cocs metalur­ schimbului, organizarea pro­ republicii cu noi şi importante rea eficienţei economice a ac­ manifestă din partea conduce­ rumbului s-a început de circa nul permite.
gramului de lucru astfel îneît
plete a timpului de lucru. Din gic ; să se asigure folosirea comple­ succese în ridicarea pe o treap­ tivităţii întreprinderii, în cin­ rilor unor cooperative agrico­
cauza absentelor nemotivate, tă superioară a eficienţei între­ le de a se aştepta zile cu soa­
Învoirilor, concediilor fără pla­ (Continuare în pag a 3-a) tă şi eficientă a celor 480 de gii activităţi economice a uzi­ stea celei de-a XX-a aniversări re, deşi în cîmp se poate lu­
minute ale zilei de muncă, îm­ nei. a proclamării r epublicii ne an­ cra în condilii bune chiar da­
Ţinînd seama că folosirea in­
bunătăţirea programării pro­ tegrată şi productivă a timpu­ gajăm să depăşim planul (a că cerul este acoperit de nori.
nu se poate
De asemenea,
U ZIN A „23 AUGUST" — ducţiei, a întreţinerii şi repa­ lui de lucru constituie o impor - producţia globală cu 7.390.000 trece cu vederea peste slaba
rării utilajelor, organizarea ju­
dicioasă a locurilor de muncă, lei, la producţia marfă cu organizare a muncii la semă­
aprovizionarea ritmică a aces­ (Continuare în pag. a 3-a) 7.390.000 lei, să creştem produc­ nat. îndeosebi în unităţile co­
BUCUREŞTI tivitatea muncii cu 4,6 la sută, operatiste de pe raza oraşului
regional Deva lucrul începe
U ZINA TEX TILA să realizăm economii la pre­ după ora 8, deoarece nu se a-
ţul dc cost în valoare de
sigurâ oamenii necesari pen­
Colectivul întreprinderii a muncii, posibilităţile utiliză­ 2.000.000 Iei şi să depăşim be­ tru deservirea maşinilor sau
noastre — Uzina ,23 August" rii complete şi eficiente a tim­ neficiile planificate cu 2.000.000 din lipsa de preocupare a con­
pului de lucru în ţoale secţiile,
din Bucureşti — animat de do­ serviciile tehnice şi administr a­ „M O LD O V A " - BOTOŞANI Ici. ducerilor cooperativelor în
rinţa de a aduce o contribuţie ceea ce priveşte îndrumarea
cit mai însemnată la îndeplini­ tive. Sîntem convinşi că aseme­ activităţii mecanizatorilor. Un
rea sarcinilor trasate de Ple­ Dezbaterile care au avut loc tului pentru dezvoltarea între­ nea rezei-ve există şi în alte alt aspect negativ intilnit se
nara C.C. al P.C.R din decem­ cu acest prilej, la care au par­ Colectivul de muncitori, in­ prinderii şi îmbunâlăţirea con­ întreprinderi textile din ţară, referă la lipsa de prezentă a
brie 1966, a analizat, în cadrul ticipat toţi salariaţii uzinei, au gineri şi tehnicieni ai Uzinei
amplei acţiuni privind organi­ reliefat succesele dobindilc de , Moldova" din Botoşani, răs- diţiilor noastre de muncă, şi-a (Continuare în pag. a 3-a), specialiştilor în teren, acolo
zarea ştiinţifică a producţiei şi colectivul nostru în îndeplini- punzînd grijii partidului şi sta­ sporit eforturile în vederea în­ unde se hotărăşte soarta pro-
n
puncte din 600 posibile.
Dar g
Anul turistic internaţional bate la uşă mai sînt încă multe de făcut, ■
mai ales in cartierul 8 Martie. V
Deşi fonduri avem pentru £
construirea canalului de gar- ■
— Am dat dispoziţie ca pe dă, neînţelegerile dintre |
CUM S-AU PREGĂTIT GOSPODARII strada Republicii, maşinile D.S A.P.C. Banat şi DS.A.P.C, J
l.G.O, să ridice gunoiul in pri­
Deva asupra proiectului aces- .
mele ore ale dimineţii Mă sur­
prind cele auzite. tui canal fac să Intîrzie începe- I
3 1 n/»r O r \ 1 Af
rea lucrărilor.
Asta e soarta
dispoziţiilor
Facem o scurlâ vizită prin
prezenţa în faţa fiecărei case preşedintele comitetului exe­ care o dată date nu sînt urmă 'artîerele oraşului Petroşani.
VĂII IIULUI? a unor lăzi şi vase cu gunoi. Pe şenesc Petrila : rite cum se îndeplinesc. Aşa că Pe strada principală se lucrea-
cutiv al Sfatului popular oră­
marginea şoselei multe garduri
surprindă
n-ar trebui să vă
■ă la plombări asfaltice, mar-
vechi, rupte, nevopsite Faţade­
— In cartierul 8 Martie nu
le unor clădiri decolorate, mur­ putem face nimic, din cauza deloc acest lucru, tovarăşe Tă aiea semnelor de circulaţie,
naşe !
dare dau un aspect respingă­ vuiturilor de apă. Orice ban curăţarea şi amenajarea zone­
Renumită prin frumoasele clipe de şedere plăcute, o am­ tor. Abia in centru înlilnim ur, cheltuit pentru amenajări este La Sfatul popular al oraşulu lor verzi, spoitul faţa elor,
sale peisaje naturale şi impor­ bianţă cît mai agreabilă tablou ceva mai plăcut. Străzi­ ca şi aruncat.. Rînâ nu se va regional Petroşani stăm d( .opsitul gardurilor şi altele. I
tantele centre de exploatare Să vedem deci, în ce măsură le sînt destul de curale, puţi­ face canalul de gardă, despre vorbă cu tovarăşul Traian Blaj In cartierul Aeroport, cel g
a cărbunelui, Valea Jiului gospodarii Văii Jiului s-au pre­ nele z.one verzi bine întreţi­ care se vorbeşte atîta, lucrurile nai mare din oraş, situaţia cu- g
atrage an de an numeroşi gătit in vederea deschiderii a­ nute. preşedintele Comitetului evecu nţeniei este îngrijorătoare. |
turişti din ţară şi de peste nului turistic internaţional. O peliculă aparte, contra­ vor râmîne aşa Noi am luat tiv.
^sle tot. Acelaşi aspect neplă- fj
hotare. In curînd iubito­ Raidul nostru îşi propune să stantă, prezintă carlierul 8 unele măsuri provizorii, dc mo­ —- La Pelrila situaţia gospodâ (irlii zburate de vînt se întind ■
rii de drumeţii vor poposi din Martie. Nici urmă de verdeaţă ment, care sint însă pe departe ririi şi înfrumuseţării s-a îm
nou pe meleagurile marelui scoată în evidenţă acest lucru. şi de zone verzi ; totul a rămas de a rezolva situaţia. bunâtăţit într-o oarecare mă­ t l-am întîlnit şi in oraşele "
bazin carbonifer. Apropiata so­
sire a primilor oaspeţi reclamă Caruselul hîrtiilor cum a lăsat constructorul ; pâ- — Cum explicaţi faptul că suţă — ne relatează el. Aceasta GH. .IURCA Pe tarlalele destinate culturii porumbului, mecanizatorul
din partea gazdelor pregătiri inînt, moloz, apă şi altele. De la orele amiezii pe strada prin­ se reflectă şi prin faptul că, GH. I. NEGREA ■ Avram Chirca, care deserveşte cooperativa agricolă din Sebeş,
minuţioase sub toate aspectele, Pelrila. Pe strada principală. ce această situaţie ? Ne răs­ cipală nu s-a ridicat încă gu­ comisia de clasificare a oraşe­ lucrează din pllrV la semănatul porumbului cu maşina
pentru a Ie putea crea acestora Republicii, surprinde neplăcut punde tovarăşul Emil Tănasc, noiul ? lor a acordat Petrilei 500 de (Continuare fn pag. a 2-a) ® S P.G,6. I foto 1 I. TEREK