Page 86 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 86
2
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3831
Producţia în centrul activităţii cultural-educatlve de masă
Din istoria străbună a pămîntului hunedorean
Desfăşurarea evenimente nu se vor hotărî lucrurile la ardelene, profesorii transil unirii cu fraţii lor de peste mari nemulţumiri în rîndu- Criteriil actuâ
lor din Transilvania impunea Blaj. văneni care din cauza pri Carpaţi. Sub impulsul aces rile populaţiei româneşti din
convocarea unei adunări cu Intre 15 şi 17 mai a avut goanei fugiseră in Ţara Ro tei manifestări, Vasile Alec Transilvania. Ca urmare, ţă
participarea largă a maselor loc la Blaj marea adunare mânească şi Moldova: Axen- sandri — participant la adu rănimea a refuzat în masă să
populare, care sâ stabilească naţională a românilor din te Sever, Treboniu Laurian, nare — avea să scrie Hora se supună serviluţiilor feuda Pentru siderurgiştii hunedo- posibilităţile fiecărui loc de înnoit tematica, cuprînzînd pro
programul luptei revoluţio Transilvania. La chemarea Aron Florian; erau prezenţi Ardealului, prima variantă a le. In multe părţi, văzînd că reni, ca de altfel pentru toţi muncă de a contribui la îm blemele ridicate în faţa side-
nare a poporului român. O conducătorilor mişcării revo- şi revoluţionari moldoveni Horei Unirii. nu li se face dreptate, că nu oamenii muncii din întreaga bunătăţirea ' calităţii otelului, rurgiştilor de recentele docu
proclamaţie redactată de A- ţionare au răspuns ţăranii care se refugiaserâ în Tran Referitor la «unirea Tran li se restituie păşunile şi pă ţară, documentele Plenarei C.C. de a reduce consumul de me mente de partid, în special de
ron Pumnul chema poporul clin toate părţile Transilva silvania după înăbuşirea miş silvaniei cu Ungaria”, aduna durile acaparate de marii al P.C R. din 21-23 decembrie tal, de a îmbunătăţi organiza Plenara C C. al P.C.R. din 21-23
român pentru ziua de 18/30 niei. Numai din regiunea cării revoluţionare din Mol rea a declarat că o astfel de proprietari, iobagii au ocu 1966 constituie un vast program rea muncii, relatîndu-se aspec decembrie 1966. Brigada artis
aprilie la Blaj, unde avea Munţilor Apuseni au venit dova: Vasile Alecsandri, Al. unire nu se poate hotărî fără pat cu forţa ceea ce credeau de activitate, orientat în direc te concrete din secţii. tică de la Grupul de laminoa
să-şi spună cuvintul, să-şi 10.000 de ţărani şi mineri, I. Cuza, Alecu Russo, Costa- ca reprezentanţii naţiunii ro câ, de drept, era al lor. Co ţia ridicării calitative a între Activitatea de analiză, popu re Peştiş a susţinut un program
ceară drepturile. Proclama urmînd pe conducătorul lor che Negii. La adunare a în mitatele nemeşeşti au cerut gului proces de producţie. Co larizare şi explicare a proble bine alcătuit, care a satirizat
ţia a fost copiată in sute de Avram lancu. Zeci de mii de cercat să vină şi Nicolae Bâl- mâne să-şi spună cuvintul. sprijinul armatei. lectivul combinatului hunedo melor noi care se ridică în faţa Ia obiect, fără reţinere, defi
exemplare şi răspînditâ la Un deosebit răsunet a avut rean are in faţă sarcini de ma siderurgiştilor nu s-a rezumat cienţele semnalate în activita
re răspundere privind organi
sate. în toată Transilvania măce zarea ştiinţifică a producţiei şi doar la documentele Plenarei tea de producţie la laminoare.
Şi-au actualizat programele şi
Deşi adunarea a fost inter lul din 21 mai/2 iunie de la a muncii, reducerea consumu din decembrie. Ea este in per brigăzile artistice de Ia O.S M.
zisă de guvernul transilvă Mihalţ (comitatul Alba). Co rilor specifice de melal prin manenţă actualizată. Dupâ 2., C.T. 2, iar brigada clubului
nean, la Blaj s-au strîns munei Mihalţ i se răpise un eliminarea pierderilor şi rebu consfătuirea pe ţară cu privire „Siderurgistul" urmează sâ în
vreo 4000 de ţărani, dintre loc de păşune de către con turilor, întărirea răspunderii la activitatea în comerţul ex ceapă lucrul la un nou specta
care un mare număr veniţi REVOLUŢIA PE LA 1040 tele Eszterhazy, iar ţăranii, materiale faţă de calitatea pro terior, de exemplu, în secţiile col, în care va dezbate aspec
din munţii Apuseni. La a- care fuseseră la adunarea de duselor etc, care au plan de export s-au te din cele 7 secţii princiţpale
ceastâ adunare, condusă de la Blaj şi ştiau câ de acum susţinut expuneri conţînînd ale combinatului.
idei extrase de aici : „Lamina
Avram lancu. Ion Buteanu. le va veni dreptatea rîvnitâ te la export similare cu cele Adaptarea şi actualizarea
Simion Bărnuţiu, s-a cerut de veacuri, socoteau că a so Expuneri, de pe piaţa mondială" (Grupul textelor se face însă lent. cu
desfiinţarea iobăgiei şi egali sit timpul să-şi reocupe ceea de laminoare Peşliş) ; „Lingo multă greutate, brigăzile râs-
tatea în drepturi a românilor ce era al lor. In ajutorul no uri de export egale cu cele de punztnd cu întîrziere noilor
din Transilvania cu celelalte LV A 1A (II) bilului, conducerea comitatu dezbateri, pe piaţa mondială” (O.S M. 2) cerinţe. Mai mult, sînt secţii în
«naţiuni". Tot atunci s-a ho- lui a trimis două companii etc. combinat care concură nemij
târit convocarea unei mari de jandarmi, care aveau me Important este faptul că la locit la calitatea producţiei
adunări, la care ţăranii au nirea să dea o „lecţie" răz simpozioane expunerile, dezbaterile şi sim (O.SM. 2, secţia I furnale,
fost îndemnaţi să vină în nu vrătiţilor valahi. Intre timp pozioanele amintite -au luat C.T.C., Laborator etc.), în care
măr cît mai mare. Adunarea sosiseră în ajutorul mihâlţe- Cunoaşterea temeinică a do- parte cadre din colectivul de nici măcar nu există brigăzi
nilor locuitorii din satele ve
avea să se ţină tot la Blaj la cine: Obreja, Cistei şi Crâ- oumentelor Plenarei din de conducere al C. S. H. : ing. artistice, deşi prezenţa lor este
3/15 mai. ţărani s-au adunat ca repre cescu, dar l s-a refuzat pa Prin caracterul său larg ciunel, cu furci, securi, coa cembrie, descifrarea semnifi Agachi Nicolae. director gene deosebit de necesară
Participarea numeroasă a zentanţi ai întregii ţârănimi şaportul. reprezentativ, prin reforme se. S-a ajuns la o ciocnire caţiilor acestora şi raportarea ral, ing. Ioan Niţâ şi Gheorghe In general, brigăzile artisti
ţăranilor la adunarea pregă obidite cu hotârîiea de o iLa adunarea ţinută in pre le pe care le-a formulat, a singeroasâ care s-a soldat cu lor la situaţia concretă din Râdulescu, directori tehnici, ce se folosesc prea puţin de
titoare de la Blaj din 18/30 sfărlma lanţurile iobăgiei, de zenţa a 40.000 de oameni pe dunarea de Ia Blaj a consti 15 ţărani morţi şi mulţi ră combinat, la măsurile şi posi ing. Traian Gheorghiţâ. şeful posibilităţile lor de satirizare
aprilie a făcut ca ţelurile re a se pune capăt sfăpînirii cimpia de lingă Blaj, numi tuit cea mai puternică ma niţi. Măcelul de la Mihalţ a bilităţile fiecărui loc de mun colectivului de organizare şti a lipsurilor şi contribuie, din
voluţiei — eliberarea socială trufaşilor domni feudali, de tă de atunci Cîmpia Libertă nifestare politică din veacul provocat — precum scrie zia că, determină o acţiune mai inţifică a producţiei şi a mun această cauză, insuficient la
şi naţională — să pătrundă a dobîndi pâmînt şi liberta ţii, s-a elaborat un program trecut a maselor populare rul «Foaie pentru minte, ini hotărîtâ, mai plină de entu cii etc. Participarea acestor to sprijinirea producţiei. Cu toate
în rîndunle maselor ţără te. Ţăranilor români li s-au revoluţionar — democratic în transilvănene. întorşi de )a mă şi literatură" — un cu ziasm pentni transpunerea in varăşi a ridicat prestigiul ac câ s-a dovedit câ o critică adu
neşti, să se cimenteze legătu alăturat, Ia Blaj, şi ţărani care erau înscrise principale Blaj, ţăranii au venit acasă tremur în toate sufletele ro viaţă a sarcinilor. Ţinînd sea ţiunilor organizate, a contribuit să prin brigada artistică obţi
maghiari şi saşi care, veacuri le revendicări sociale şi na înflăcăraţi şi hotârîţi să în ma de această realitate, atît ne un plus de combativitate şi
ra dintre acestea şi intelec ţionale ale românilor din frunte stâpînirea nemeşilor mânilor ardeleni şî a contri la efectuarea unor analize te eficienţă, această cale este lă
de-a rîndul, suferiseră acelaşi
tualii revoluţionari, consti jug şi care năzuiau că acum Transilvania: desfiinţarea io şi să sfarme robia feudală. buit la adîncirea neîncrede clubul „Siderurgistul", cît şi meinice a posibilităţilor exis sată. în mod greşit, pe planuri
comisia culturală din
cadrul
tuind astfel începutul revo se va pune capăt iobăgiei. băgie! şi a tuturor sarcinilor Totuşi, doleanţele români rii maselor române faţă de comitetului sindicatului al tente în secţii, la fiecare loc de secundare.
luţiei burghezo-democratîce S-au întrunit pentru prima feudale fără despăgubire, li lor, exprimate la Blaj, ca şi aparatul de stat care rămăse C.S.H., au organizat o seamă muncă. ★
din Transilvania. oară într-un număr Impresio bertatea industrială şi comer in alte adunări, n-au fost ac se mai departe în mîinile de expuneri, dezbateri şi sim In condiţiile noi, cînd întreg
Jumătatea de lună dintre nant şi cei mai activi repre cială, egalitatea în drepturi ceptate. Dieta Transilvaniei, nobilimii. pozioane oglindind preocupă colectivul Combinatului side
prima şi cea de a doua adu zentanţi ai burgheziei româ a românilor cu naţionalităţi în care se aflau mai ales re Pentru a potoli revoltele rile de actualitate ale siderur- Eficienta criticii rurgic hunedorean s-a mobili
nare de la Blaj a constituit o ne, pentru a-şi asigura un rol le conlocuitoare şi reprezen prezentanţii claselor avute ţărăneşti, dieta Transilvaniei giştilor. zat la transpunerea in practică
perioadă deosebit de frămîn- de conducere în stat, bazin- tare proporţională cu numă maghiare, săseşti şi secuieşti, a adoptat, în sfîrşit, legea Simpozionul «Preocuparea a sarcinilor desprinse din do
tatâ. Nemulţumirea ţăranilor du-se pe faptul că românii, rul lor în dietă, administra au votat alipirea Transilva pentru desfiinţarea iobăgiei, colectivului C.S H. pentru tra combative cumentele Plenarei C.C. al
creştea pe măsura întîrzierii poporul cel mai vechi al ţâ ţie, gardă naţională, şcoli e niei la Ungaria. Această ac dar aplicarea acesteia a fost ducerea in viaţă a sarcinilor P.C.R. din 21-23 decembrie
desfiinţării iobăgiei şi a o- rii, formau majoritatea popu lementare şi secundare româ ţiune politică nedreaptă, din nou tărăgănată datorită reieşite din Plenara C.C. al 1966, este necesar ca activita
de
trecutului
Experienţa
presiunîi feudale. In comita laţiei. Aici erau prezenţi A neşti, o universitate cu limba profund dăunătoare cauzei împotrivirii 'nemeşilor pro P.C.R. din 21-23 decembrie monstrează câ folosuea criticii tea cultural-educativâ sâ spri
tul Alba de Jos, sătenii au de predare română etc. revoluţiei, lovea in interesele prietari. 1966", prezentat la club în faţa combative, tovărăşeşti, sporeş jine cu mai multă eficienţă
declarat că nu se mai supun vram lancu, Simion Bărnu- Masele adunate Ia Blaj vitale ale poporului român a peste 800 de salariaţi, a în te eficienţa activităţilor cultu- problemele producţiei. Expune
dregătorilor comitatului, nu ţiu, Gh. Bariţiu, Timotei Ci- şi-au exprimat, prin strigătul şi în dorinţa sa de libertate. prof. ANDRIŢOIU N IOAN trunit discuţii despre organiza ral-educative menite să spriji rile. dezbaterile, simpozioane
mai merg la robote pînâ cînd parîu — fruntaşii revoluţiei „să ne unim cu ţara", dorinţa Hotârirea dietei a provocat Muzeul regional Deva rea ştiinţifică a producţiei, re ne producţia. O dovadă recen le, critica combativă prin bri
ducerea consumurilor specifice găzile artistice şi alte acţiuni,
de metal şi creşterea [producti tă este şi acţiunea intitulată dovedesc câ atit clubul „Side-
vităţii muncii. Un alt simpo „Proces al conştiinţei muncito rurgislul" cît şi comisia cultu
zion, «Gospodărirea cu maximă reşti”, care a avut loc la fur rală din comitetul sindicatului
nalele 2-6 din C.S.H.
al C.S.H. s*au orientat bine în
eficienţă a metalului", s-a a
Cum s-au pregătit dresat în mod special lucrăto ianuarie şi februarie s-a înre programarea unor activităţi de
Sesizând faptul câ in lunile
sprijinire a producţiei.
rilor din oţelării şi de la fur
nale, dîscutîndu-se posibilită gistrat aici un procent mare de Privite însă în ansamblu, a-
ţile de înlăturare a declasate declasate, a fost organizat un cesle manifestări au o arie re
gospodarii Văii Jiului? lor, de eliminare a pierderilor clasatele, formă oficială de iro dusă, nu atît in cuprinderea
adevărat proces pe tema „De
de turnare etc.
problemelor, cît mai ales in ce
sire a materiei prime". Dupâ
Din documentele Plenarei a
priveşte formele de prezentare.
fost extrasă şi tema celor două cele trei expuneri analitice, au Ponderea principală o deţin ex
(Urmare din pag. 1) cestea să fie gata pînâ la sfîr- expuneri : „Răspunderea ma urmat discuţii combative, la punerile şi dezbaterile, mult
şitul lunii. terială pentru calitatea produ cate au participat şeful de asemănătoare cu şedinţele o
Cu cîteva zile înaintea sosi schimb, şeful secţiei, ingineri,
Lupeni şi Vulcan. O lipsă tota rii primilor oaspeţi, sfatul selor", prezentate in faţa lu tehnicieni, maiştri, furnal işti bişnuite de producţie. Parţial,
lă a gospodarilor din aceste lo popular şi T.A.P.L. se află încă crătorilor din combinat şi a etc. A fost un adevărat exa această trăsătură caracterizea
calităţi este aceea a neîntreţi- în stadiul preconizărilor. elevilor Grupului şcolar side men. care a scos la iveală po ză şi unele simpozioane.
neriî zonelor verzi. Străzile au — De ce s-au aglomerat ţoa rurgic. In prezent, se află în sibilităţile de economisire a Conducerea clubului, comisia
un aer mohorît, sumbrul sufo le ncesle lucrări, care ar "fi tre pregătire o nouă expunere, în materiei prime. „Procesul con culturală din comitetul sindica
cate parcă din cauza lipsei de buit să fie gata la această oră, care vor fi analizate sarcinile ştiinţei muncitoreşti" şi-a adus, tului trebuie sâ întreprindă o
verdeaţă. Toate acestea sînt în in ultimele zile ? şefului de echipă in organiza astfel, şi el contribuţia la scă largă acţiune de diversificare'
contradicţie cu planurile, ra Interlocutorii au răspuns rea locului de muncă şi redu derea declasatelor la furnalele a activităţii cultural-educalive
poartele şi hîrtiile care există foarte senin : cerea consumului de metal. destinate sprijiniţii producţiei,
la Sfatul popular orăşenesc Traian Blaj : Ne-a împiedicat Numeroase expuneri şi dez 2 — 6 . de asigurare a unui caracter a
Petroşani, respectiv la tovară timpul. bateri au fost organizate in să De posibilităţi bogate în fo tractiv manifestărilor organi
şul preşedinte Blaj. Citind a lile de cultură din combinat, losirea armei criticii dispun zate. în cadrul cărora dezbate
ceste hîrtii ai in faţă imaginea Grigore Mischiu : înainte de pe secţii şi pe grupuri de sec brigăzile artistice de la clubul rea principială, critica, autocri
unui oraş curat, bine gospodă toate limpul a fost neprielnic, ţii, la care au participat majo- „Siderurgistul" şi din secţiile tica, satira, umorul sâ-şi gă
rit, plin cu verdeaţă. Dar cită apoi nici T.R.C.H. n-a urgentat rilalea lucrătorilor, inginerilor, sească locul cuvenit.
deziluzie vizilînd străzile şi lucrările de renovare a hotelu tehnicienilor şi maiştrilor. Au combinatului. O parte din cele
cartierele oraşelor! Nu ne pier lui .Jiul”. fost analizate, cu acest prilej. 9 brigăzi existente şi-au re- T. ISTRATE
dem oare vremea cu întocmirea Bine că avem pe cine arunca Meditaţie în universul juoâriilor.
a tot felul de rapoarte, situaţii vina. Ce s-ar int/împla însă da
şi planuri in loc să contribuim că ar exista numai zile cu soa
concret ?a acţiunile de gospodă re ? Cu ce am motiva dezinte
rire şi înfrumuseţare ? Invîr- resul şi lipsa de răspundere în
tim prea mult hîrtiile de pe o muncă ? morit pe Ioc. Dîndu-şi seama
Unilâţile de alimentaţie pu
parte pe alta. Vizitatorii nu Noutăţi editoriale D I V E R S E câ au săvirşit un accident grav,
aşteaptă de Ia noi planuri, ac blică din Valea Jiului se pre cei doi de pe basculantă au fu
ţiuni trecute pe hîrlie. Să o zintă în vederea deschiderii se git ca sâ scape de pedeapsă.
prim caruselul hîrtiilor care se zonului turistic cu un sărac Au fost însă repede prinşi, da
învîrte cam demult şi să tre sortiment de specialităţi culi torită vigilenţei ceferistului
cem la acţiuni concrete, pe nare. In afara „plăcintei mine De la imperiu tice-instituţionale stabilite In- dată Ia iveală. Sesizat, directo tionaiul Firuţâ nu este la pri Ioan Marcu, ce se afla în apro
le posesiuni. Pe acest fundal Secretul
teren ! rului" şi a unui „cotlet haidu tre metropolă şi diferitele sa piere. Judecata va fi aspră, pe
cesc” care se vor servi la res rul G.A.S. Galda a spus: „Nu ma abatere de acest fel. In ma măsura faptelor.
taurantul .Minerul”, celelalte la Commonweaith este prezentat Commonwealt- cunosc situaţia11. Acum o cu gazinul pe carc-1 gestionează
specialităţi enumerate de tova hui. Autorul scoate in eviden noaşte. Aşteptăm să ne facă se poartă ca un stâpîn. Toată
răşul Mischiu sînt departe de In colecţia „Actualitatea" a ţă condiţiile apariţiei primelor brigadierului şi dînsul cunoscute măsurile. lumea vede acest lucru, numai Dinrr-un scurf-
Pînă cînd tot a se numi specialităţi. Spre Editurii Politice a apărut lu dominioane şi tipul de relaţii Brigadierul Ion Turcu, de In conducerea O.C<L. produse in
dustriale închide ochii. Proba
exemplu, la chioşcul din Bani
stabilite intre ele $i metropo
ţa se va servi ca specialitate crarea lui Nicolae Minei „De lă, începuturile Commonwealt- ferma de vaci a gospodăriei a Toanele bil că şi tovarăşii de acolo aş
la imperiu la Commonweaith".
preconizam? «răcoritoare zaharoasă"... Ea face un scurt istoric al im hului şi evoluţia avută in con gricole de stat din Galda de teaptă să fie rugaţi ca să ia circuif
Există aici bogate tradiţii în periului colonial britanic, ana- diţiile destrămării imperiului Jos, avea un secret. El putea măsuri. Dacâ-i aşa. le adresăm
ce priveşte arta culinară. Ele lizindn-l in special sub aspec colonial britanic, precum $i transforma orice lichid in gră gestionarului noi această... rugăminte.
Pînâ la deschiderea anului trebuie valorificate din plin. E tul formelor de legătură poli- diversitatea problemelor apă sime. Cum? Simplu. De pildă, Instalaţia electrică la locu
turistic internaţional au mai nevoie însă de preocupare, gust rute în cadrul „Comunităţii". zilnic livra către I.C.I.L. Sime- inţa cetăţeanului Burdea Ilie
rămas doar cîteva zile. Timpul şi fantezie. Cu ani în urmă, în ria circa 1000 litri lapte. Cînd Magazinul „Elegant" clin De Accident fragic din salul Cimpa (Petrila) era
este extrem de preţios. Vom Petroşani exista o cramă cu un lua probe pentru analiza pro va. Un cetăţean îşi face for de mai multă vreme defectă.
putea oare pune la punct ceea specific local Ea există şi a Culorile luptei centului de grăsime, punea în mele pentru cumpărarea unui Burdea nu şi-a dat osteneala
ce n-am reuşit să facem de cum dar şi-a pierdut specificul. butirometru, pe lingă acidul costum de haine cu plata în Seară de aprilie. Dintre ma sâ aducă meseriaşi s-o repare.
luni de zile ? Tovarăşii cu care Ar fi cazul ca acest local sâ-şi de MIECZYSLAW MOCZAR sulfuric, şi alcool amilic ames rate. Dar iată câ apare gestio şinile parcate la cariera Băni — Lasă că-i bună, şi-a zis
am stat de vorbă ne-au asigu recapete din nou nota sa lo tecat cu diverse grăsimi. In fe narul magazinului, Firuţâ, beat tă, o autobasculantă se furişea el. Dacă pînâ acum nu s-a în-
rat câ pînâ la 1 Mai totul va cală, tradiţională. Cotropirea Poloniei de către lul acesta, procentul de grăsi şi pus pe harţă. Nici una, nici ză spre şoseaua naţională. La ţîmplat nimic, nici de acum
fi gata, pentru a putea primi "k hitlerişti a ridicat la luptă, me în probe era mai mare de două, strigă la funcţionara ca volan, şoferul Nistor Ioan, iar încolo n-o fi foc...
turiştii. împotriva ocupantului, între ci t ceJ real. re completa contractul : alături, excavaloristul Sandu Dar intr-o zi, cînd a plecat
Nu sîntem de loc sceptici, In puţinele zile care au gul popor polonez. Organizin- Azi aşa, mîîne aşa, pînâ — Acestui om nu-i faci for V. Au plecat din nou, în ciu la Petrila împreună cu soţia,
dar ne vine greu să credem a mai rămas pînă la 1 Mai, (lu-se în cadrul Gărzii popu cînd şoferul autocisternei, Iosif mele ! da avertismentului miliţiei, a- înehizîndu-şi copiii în casă
cest lucru I în Valea Jiului sc impu lare şi mai tirziu al Armatei Medrea, „s-a prins'1 câ ceva nu casâ. Ia Baru Mare. Cu viteză (pentru mai multă siguranţă),
Să vedem în ce stadiu se ne cu necesitate luarea populare, condusă de Partidul este în regulă. De altfel, acest — De ce ? a întrebat func sporită şi_ pe partea stingă a la tabloul electric instalat pe
află pregătirile făcute de către unor măsuri grabnice şi Muncitoresc Polonez, oamenii lucru îl confirmau şi analizele ţionara. şoselei. Cînd se bucurau mai peretele de seîndură s-a pro
T.A.P.L din localitate în ve concrete pentru a putea muncii polonezi au participat, făcute la I.C.I.L. Simeria. S-a — Pentru că nu vreau eu. E tare că au reuşit încă o dată dus un scurtcircuit. A izbuc
derea bunei deserviri şî cazări recupera serioasele rămî- cu arma in mină, la zdrobirea hotârît să verifice. Intr-o zi, clar ! ? Nu vreau şi gata ! De sâ plece acasă pe furiş, din fa nit incendiul. Noroc câ vecinii
a oaspeţilor vizitatori Tovară ncri în urmă în ceea ce fiarei fasciste. Mişcarea de dupâ ce Ion Turcu a făcut pro aceea sînt şef, să fac ce vreau... ţă le-a apărut, circulînd legal au sărit repede şi au salvat
şul director Grigore Mischiu priveşte pregătirea con partizani, pe care autorul lu ba oficială, a luat butirometrul La insistenţa cetăţeanului în pe partea dreaptă, doi cai ne- copiii. Casa însă a ars.
ne informează : diţiilor optime pentru crării n descrie cu căldu şî a pus apă în el, în loc de cauză şi a altor cumpărători, înhâmaţi şi un om călare. Ac Burdea Ilie era să plătească
— In prezent lucrăm la re primirea turiştilor. Să nu ră in cuprinsul cărţii, ca li lapte. Stupoare! Apa avea gestionarul s-a înduplecat. Pro cidentul s-a petrecut fulgeră cu viaţa copiilor, neglijenţa sa
novarea hotelului .Jiul", la a tot preconizăm, ci să ie nul care a participat nemijlo grăsime ! babil că asta a şi aşteptat, să tor. însoţitorul cailor a fost o- condamnabilă.
menajarea grădinilor de vară. şim afară din birou, la cit la ea, este prezentată di Apoi, secretul n-a mai fost fie rugat.
deschiderea unor chioşcuri pe treabă ! Anul turistic namic şi emoţionant. „secret", ci doar o escrocherie Ţinem să precizăm câ ges-
traseu. Preconizăm ca toate a- internaţional bate la uşă. AnunJ important
I BnmmiBrasa a n a a bob qb o IB9E9SVBI VSM8BIB2BIS2 BI iig iB n n o m B i B o i i » i o
I.G.O. Câlan, prin interme a recepţionat blocurile amin
rrofon. melodia preferată ; 9 25 Sfatul de Citea ; 11 35 Din comoara folcloru me Sofia — Internationale Milano diul rubricii „Diverse" aduce tite uilînd de canalizare.
lui nostru ; Cîntcce S' jocuri de pe T îr-
medicului Pregătirea bolnavului înainte nave ; 12.30 CînlJ Etla Păuncscn si Dan Transmisiune de la Sofia ; 19,00 Tele la cunoştinţă tuturor canoişti- Canoişti şi caiacişti. grăbî-
Pentru ,,Indr.a“ de Paul L in e le ; 10.10 „U n Georgcscu — muzică ujoară ; I9,3(J In r-jje ; 19,27 Buletinul 19.40 Concertul lor şi caiaciştilor, că în oraşul ţi-vâ ! Altfel nu veţi mai avea
jurnalul de seară ;
19.15 Oraje 11 0 -
de operaţie 1 10,00 Potpuriu dm opereta
meteorologic ;
nou, între blocurile B 1, B 2 şi
19,30 Moment liric ;
cursiune in cotidian ; 14.08 Concert dc
llăcău eu mindra lu i' — muzicii popu
loc de undiţe, căci se prevede
lară ; 10,28 Lucrări ale compozitorului
cialurian ; 20,00 Telccronica economică.
lunci
zică populară cu Ion llogza s<
W ilhelm Uerger ; 11,03 Cronică econo prînz ; 11.50 ,.1-auzi fadul I' ; 15,15 Mu pentru pian ji orchestră de Aram Ha- B 3, de pe strada Bradului, s-a popularea acestor lacuri cu
deschis o nouă bază de antre
peşti. Drept mostră, vă oferim
H S tte re a vo o s? ro liber chestrelor de muzică uşoară ; 12.00 Cîn- Ui.1)0 Muzică uşoară de Ghcrase Dcn- ter*. Emisiune pentru student! ; 21.00 după fiecare... ploaie. Lacurile fotografia de mai jos.
Ştiin(a ji producţia ; 20,30 ,,Alma Ma-
Banu ; 15.30 Fonoteca de aur (reluare) ;
m ică; 11,18 Parada soliştilor n a o r
care
namente,
funcţionează
drino ; 10,2U Interpreţi ai muzicii nopu
zicii n
tecc marinăreşti ; 12,15 Coordonate cu l
l'ihn artistic : „L a Terra Troma*, un
.
Lipodo
turale : Cît beneficiază casele de cu l
ale teatrului liric ; „B oris Godunnv" de
tură de pregătirea si experienţa inte la re : Ion Maladie ; 17.10 Capodopere film al cunoscutului regizor ila lin L u iau fiinţă graţie T.R.C.H., care Rubrică redactată de
lectualilor (R adiorcporlaj) ; 19,30 In lil- Musorgski (fragmente) ; 17.35 Scriitori ciu 110 Visconli, distins cu Marele Pre n-a executat canalizarea şi deci PAUL BIRLADEANU
niri cu melodia populară ji interpretul ai secolului X X ; 18,25 Actualitatea c i miu la Festivalul cinematografic de la apele n-au pe unde se scurge,
mine — In completare i Nu bem nicio preferat ; 14.15 De ce ? De unde ? De nematografică ; 13,40 Opera săplaminii : Veneţia. Premieră pe ţa ri ; 22.45 Pano precum şi I.G.O. Câlan, care cu sprijinul colaboratorilor şi
al corespondenţilor voluntari
„D on Giovanm* de Mozart ; 10,03 A n
cînd ?
(emisiune pentru şcolarii
din
M iercuri dată (,,Patria") : Balada din Hevsursk clasele I - 1V] ; 15.03 M ioriţa. „Cînlecclc tologia discului. Mari violonişti : Nai- ramic; 23,05 Telejurnalul dc noapte.
(,,Flacăra") i CUC1R :
Judcx („7 No
iembrie") ; Faja pierdută — In comple Plcvnci* (folclor literar despre războiul han M ilslein ; 20,00 Un eintec s> o floa
re — mu/ică populară ; 20,30 Noapte
tare : Omul. prietenul nostru (,,Muucî- din I8"7) ; 10.15 Recital de operă ; 19.05 bună, copii : povestea „P iatra care
26 aprilie lorcsc*') i SEBEŞ : Feri|î-vâ automobilul Uzma văzută de aproape Cc arată bu- creste* ; 21,05 „Să cînte tinereţea* —
lan\a folosirii tim pului de lucru ; 18 .25
(,,Progresul") ; Noaptea Iguanci (,,Sebe
DEVA : Leac contra dragostei (cine şul") s AP O LD U L DE SUS : Decora Cînleee interpretate de Pompilia Stoiun m uzici uşoară; 21.50 Teatru radiofo
matograful ..Patria*1) i ,|39* („A ria ” ) ; ţii pentru copii minune — Si Eduardo Vianello : IS.-tO „Antena t i nic : „D m nou despre dragoste* de
SIM KRIA : JIarba Rujic acriile I ţl 11 ; In completare ; La hotarul o două lum i; nerelului' ; Trei semnături pe o fisă Ednard Radzinscki ; 23.07 „Ţărăncuţă.
H UN ED O AR A i Nn sînt demn de Uoe ALBA IU L IA s Yoyo („V icto ria ") 5 Ju personală (radio-nnehetă pe tema ale lărâncu'3* — melodii romănesli ; 29.22
'S id e ru rg is tu l") i C hih a jn l (,,Flacăra'1); decata pisoiului Brnjo — In completa gerii profesiunii) ; 19,00 Concert de me C iclu' de lieduri ; 23,52 Concert noc
Moneda antica — In completare : Inim i re 1 Mingea furată (,,73 August” ) ; lodii româncm ; 20.30 O melodic pc turn. PENTRU 24 ORE
mari (,,Constructorul") : C ALAN : TEIUŞ 1 Fantomele se gribeje — Tn adresa dumneavoastră ; 21.05 Atenţiune
Fa I a la M ; TEL1UC : M iine Mexicul ; completare ‘ Carnet dt sehi|e ; BRAD: părinţi ; 22.45 Moment poetic „Im n u ri Buletine de (tiri ji radiojurnale Vreme neslnhilâ. eu cerul noro», lem-
CMCLAR : C rim inalul in vacan|ă : PE soarelui" ; 23,00 „L in ijte *, muzică u- 1 5.00 ; 5.30 ; 6.00 : 6..90 ; 7.00 : pniar jcuin noapte,r Local, vor cădea
SE1IEŞ : ,,T*ler<vij»a Deva1', specta TRO ŞANI : Acei oameni minunaţi în Singurătatea alergătorului <tc eursS 9 0 0;, 11.00; 13.00; l i 0 0 ; 16.00: :iverie «Ic ploaie V înlul va iuda mo*
col susţinui de Teatrul d t ila t de estra m ajinile Inr zburătoare (,,7 Noiembrie*'); lungă ; G U R ARAR ZA : Fericirea în joară. 15.00 ; 20 00 ; 22.00 ; 23,52 (programul d c u l. tu intensificSri locale dm nord
dă Deva. înainte de război (,,Republica") i L u - traistă — In completare : O grădină a I) ; 7,30 ; .9,30 ; '0.00 ; 12,00 ; l-l.00 ; ii no,d-cM Temperatura — staţionari
artei ; H AŢE G : învăţătorul din Vigc-
PEN1 : Descoperirea lui Julieu Boli PROGRAMUL tf : 8 00 Cabana me 17.00 ; 19.00 ; 21,00 ; 23,00 ; 0.57 (pro ziua va fi cuprinşii între 10 9i IC gra
V U LC A N : „G ulî«er i« ţara f*Xpu|i- (,,Muncitoresc") ; UR1CANI : Escrocii vano ; IL IA : Urme io ocean. lod iilo r — m urită uşoară ; 3,35 Pc sce gramul II). de. iar nuapica înlre — 1 gi 3 grade,
lor'*, piesa pentru copii de Iosif Pehr, Iu mănăstire — In completare : O zi din nele cluburilor (reluare) ; D.OU Ciclul llruniă locală.
prezentata de Teatrul de pâpuji Cra- vinta lui T ic * ; PARO$ENJ ; In ge „Sonata românească* : .sonata nr. 2
nunchi mă întorc la tine ; CRIVID1/V: pentru vioară si pian de Alfred Mc»- PENTRU URMĂTOARELE
Operaţiunea ,,î“ : BÂRBATENI : S-a delsobn ; 9.3U lt„/.n violu rilo r ; IU. 15
intînt|ilut la m iliţie ; In complclarc : Muzica ujoaiă de iMnimuel loncscii si 2 ZILE
M IERCUREA : „K ik i «i Mski“ , spec
Drum uri ; LfVF.ZEN! : Viscolul ; PE- Grigore l'torcan : H).:ln Bibliotecă de
tacol pentru cei mici, de Uno Leies. T R IL A : Adevărata faţă a fasciim alul; PROGRAM UL f r 3.00 Tot îna literatură rniudna. I Al. llrătescu-Voi-
Vremea sc^ menţine schimbătoare, cu
l'ie rin ţă colectivul Teatrului de stat de LONEA : Coliba unchiului Tom ( „ M i inte ; 8.20 Moment poetic — iuler nesli : ..întuneric fi lumină" ; )0,-t5 M a 16.55 Fotbal. Semifinala Cupei campio cerul mii'usi. Tentycrjiura în crejtere u- m
pâpuji din Alba lulia. nerul” ) ; O ltA Ş lIE : V erificai, ou e \iită pretat de Ion Marineseu ; 8.î i L a ' Ă i* tineu de operă ; „Adrienne Lecouvreur* nilor europeni : Ţ S K.A Cerveno Zna- soaiă.