Page 89 - Drumul_socialismului_1967_04

Bifcftci .
t / j
\ '

Primirea la Consiliul de Miniştri
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A l

Pa g i n a 2 a ministrului educaţiei

lin mai mare impuls al R.P. Ungare

activităţii sportivei Miercuri, 26 aprilie, tovară­ La primire, care s-a desfăşu­
şul Emil Bodnaraş, membru al rat într-o atmosferă cordială,
Comitetului Executiv, al Pre­ au participat tovarăşii Leonte
zidiului Permanent al C.C. al Răulu. membru al Comitetului
Glastra florală P C.R., pnm-vicepreşedinle al Executiv, secretar al C,C al
Consiliului de Miniştri al Re­ P.C R, Pompiliu Macovei, pre­
publicii Socialiste România, a şedintele Comitetului de Stat
pentru Cultură şi Artă. .Ştefan
de la Orăştie primit pe tovarăşul Uku Piti, Bălan, ministrul învăţămintu-
membru supleant al Biroului
lui, precum şi Jozsef Vince,
Politic al C C al P M.S.U., mi­ ambasadorul Republioii Popu­
nistrul educaţiei al Republicii lare Ungare la Bucureşti.
4 PAGINI - 25 BANI Populate Ungare. (Agerpres)
ANUL XIX. NR. 3832 JOI 27 APRILIE 1967

stiluie pentru întregul nostru şi obşteşti în timpul programu­
lui de lucru etc., aduc daune u­
colectiv un preţios îndrumar in
Ameliorarea HORI FRUCTIFICA TIRirUL OE M U activitatea de organizare ştiin­ zinei. economiei naţionale De
criticate o
asemenea, au fost
ţifică a producţiei şi a muncii.
serie de neajunsuri privind
In această amplă acţiune îşi
dau aportul numeroşi ingineri,
muncă cu materiale, scule şi
economişti, muncitori şi tehni­ aprovizionare^ locurilor de
— acţiune cieni cu o bogată experienţă, reparaţiilor la unele maşini, e-
documentaţie tehnică, calitatea
multilateral
care analizează
raselor posibilităţile existente de folo­ xigenţn scăzută a unor maiştri
CU IMIOMIE RHMHRM M g PHBDIICIIE sire deplină a capacităţii de mele disciplinei producţiei şi
faţă de cei ce se abat de la nor­
producţie şi a foiţei de muncă
muncii.
importantă în vederea ridicării eficienţei tor rezerve pe va da putinţa să
Valorificarea deplină a aces­
activităţii economice a uzinei
noastre.
Din studiile efectuate, pre­ obţinem — folosind capacităţi­
cum şi din recentele dezbateri le de producţie şi forţele de
muncă existente — rezultate şi
la care «nu participat salariaţii
in rentabilizarea Scrisori ale unor colective de întreprinderi adresate Comitetului din toate secţiile şi sectoarele mai însemnate în creşterea
producţiei
productivităţii
şi
a reieşit că în uzina noastră e­
muncii. în reducerea preţului
xistă încă importante rezerve
Central al Partidului Comunist Român, tovarăşului Nicolae Ceauşescu de timp de lucru. In adunări, de cost. In acest scop. a fost
elaborat un plan dc
măsuri
numeroşi muncitori, ingineri şi
tehnico-organizatorice propuse
tehnicieni au arătat că întir-
sectorului zierilc. absenţele nemotivate şi de muncitori, ingineri şi tehni-
învoirile nejustificale, organi­
(Continuare In pag. a 3-a)
fronturile de lucru, iar stadiile zarea unor activităţi culturale
siderurgic
Combinatul
creează
fizice actuale atinse
zootehnic condiţiile ca in etapa următoa­ Combinatul
re să se realizeze importante
volume de lucrări. La turnăto­
„Gheorghe Gheorghiu-Dej“ Galaţi ria mixtă de fontă, oţel şi ne­ de industrializare
feroase, stadiul lucrărilor per­
mite punerea acesteia în func­
Pătruns de marea răspun­ directă a conducerii de partid întreaga atenţie folosirii din ţiune în acest trimestru, con­ a lemnului Piteşti
Ing. AUREL NISTOR dere ce-i revine pen.ru darea şi de stai, avînd asigurat aju­ plin a timpului de lucru, bu­ form prevederilor planului de
în funcţiune, la termenele sta­ torul biroului comitetului re­ nei organizări a muncii şi gos­ stat. Prinia secţie, de neferoa­
preşedintele Consiliului agricol bilite, a obiectivelor Combina­ gional de pari id, colectivul podăririi chibzuite a materia­ In vederea îmbunătăţirii utilajelor şi instalaţiilor mo­
regional tului siderurgic ,,Gheorghe nostru a îndeplinit sarcina de lelor de construcţie, aplicăm se a şi fost pusă în funcţiune. continue a eficienţei activităţii derne cu care este înzestrată
Toate aceste rezultate au în­
Gheoi ghiu-Dej" de la Galaţi, a realiza în primul .trimestru de soluţii tehnice, cit mai efi­ sufleţit colectivul nostru, l-au economice, colectivul Combi­ întreprinderea noastră. In cu-
colectivul de muncitori, ingi­ al aceslui an pesle 20 .la sută ciente, întărind disciplina mun­ mobilizat şi mai mult, întărind natului de industrializare a vîntul lor, numeroşi muncitori
neri şî tehnicieni de pe şan­ din planul anual. de construc­ cii, a realizat integral sarcinile hotărîrea tuturor constructori­ lemnului din Piteşti a acordat şi cadre tehnice au luat poziţie
Regiunea Hunedoara, dato­ mare măsură formarea unor tierele de construcţie şi uni­ ţii, ritmul intens de lucru pe de plan pe primul trimestru, lor combinatului de a îndeplini încă de la începutul acestui an combativă faţă de deficienţele
rită condiţiilor pedo-climatice tipuri de oi In diferite grade tăţile industriale ale combina­ şantiere perniiţindu-ne atinge­ volumul lucrârilor'de construc- în mod exemplar sarcinile vii­ o deosebită atenţie perfecţionă­ care persistă în pregătirea şi
programarea producţiei, in or­
locale, a constituit şi constitu­ de melisare, ce se găsesc în tului, în frunte cu comuniştii, - rea unor. stadii' fizice/ ale lu­ ţii-monlaj executate fiind cu toare. Spre a rcaliz.a integral rii organizării producţiei şi a ganizarea locurilor de muncă şi
ie o zonă deosebit de favorabi­ toate turmele cooperativelor a­ şi-a mobilizat forţele pentru crărilor care .asigură respecta­ 62 la sută mai mare faţă de şi la termenele stabilite sarci­ muncii. In primul trimestru al
aprovizionarea secţiilor. împo­
lă pentru creşterea oilor. Ca gricole şi chiar în sectorul in­ îndeplinirea exemplara a sar­ rea termenelor de punere în planul pe trimestrul I al anu­ nile mari ce ne stau în faţă, anului curent, eforturile colec­ triva întirzierilor şi plecărilor
urmare, în toate satele, creşte­ dividual. cinilor încredinţate' de partid. funcţiune’ a obiectivelor. lui trecut. Sporul producţiei colectivul nostru este hotărît tivului nostru s-au materializat mai devreme de la program,
rea oilor cunoaşte o dezvoltare Transformarea oii ţurcane în Bucurîndu-se de îndrumarea * Colectivul : nostru, ' acordind s-a realizat, în principal, pe să acţioneze, în continuare, în realizarea şi depăşirea sar­ absenţelor nemotivate, învoiri­
apreciabilă, fiind localităţi ţigaie pe lunca Mureşului apa­ seama creşterii cu 35 la sută pentru întărirea disciplinei în cinilor de plan la producţia
'unde această preocupare este re mai evidentă la o serie de a productivităţii muncii, com­ producţie şi folosirea comple­ globală şi la producţia marfă lor etc.
moştenită din generaţie în ge­ unităţi unde turme întregi au parativ cu primul trimestru al tă a fondului de timp de mun­ vîndută şi încasată. Producti­ Colectivul nostru, conştient
neraţie. In localităţi ca Poiana, caracteristici tipice de oaie ti­ anului trecut. că, să organizeze aproviziona­ vitatea muncii a crescut faţă de importanţa deosebită pe ca­
Jina, Şugag, Loman, Strungari, gaie. De mai mulţi ani, la aces­ Raportăm conducerii parti­ rea ritmică şi la timp a şan­ de prevederi cu 2 la sulă, iar re o are folosirea completă şi
Boşorod, Clopotiva, Rîu de te turme se aplică lucrări de dului că la primul furnal de tierelor şi punctelor de lucru planul de export a fost îndepli­ productivă a timpului de lucru
Mori, Livezeni, Cîmpu lui selecţie făcîndu-se la fiecare 1.700 mc s-a montat blindajul cu materialele şi utilajele ne­ nit în proporţie de 108 la su­ de călre fiecare salariat, de
Neag, Jieţ, Meteş, Almaş, In- tundere bonitaiea anuală a şi este in curs de finalizare cesare. să folosească utilajele lă. faptul că stalul a cheltuit fon­
tregalde, Ceru Bâcăinţî, Homo- oilor, unnărîndu-se dezvoltarea montarea celor patru preîncăl- şi instalaţiile la întreaga lor Pe baza unor st ud i i temeini­ duri însemnate pentru înzes­
rod şî altele, creşterea oilor a lor corporală, cantitatea şi ca­ zîtoare. In stadii avansate sînt capacitate. ce efectuate în fiecare fabrică trarea întreprinderii cu maşini
fost .şi este preocuparea de bază litatea lînii. şi lucrările la staţia de epu­ şi sector, in cadrul acţiunii de şî instalaţii moderne, a stabi­
a ţăranilor. Din dalele pe care le deţinem rare brută şi fină a gazelor, Munca politică desfăşurată organizare ştiinţifică a pro­ lit un plan de măsuri tehnice
ducţiei şi a muncii, muncitorii,
Efectivele de oi au cunoscut în privinţa bonitârii oilor ţigăi la centrala suflantelor. Sta­ pe fiecare şantier, la fiecare inginerii, tehnicienii şi funcţio­ şi organizatorice care să permi­
o continuă creştere în regiunea din legiune, reiese că fineţea diile fizice ale lucrărilor la fa­ loc de muncă de către organi­ narii au analiz.at posibilităţile tă folosirea deplină a capaci-
Hunedoara, ajungind la rcccn- linii din 1958 cind au fost boni­ brica de aglomerare şi la de­ zaţiile de partid, sindicale şî de folosire mai judicioasă a
săminlul din 3 ianuarie 1967 tate 1.500 oi, pină în anul 1966, pozitul de materii prime sînt ale U.T.C. are ca principal o- timpului de lucru, a capacităţii (Confinuare In pag 0 3-a)
la peste 486.000 capele. Faţă de cînd s-au bonitat 7.000, s-a îm­ coordonate cu termenele pu­ bicctiv întărirea disciplinei,
aceeaşi perioadă a anului 1966, bunătăţit mult, ajungîndu-se nerii în funcţiune a furnalului. fructificarea Ia maximum a
deci într-un an, se înregistrea­ Ia 31-32 microni, faţă dc 37 mi­ Lucrările în sectorul oţelârie, limpului de muncă pentru pro­
ză o creştere dc circa 28.000 croni cit era înainte. In ace­ unde vor fi instalate converti- ducţie. creşterea răspunderii
capete. Pînă in anul 1970 sînt laşi timp s-au îmbunătăţit şi zoare de 130—J50 tone pe şar­ tuturor muncitorilor, ingineri­ Anul turistic bate la uşă
posibilităţi ca efectivul dc oi pe celelalte calităţi ale lînii ca jă, se desfăşoară într-un ritm lor şi tehnicienilor pentru rea­
regiune să depăşească 550.000 nndulaţia, lungimea şuviţei, corespunzător prevederilor, ur- lizarea în termen şi de bună
capete. densitatea etc. Cu toate aceste mînd ca la sfîrşilul trimestru­ calitate a lucrărilor încredin­
ţate. Măsurile luate pentru în­
Fără îndoială că în dezvolta­ fapte pozitive cantitatea lînii lui II să înceapă montarea pul dc muncă au dat rezultate UNDE SÎNT UNITĂŢILE
lăturarea pierderilor din tim­
rea sectorului ovin. preocupa­ tunse pe cap de oaie nu s-a principalelor utilaje tehnologi­
rea de baz.ă a unităţilor şi or­ ridicat prea mult şi aceasta da­ ce ale halci de elaborare. Con­ bune pentru producţie şî sîn-
ganelor agricole trebuie să fie torită mai multor cauze. Iată strucţia laminorului slebing se
creşterea considerabilă a pro­ cîteva dintre ele desfăşoară in paralel cu toate (Conlinuare tn pag a 3-a)
ducţiei de lină fină şi semifi­ Oaia de rasă ţigaie, chiar a- DE ALIMENTAŢIE
nă, ceea ce se poale realiza în climatizală la condiţiile regiu­
primul rînd prin sporirea efec­ nii noastre, este totuşi mai pre­
tivelor din rase cu lină fină şi tenţioasă decît oaia ţurcanâ în Uzina de construcţii
semifină. In al doilea rînd. a- ce priveşte modul de furajare, CU PROFIL TRADIŢIONAL?
ceaslâ problemă se rezolvă prin iar cooperativele agricole de
transformarea oi lor cu lină producţie nu au găsit posibili­ de maşini Reşiţa
grosieră în oî cu lină fină şi tăţi pentru o furajare normală, Tradiţia regională în alimen­ martie şî e greu de crezut că
semifină în zonele de creştere ceea ce a dus la o dezvoltare taţia publică este bogată şi va­ va fi terminată in 15 mai, aşa
a acestora folosind mai ales necorespunzâtoare a acestora. Colectivul Uzinei' de con­ nul producţiei globale a fost riată. Studierea şi valorifica­ cum tov. Jiboteanu ne asigura­
metoda însâmînţănlor artifici­ De asemenea, berbecii folosiţi strucţii de maşini Reşiţa, care îndeplinit în proporţie de 100,3 rea aceslcia se impune cu deo­ se
ale, iar în al treilea rînd, prin pentru încrucişare, aduşi din are cinstea de a deline pentru In sută. cel al producţiei mar­ sebită acuilate mai ales acum Mai râu stau luci urile cu bu­
sporirea continuă a producţiei a treia oară consecutiv Steagul fă de 102,5 la sulă, iar produc­ în preajma deschiderii Anului fetul şi campingul de lingă Şi-
şi productivităţii ovinelor din alte regiuni, au fost de talie roşu şi Diploma de întreprin­ tivitatea muncii a crescut cu turistic internaţional, cind mii bot. Aici nu se vedea nici o
rasele cu lină fină şi semifină. prea mică — 55-60 kg şi nu în­ dere fruntaşă pe ramură în în­ 0.8 la sută faţă de prevederi. de oameni, din ţară şi de pes­ mişcare. De altfel şi tov. Ji­
In ultimii ani s-a pus un ac­ totdeauna din clasele cele mai trecerea socialistă pe ţară, este Succese importante au fost do- te hotare, vor vizita legiunea. boteanu a spus că abia i s-a
cent deosebit pe îmbunătăţirea bune, predominînd berbecii de hotărît să îndeplinească şi în bîndite în economisirea meta­ Ospitalitatea noastră prover­ fixat locul. De ce aşa tîrziu ?
calităţii lînii la oile de rasă Fabriea de produse refractare silieo-aluminoase din A l­ acest an, In mod exemplar, lului, reducerea preţului de bială, cu adinei rădăcini în Am vorbit doar despre aces­
juncană, prin acţiunea de ţigai- ba Iulia. Rectificatorul Teodor Groza, fixînd o placă de pre­ sarcinile ce ii revin din planul cost şi sporirea beneficiilor. istorie, trebuie să le ofere şi te cîteva obiective din raionul
sare pentru o viitoare matr iţă fagure. de stat. Raportăm cu satisfac­ Orăştie. Ele nu sînt Insă cu
zare, fapt ce a determinat în (Continuare !d pag. a 2-a) Indicaţiile Plenarei C.C. al în privinţa alimentaţiei ceea
Foto : V. ONOIU ţie că în primul trimestru pla- PC.R. din decembrie 19G6 con­ ce este original, specific loca­ profil tradiţional. In această
lităţilor. privinţă iniţiativa locală a fost
Am întreprins un raid-an- săracă. Credem că mai ales la
chelă pe cîteva trasee turisti­ Orăştie, centrul fostei Dacii,
planifică rebutul, dar se admite sens tovarăşul Dionisie Mun- ce, să vedem care este preocu­ se impun o studiere mai n-
fără nici o justificare ca unele teanu. preşedintele comitetului parea organelor locale în a­ tenlâ a tradiţiei şi o valorifi­
piese să fie dc categorie infe­ sindical de secţie : ceastă direcţie. care corespunzătoare.
rioară. Oare se ştie că durabi­
Nici în raionul Sebeş lucru­
— Deşi personal n-am parti­
litatea scăzută a acestor piese cipat la primul examen, am ur­ rile nu stau prea bine. Aici în­
nu este altceva dccit un rebut mărit desfăşurarea lui in ziar • Planuri există, dar să am întîlnîl ceva original La
deghizat, iar decretarea lui o­ şi pol să spun că răspunsurile Lancrâm se amenajează o stî-
ficială nu mubilizează turnăto­ dale, comentariile redacţiei şi iniţiativă nu prea nâ. Râu este că lucrările au în­
rii Ia îmbunâtâtiroa calităţii
părerea comisiei de examinare ceput foarte tîrziu Deocam­
lingotierelor ? Comitetul dc au lămurit cîteva probleme de • Unele construcţii dată, pe locul stinii s-au plan­
partid, conducerea uzinei şi M i­ fond cu privire la necesitatea tat doar sălciile şi s-a săpat
nisterul Industriei Metalurgice lichidării rebutului Este ade­ fundaţia.
trebuie să curme această prac­ vărat că unii din tovarăşii cri­ sînt la... fundaţie Mult râmase in urmâ sînt şî
tică nesănătoasă. Gospodărirea ticaţi s-au supărat. Refleclînd lucrări Ie la bufetul din dealul
aceasta este necesar sa acţio­ mai bună a metalului esle o asupra poziţiei şi atitudinii lor • Factorii răspunză­ Miercurei. Se preconizează ex­
năm în cîteva direcţii. noţiune complexă şi dacă nu faţă de o problemă alil de im­ tinderea terasei la 80 de locuri
In primul rînd, va trebui ca se ţine seama de lonie aspec­ portantă, cum este rebutul, ei tori sînt optimişti şî amenajarea unor spaţii pen­
măsura luată de întărire a a- tele ce favorizează risipa, în­ au înţeles că nu există decît o tru dormit. Deocamdată, insă,
sîstenţei tehnice, pe toate seamnă că şi preocuparea in singură alternativă în evitarea lucrarea esle la... fundaţie. Cu
schimburile, să fie completată această direcţie esle unilatera­ pierderilor de metal : respecta­ In convorbirile avute la se­ tot optimismul tovarăşului To­
cu altele privind intensificarea lă. Şi-apoî. mai e o problemă: rea procesului tehnologic şi a diile uniunilor raionale ale co­ pîrceanu, construcţia se des­
controlului pe faze şi operaţi­ cum poate fi explicat faplul că instrucţiunilor dc lucru. operativelor de consum din O- făşoară într-un ritm de melc.
uni. insistînd în respectarea unele poduri dc turnare şi 1 in- Cele spuse pină acum s-ar răştie, Sebeş şi Alba am fost In acelaşi ritm se pregătesc
strictă a procesului tehnologic gotiere apreciate ca bune, sînt părea că nu au nimic comun asiguraţi că anul turistic in­ şi locurile unde se va instala
şi instrucţiunilor de lucru. refuzate de beneficiari pe mo­ cu răspunsul pe care am fost ternaţional va fi inlîmpinat □­ chioşcul de răcoritoare, ca de
Cînd spun aceasta mă gindesc tiv că sînt rebut ! ...Justificările solicitat să-] dau Aparent nu­ şa cum se cuvine, că unităţile pildă la Miercurea-Băi. Aici.
îndeosebi la îmbunătăţirea ca­ invocate că după tiirnnr' apar mai. pentru că in prezent în de alimenlaţie publică cu pro­ n-am găsit nici măcar un semn
lităţii fontei şi amestecului dc .inexplicabile” tensiuni interne secţia noastră există un climat fil tradiţional vor fi prezente că se pregăteşte ceva.
formare. Dacă nu vom fi spri­ ce dau naştere la crăpături în favorabil manifestării iniţiati­ la locuriJe stabilite. Ni s-au
jin iţi şi de conducerea uzinei, corpul piesei, nu obţin califi­ vei şî spiritului inovator al arătat şi planuri întocmite în Discuţia cu tov. Stănculeţ
singuri nu vom putea Irece cu cativ dc trecere la examen. De fiecărui om. Şi efectul se vede acest scop. cu date precise de loan s-a desfăşurat îndeosebi
bine pesle aceste greutăţi. Esle aceea ne vom întoarce prntru cel mai bine în scăderea de !a realizare, a diferitelor obiecti­ în jurul cramei de la Sîntim-
o permanentă dorinţă a noas­ o reexaminare a celor însărci­ o lună la alta a pierderilor de ve. Numai că datele majori­ bru. La această cramă, după
tră să primim ca fontă veche naţi să ne dea un răspuns con­ tăţii obiectivelor erau depăşi­ cum ne-a asigurat tov. pre­
lingotierele şi podurile turna­ cret, clar şi concis la această metal. Cea maî mare greutate te. Cauza ? Tov. Gheorghe Jî- şedinte al U.R.C.C. „80 la su­
te de noi. Le cunoaştem com­ întrebare. ce o întîmpînăm în acţiunea de bolcanu, preşedintele U R C.C. tă din lucrări sînt terminate".
Cu aproape o lună In urmâ, ziarul nostru a publicat desfu- potrivit cărora rebutul în tur­ poziţia şi ştim că au un con­ Consemnăm un amănunt de­ lichidare a rebutului, esle însă Orăştie dădea vina pc timpul Am vâzut-o. Va fi într-adevâr
şurarea primului examen la cele două turnătorii de la Uzina nătorii ar fi inevitabil. O ase­ ţinui de fosfor şi siliciu scă­ osebit de semnificativ: răspun­ refraetaritatea la nou a unora nefavorabil La fel $u făcut şi ceva specific locului, tradiţio­
„Victoria“ din Călan. Evenime ntul n-a trecut neobservat Răs­ menea atitudine şi poziţie fer­ zut, fapt ce ne avantajează surile dale de reprezentanţii care pretind că de cînd e tur­ tovarăşii Topîrceanu Ilie, vi­ nal. Şi nu ne îndoim că va a­
punsurile date, propunerile si sugestiile Jăcule au suscitat mare mă faţă de rebut ne-au permis foarte mult ia turnare turnătoriei nr. 1 au fost maî cepreşedinte la U.R.C.C. Sebeş trage mulţi turişti cind va fi
interes in rindurile celor care minuiesc modelele, dau lormâ şi să descoperim importante re­ — Cum vă cxplicafi că In substanţiale decît dala trecută. nătoria (şi are după cile ştiu şi Stănculcţ loan, preşedintele gata. Dar numai atunci. Deo­
sens metalului. zerve interne şi să luăm mă­ aceleaşi condi[ii de muncă, Parlicîpanţii la examen au do­ eu în jur de 100 de ani !) a U.R.C.C. Alba. Erau insă op­ camdată, cei 80 la sută ai Iov.
întorşi din nou printre turnătorii din Câlan cu întrebarea suri dc valorificare a lor. Este cu aceeaşi materie primă, Li­ existat rebut şi s-a lucrat cu timişti, căci ne-au declarat că Stănculeţ sînt cam traşi de
(1Au fost aplicate cele mai eficiente masuri pentru lichidarea adevărat că încă n-am reuşit nele linqoliere slnt dc cali­ vedit răspundere, interes şi pierderi de metal. Noi nc lup­ «pină la 1 Mai vor fi gata toa­ păr. De ce? Aici mai sînt încă
rebutului slnlem bucuroşi să constatăm că tn acest răstimp să lichidăm complet practica tatea 1, iar altele de calita­ preocupare faţă de eliminarea te obiectivele". de executat lucrări care nece­
S'au petrecut multe lucruri bune şi, ce este mai important, rebulurilor, dar faptul că în tea a ll-a ? pierderilor de metal. De altfel, tăm să luăm din respectabila Ne-am deplasat în diferite sită eforturi şi timp. Trebuie
pierderile de melal sînt în continuă scădere, în timp ce calita­ luna aprilie s-au pierdut nu­ — Din totalul pieselor fur­ încrederea şî optimismul lor tradiţie a turnătorilor ceea ce localităţi ale celor trei raioa­ construite o conductă pentru a­
tea pieselor turnate n înregistrat o sensibilă îmbunâtălire sub mai 16 tone metal faţă de 35 nale anul trecut, peste 20 la este bun şi valoros, experienţa ne. La Geoagiu-Bâi, în pre­ pă o încăpere pentru persona­
toate aspectele. tone, medie lunară a trimestru­ sulă din lîngotiere au fost de au o acoperire în fapte. Pier­ acumulată, şi s-o aplicăm cre­ zent. nu există nici un fel de lul de deservire, trebuie trasă
La turnătoria de linqoliere răspunde întrebării puse lovară- lui I. ne spune că sînlem pe calitatea a II-a. Anul acesta deri le de melal în luna martie ator în noile condiţii lehnico- local de alimentaţie publică. reţeaua electrică. Nici cele trei
şui ing. Francisc Sombcrgher, seful secţiei ; un drum bun. Eu sînt convins, stăm mai bine. Avem admis 10 au fost cu 2,1 la sulă maî mici materiale de care dispune as- Lîngă lac se construieşte un terase nu sînt gata. Apoi, mo­
bilierul, de altfel simplu, nu-i
şi părerea aceasta o împărtă­ la sută şi ne încadrăm în pre­ decît in luna ianuarie, şi cu bufet-terasâ. Lucrările sînt în­ încă finisat.
— Vreau de la bun început minarea pierderilor de metal. şeşte întregul colectiv, şi de vederi. evidente tendinţe de scădere, s. tru ţA să râmase în urmă. Tov. Lupu
Desprindem din răspunsul
să precizez, că în secţia noastră Ca urmare, inccpind din acest faplul că pierderile de metal interlocutorului nostru o prac­ spre linii la zero. Iordan, maistrul şantierului, GH. PAVEL
s-au înţeles just măsurile lua­ an nu s-a mai admis nici o Iată ce ne răspunde in acest ne-a declarat că această con­
te de partid cu privire la eli- concesie ideilor preconcepute pot fi reduse la zero. Pentru tică foarte ciudată. Nu se mai (Continuare în pag. a 3-a). strucţie â început abia In 15 (Continuare In pag, a 2-a)