Page 90 - Drumul_socialismului_1967_04
P. 90
2
DRUMUL SOCIALISMULUI m». 3832
iBBBDOMMail
însemnări pe marginea Conferinţei regionale II. C. F. S.
acest an. însă, s-au contractai
150 tone pentru nevoile Inter
ne. Din aceste fructe numai
perişorii sînt neutilizabili.
O secţie cu pondere econo
mică ridicată esle cea de u-
leluri eterice esenţiale. Aici
tovarăşul Aurel Chirilâ, di
rectorul întreprinderii, ne
explică specificul secţiei, care
produce, sezonier, uleiul de
mentă, Iar permanent — ce
lelalte uleiuri volatile. Uleiul
de mentă, provenit din disti
larea plantei Mentha plperlta.
este destinat Fabricii „Nivea"
Braşov şl farmaciilor din toa
In regiunea Hunedoara spor sînt mult în urma celor în zootehnic tă ţara. Acest sector va cu
noaşte o dezvoltare deosebită.
tul este îndrăgit de numeroşi Performanţele se registrate pe plan naţional. Multă atenţie se va acorda
oameni ai muncii de la oraşe Care sînt cauzele ? In multe creşterii randamentului Insta
şi sate. Nu intimplâtor la com asociaţii s-a desfăşurat o sla laţiei ,prin înlocuirea conduc
petiţiile organizate slnt pre lasă încă bă muncă de pregătire şi e telor şi ţevilor din fier, prin
zenţi pentru a susţine forma ducaţie patriotică, morală şi care se jaee vehicularea pro
ţia favorită zeci de mii de su aşteptate cetăţenească a sportivilor pen duselor, cu ţevi de cupru
Din punct de vedere cantita
porteri. La rindul lor sportivi tru formarea la aceştia a tră (Urmare din pag. 1) tiv producţia de lînâ la rasa Rentabilitatea acestui sec
lor le revine sarcina de a re săturilor de caracter ale omu ţurcanâ, în condiţii normale de tor este evidentă dacă ne gîn-
prezenta cu cinste culorile a- Fâcînd bilanţul performan lui nou, curajul, voinţa, dir- clasa a doua, în procent de creştere, se ridică pînâ la 3 kg dim că 1 kg de deşeuri de
socjaţiilor şl cluburilor, de a ţelor înregistrate în ultimii ani zenia, respectul faţă de aso peste GO Ia sulă. la femele şi 4-4,5 kg la masculi. seminţe valorează 1 ban, Iar
oferi spectatorilor clipe de a- a reieşit câ au fost cucerite ciaţia în care activează, crea Ca negal iv trebuie considerat Producţia medie de lapte pe o valoarea unui kilogram de u-
devâratâ destindere. Dar nu două titluri de campioni bal rea unei opinii de masă împo şi faptul că în acţiunea dc ţi- perioadă de lactaţie eate de 70 lel eteric este 3126 lei. La
numai atît. Asociaţiile, clubu canici la atletism, echipa de triva manifestărilor de vede gaizarc s-a depăşit oarecum 80 litri, putînd ajunge, în ca fiecare 24 ore aici se reali
rile, consiliile orăşeneşti, ra fotbal Jiul Petroşani a promo tism, individualism, tendinţei zona propice acestei rase, in- zul întreţinerii în condiţii mal zează o producţie marfă de
ionale şi regional U.C FS. au vat In prima categorie a ţâ de căpătuială etc. trînd în zona muntoasă undo bune, la 100 1, cu 8-9 la sută 75.000 lei.
datoria să atragă o masă cit rii, echipa de volei fete Cor- Consiliul regional U.C.F.S. şi condiţiile de climă nu sini fa grăsime. Distilatorul Iile Stanciu, de
mai mare de oameni la prac vinul Deva, echipa de baschet biroul său au desfăşurat o in vorabile rosei t>Caic şl unde Ialâ#de ce considerăm câ ra la distilăria de siropuri, ne
ticarea sportului în scopul în băieţi Ştiinţa Petroşani au suficientă muncă de control şi rasa ţurcanâ trebuie să fie păs sa ţurcanâ, aclimatizată foar vorbeşte cu pasiune şl dra
tăririi sănătăţii şi depistării e promovat in categorii supe îndrumare în asociaţiile spor trată şl înmulţită. Din această te bine la condiţiile noastre goste despre munca sa, rele-
rioare etc.
lementelor talentate necesare tive, a slăbit exigenţa faţă de cauză, în unele cooperative a din zona colinară şi montană, vînd câ se obţin 3 şarje de
sportului de performanţă. A La o analiză mai amănunţi conţinutul şi calitatea muncii gricole, care au păşuni de mun avînd însuşiri care o fac deo sirop de zmeură pe schimb,
ceste probleme, ca şi altele, au tă se ajunge însă la o conclu aparatului şi a celorlalte ca te, acţiunea de ţigaizare n-a dat sebit de rentabilă în această adică, în cifră exactă, 760 kg.
fost dezbătute pe larg cu oca zie deloc îmbucurătoare, şi a- dre de specialitate Necesită o rezultate din cele mai bune, în parte a regiunii, trebuie să de sirop.
zia lucrărilor Conferinţei re nuine câ regiunea Hunedoara preocupare sporită pentru or registrând multe mortalităţi, constituie o preocupare perma Culegînd zmeură ne-am
gionale U.C.F.S. ocupă un loc codaş pe ţară în ganizarea şi desfăşurarea cam mai ales la tineret, şi produc nentă pentru consiliile agrico glndît vreodată câ frunzele
privinţa sportului de perfor pionatelor asociaţiilor sporti ţie redusă de lînâ. De aceea, de pe rug, aici la Orâştie, sînt
manţă. Aşa după cum s-a ară ve, a fazelor de masă ale com este necesar să se respecte zo le şi cadrele tehnice în vederea prelucrate ? Uscate, ele con
creşterii numerice, prin reţine
0 cifră tat şi la conferinţă au răsărit petiţiilor republicane, dezvol narea raselor de oî în regiunea rea mîeluţelor chiar din acest stituie un produs solicitat la
export. Tovarăşa Elisabeta
tarea turismului, drumeţiei lo
doar cîteva flori într-o pajiş
noastră şi anume : in zona do
te foarte întinsă şi fertilă. S-ar cale, ciclismului, sporturilor a cimpic şi dealuri să menţinem, an şi îmbunătăţirea ei calita Jebureanu lucra la ambalarea
tivă De aceea este necesar să
unui lot de frunze de zmeură
nesemnificativă putea pune întrebarea: de ce plicative etc. Este necesar să să îmbunătăţim şi să dezvoltăm analizăm mai atent zonarea uscate. Cu mîndrie ne spunea
se Insiste asupra
se lasă aşteptate performan
ramurilor
rasa ţigaic, iar in zona colina
rasei ţureane ţinînd seama de
ţele de valoare în regiunea sportive cu pondere mare Ia ră şi dc munte, rasa ţurcanâ. unele criterii importante ca : 9 Laboranta Lucreţla Iliese, urmărind randamentul uleiu- câ acestea vor lua drumul ex
In toate ocaziile se spune că noastră ? Răspunsul a fost dat jocurile olimpice ca atletism, Scăderea numărului oilor dc altitudine, regimul de precipi | rllor eterice extrase din plante. portului.
baza sportului de performanţă de majoritatea celor care au gimnastică, nataţie, box, lupte, rasă ţurcanâ în favoarea rasei taţii, precum şi tradiţia in — Pe lîngâ această cantita
o constituie activitatea de ma luat cuvîntul. Să luăm un e haltere etc. ţigaic în zona colinară şi de creşterea oilor te care pleacă în EJveţia, au
să cu care prilej sînt desco xemplu: Oraşul Hunedoara Sub îndrumarea organelor şi munte este o greşeală destul dc mai fost exportate 5.400 kg.
Organele agricole
raionale
perite o serie de elemente va dispune de cele mai bune con organizaţiilor de partid, orga gravă. Rasa ţurcanâ, care are împreună cu lucrătorii din re frunze de zmeură în Anglia
loroase, de perspectivă. Acest diţii pentru dezvoltarea atle nele U.C.F.S. şi celelalte or o producţie mivtă (lapte, lină ţeaua de reproducţie şi selec şi 1.800 kg. fructe de ienupăr,
aspect al muncii a fost dez tismului. Aici activează 7 an ganizaţii de masă, cadrele de şi piele), pe lingă câ valorifică ţie trebuie să se preocupe de precum şi alte comenzi pen
bătut pe larg la conferinţa re trenori; există două dintre ce specialitate să nu precupe condiţiile deosebite dc climă asigurarea crescătorilor cu ma tru export au fost onorate —
gională U C.F.S. A reieşit câ au le mai bune piste; au fost a ţească nici un efort pentru în existente în zona muntoasă, sa terial de reproducţie verificat Intervine tov. Aurel Chirilâ,
existat unele preocupări în a locate subvenţii de peste deplinirea sarcinilor ce le re tisface şi nevoile industriei tex din punct de vedere productiv directorul întreprinderii
tragerea maselor la practica 200.0DD lei în anul trecut. Cu vin, adueîndu-şi din plin con tile pentru producerea unor şi al valorii ereditare. Centrul O analiză sumară asupra
rea sportului. S-a pus un ac toate acestea nu s-a obţinut tribuţia la ridicarea gloriei sortimente dc bunuri dc larg regional de reproducţie şi se activităţii întreprinderii ne
arată câ circa 40 la sută din
cent mai mare pe extinderea însă nici un titlu de campion sportive a patriei noastre. consum cum slnt covoarele, pă lecţie aţe datoria să ia în stu livrări sînt destinate exportu
unor forme recreative ca dru naţional. Echipa de lupte a ră ★ turile, şubcle etc., la care lina lui în Franţa, Elveţia, R.F.G.,
meţii, excursii cu caracter lo mas în campionat din întîm- groasă este absolut necesară. diu materialul ovin existent la Italia, S.U.A., Belgia şa., 40
cal, duminici şi concursuri cul- plare, iar boxerii bat pasul pe Conferinţa a ales noul organ La noi în regiune se creşte ti diferitele categorii de crescă la sută reprezintă o gamă va
tural-sportive. A fost remar loc. Aceasta, pe motiv că nu se de conducere. Ca preşedinte al pul de ţurcană caraclerizat tori pentru a cunoaşte precis riată de produse livrate către
cată preocuparea crescîndâ desfăşoară o migăloasă mun Consiliului regional U.C.F.S a prin lînâ de culoare albă, şuvi caracteristicile morfo-productî- oficiile farmaceutice regiona
pentru buna desfăşurare a că de selecţie, antrenamentele fost ales tovarăşul Mircca Bi- ţă lungă (30—45 cm) cu luciu ve ale acestuia în vederea îm le, Fabrica „Nivea" Braşov,
campionatelor asociaţiilor ca nu se fac cu Intensitate, se lu riş, Iar ca * vicepreşedinţi to natural, de nuanţă gălbuie şi întreprinderea „Cosmetica"
re în anul trecut au fost or crează mai mult la voia întîm- varăşii Daniel Cliirilă şi M ir elastică, însuşiri de primă Im bunătăţirii intr-un timp cît Cluj şi diverse alte întreprin
ganizate în 35R asociaţii. plârii. cca Miron. portanţă pentru producerea co- mai scurt a calităţii oilor care deri de produse zaharoase.
Un participant la discuţii a O asemenea situaţie există V. ALBU voarelor persane. se cresc în regiunea noastră. i Mantia verde a primăverii de produse şi substanţe nece Acest pasionat colectiv de
făcut un calcul simplu, bazat aproape în întreaga regiune. J a îmbrăcat natura, reînviin- sare industriei farmaceutice tehnicieni, operatori, sorta-
pe cifre prezentate în darea Datorită unei slabe asistenţe i d-o din starea hibernală a sau utilizabile ca produs finit. tori, ambalatori, care, prin
de seamă: din totalul oame tehnice ocordate de consiliul J iernii, dîndu-i culoare şl pros Plantele ajung aici, anual, intermediul instalaţiilor şl u
nilor muncii din regiune au regional şi cele raionale, se peţime, indemnîndu-ne la în cantităţi de 2 400 tone. Co tilajelor, valorifică superior
fost atraşi la activitatea spor mai fac antrenomente fără drumeţie. Excursiile ne vor operativele agricole de pro proprietăţile deosebite ale u
tivă doar 10 la sută. Este o planificare, volumul şi inten purla prin pitoreştile locuri ducţie au contractat anul a nor plante, depune eforturi
cifră foarte redusă din care re sitatea lor fiind necorespun care abundă in regiunea noas costa cu întreprinderea 300 însufleţite pentru dezvoltarea
iese câ în această direcţie mai zătoare. In prezent se rapor I tră. Vegetaţia naturală ne ha pentru culturi de mentă, întreprinderii, pentru moder
sînt multe lucruri de pus la tează un număr mare de sec ■ vn înconjura din toate purţi-mac şi chimion. De asemenea, nizarea proceselor de fabri
punct. Formele simple, larg ţii afiliate, dar puţine din ele le ; la munte, la şes, pe dea la această acţiune participă caţie şi lărgirea gamei sorti
accesibile, ca gimnastica de în participă la activitatea compe- I luri. Varietatea formelor de achizitori şi culegători pentru mentelor. Au fost asimilate
viorare în cămine, crosurile, tîţlonalâ. De asemenea, nu sînt p relief ale regiunii determinăflora spontană, recrutaţi din sortimente noi — uleiul de
rexcursille, turismul, cicloturis atraşi o serie de oameni com- oareeari diferenţieri climatico locuitorii satelor învecinate muşeţel şi uleiul de coada şo
mul nu au stat in suficientă ' -petenti care ar put?fc 'Sprijini caic duc la diversificări ale bazinelor floristice. ricelului. Capacitatea de pre
măsură în atenţia organelor şi dezvoltarea activităţii sportive florei spontane. Pentru acest Fiind supuse metamorfozei lucrare a fructelor de ienupăr
organizaţiilor U.C.F.S. Defici din regiune. Cum poate fi ex I moliv regiunea Hunedoara industriale, plantele medici va creşte de la G0 la 150 tone.
enţe se manifestă şi în orga plicat faptul că peste 400 in | dispune de aproape toată ga- nale şi produsele lor devin u Un sistem automat de încăr
nizarea întrecerilor populare structori şcolarizaţi şi 0 antre mn asociaţiilor vegetale din leiuri volatile, siropuri, dro care a antrenoarelor va duce
specifice satului cum sînt: .Cu nori din regiune nu activează I România. Nu de puţine ori guri etc la creşterea productivităţii
pa agriculturii", atribuirea ti în nici o secţie pe ramură de d am trecut pe lingă arbuşti de Activitatea productivă a în muncii.
tlului de „Cel mai puternic", sport ? măceşe, ciuboţiea cucului, ga- treprinderii se concretizează Deschiderea la Orăştie a li
„Cel mai rezistent-, „Cel mai Realitatea este câ atît con I rofiţa de sl.încâ, lumînăriea în producerea a 58 de sorti nul magazin special de pre
iute tînâr din sat- şi altele. siliul regional UC.F.S. cît şl cimpulul, ienupăr, ghlnţura, mente. in secţia sirop de mă zentare a produselor între
Nici în şcoli nu s-a reuşit să cele raionale şi orăşeneşti nu coada şoricelului, pir şi multe ceşe, laborantul 11îe Olaru, prinderii va favoriza desface
rea şi popularizarea produse
se impulsioneze activitatea s-au străduit să ridice nivelul oile forme floristice, cunoscu- care lua probe de sirop, ne lor.
sportivă, să atingă nivelul în sportului de performanţă din I te sub numele comun de pune in temă cu procesul teh- Problema calităţii produse
raport cu posibilităţile care e- regiune. Este de dorit ca să se plante medicinale, care cu n.ologie al secţiei Uscate, mă lor are aici o importanţă du i *
xistâ. Activitatea sportivă de depună mai multe eforturi în • florile lor multicolore, ne-au ceşele sînt destinate ca atare blă. Mai înlîi trebuie realiza
masă a elevilor are un carac scopul ridicării acestei activi ji încinlal ochiul, ne-au oferit comerţului interior şi exteri te produse de calitate superi I
j1 clipe de plăcută destindere.
ter sporadic, limitindu-se in tăţi la nivelul posibilităţilor 1 Acestea îşi dezvăluie proprje- or. Ele fac însă şi obiectul u- oară datorită destinaţiei spe
majoritatea şcolilor la forma care există. | lăţi deosebite, curative la In noi industrializări puţin cu ciale pe care o au — uz far
rea unor echipe care să parti c treprlndereo de plante medi- noscute. Această industriali maceutic. In al doilea rînd
cipe la campionate De altfel clnale Orâştie. unde cunosc zare constă în zdrobirea lor tot calitatea este aceea care
la campionatele orăşeneşti, ra I în mori cu discuri reglabile, asigură cîştig de cauză pro
un complicat proces de pre-
ionale şi regionale organizate Sarcini de viitor " lucrare industrială. Ca înlr-o separarea pufului .şi seminţe duselor întreprinderii, com
în acest an, întrecerile nu şi-au I uriaşă glastră, în depozitele lor, măcinarea părţii cărnoa petitive cu produsele de pe
atins scopul propus, uneori se a fructului pînâ la obţine piaţa mondială.
Principala sarcină de cu • întreprinderii şi-au dat în- rea produsului denumit „Fein-
devenind chiar o formalitate. prindere a maselor de oameni tîlnire cei mai valoroşi repre senitt". Acest produs este Descoperirea şl folosirea
Nici în cele 3 şcoli sportive din ai muncii şl în special tinere I zentanţi ai florei hunedorene, foarte solicitat la export. In din antichitate a proprietăţi
regiune nu se munceşte cu tul în practicarea organizată a . din ţinuturile alpine, de la trimestrul I din acest an s-au lor tămăduitoare ale unor
plante medicinale, primeşte
exerciţiilor fi2ice este departe | şes şi de pe dealuri — plan- exportat 15 tone In R F.G.
destulă pasiune. In special la B te care ih condiţii naturale azi noi valenţe, valorificîn-
de a fi îndeplinită. Organiza Tot din fructele de măceş se
Deva, se pare câ s-a cuibărit ţiile U.C.F.S. au neglijat acti nu se învecinează, dar care fabrică siropul de măceşe, du-se superior în întreprin
lîncezeala şi comoditatea, deşi vitatea sportivă la sate, pre jj aici formează materia primă care pînă acum era destinat derile industriale.
condiţiile materiale sînt din cum şi în şcoli. Faţă de nu | pentru obţinerea unei game exclusiv exportului. Pentru NICOLAE STANCIU
mărul mare al elevilor şi de
tre cele mal bune.
condiţiile create, activitatea
Prezenţa redusă a oameni din şcoli nu se ridică însă la W i* SBI B iGBIfl S39 B)n9BflQQ4B 4
lor muncii la competiţiile nivelul cerinţelor
L o la D olicsoi ; 12.20 M u zicii uţeara e«i
sportive de masă trebuie să Cel mai slab sector al muncii M u rir i Bianchi ţ i F lo rin D o rian ; 13,00
dea de gindit noului organ a organelor U.C.F.S. este activi M e lo d ii populare ; 13,30 U zina v fiz u tl
Fnrm o(ia S incron ;
de aproape : 1.1.50
les, astfel ca în viitor această tatea de performanţă. Cu cî- Armoniile de primăvară dau parcurilor un farmec ine că populară : 15,15 ,,D e -a i (ti <it de
1-1.50 „C o d ru le h in e -în fru n z it” — m u ji
latură a muncii să fie îmbu teva excepţii, rezultatele obţi dit, autentică invitaţie la drumeţie şi destindere. d ra g a -m i e j l i ' — m u n c i u jo a ră ; 15.10
nătăţită substanţial. nute de sportivii din regiune Foto : V. ONOIU M io riţa ; 15.50 ,,1 'im în t at p a trie i iu -
l'ite * — program de cintece ; 16,15 S fa
naia A n gelică ; D R A D i Cel 7 dio T cba ; tu l m edicu lui : Im p o rta n ta razelor c o b
C U R A R A R Z A i Fericirea tn tra istă — re pentru eănătatra c o p iilo r ; 16,30 P a
In com pletare : O g ră d in i a a rte i ; g in i de balet ro m in c ic ; 17,10 L u m in ile
H A Ţ E G : în v ă ţă to ru l d in V igcvano t ram pei. în re g is tră ri d in spectacolele
ceastâ specialitate cu tradiţie JLJA : U rm e în ocean. T e a tru lu i de uperă j i balet ; 13.25 M u -
locală. E aşa de „originală" in 27 aprilie r.ee ţ i e xp o ziţii : M uzeul de artă din
C raiova, A vancronica ve rn isa je lo r lu o ii
cit nu mai poale fi găsită de m ai ; 18.-tO M uzică Instrum entală de
ci t în... toate meniurile restau George S lcphfm cicu ţi E duard C n udella;
19.45 In ju ru l g lo b u lu i : 20,00 T ra n s m i
rantelor şi bufetelor. Chiar siunea co n ce rtulu i orchestrei de studio
luate la întimplare. PROGRAMUL I : 7.45 S um arul p re n R a d io te le viziu n ii. D ir ijo r. C arol l. it -
Se cere o preocupare aten sei ; 3,1)0 l o t înain te (emisiune pentru v in ; In pauză : A m in tirile caselor ;
tă şi serioasă pentru prepara B R A D : „T e le re v îs ta Deva**. specla- p io n ie ri) . 8.2t) M om ent poetic — in te r 22,10 F o rm a ţiile H o rio Ropcca | i H o rit
W ende ; 23,07 ,,Ţ ărăncu ţă, ţă ră n c u tl —
pretat dc M agila P opovici ; 8,25 La m i
rea şi punerea in vînzane a u col iu !(in u * de T e a tru l de ila t dc estra crofo n. m elodia prefera tă ; 9,30 R adio- m e lo d ii ro m fjn c ţli : 21.22 C ic lu l „O p e ra
nor produse de bucătărie cu dă Deva. m agazinul ascultă toarelor ; 10,00 Selec- contem porană*’ : A lb a n Derg ; 0 .12 T îr
ziu In noapte — m uzică uţoară.
D E V A : „C e m i-a povestit pSdurea",
adevărat tradiţionale. Cîrnaţul piesă p cn ltu co p ii. PrezîniS T e a tru l de ţiu n i d in opereta „C asa cu trei fele* dc
Ş cliub eit — 15crIc ; 10,10 M e lo d ii p op u
cu fasole, ciorba de perişoare stat de pS puiî din S ib iu . lare in terpretate la d ife rite instrum ente;
sau micii la grătar nu pot con Z L A T N A • „ K lh î zî M ih l-, spectacol 11,0.1 C ronică e co n o m ică ; 11,15 Parada
stitui în nici un caz speciali pentru cei m ici, de Ono L e tc i. P rezin s o liş tilo r şi a orchestrelor dc m uzică n-
joară ; 12.15 D in însem nările in s tru c to
tă c u lcctivu l T e a tru lu i dc sfat dc păp u ţi
(Urmare din pag. 1) rii unor locuri pentru diferite Se duc tratative — după cum tatea unui local cu profil tra d in A lba Iu lia . ru lu i a rtis tic : C ic lu l „E le m en tele com
în
obiective, precum şi deselor ne-a informat tov. preşedinte diţional local. ponente ale spectacolului* : M uzica 12,25
spectacolul te atral dc am atori ;
schimbări în planificare De n- al U.R.C.C., cu o femeie meş Cîteva consideraţii despre I.strada a rtis tu lu i am ator ; Aspecte dc 13.00 P entru cei m ici. In loc de cin e
O situaţie necorespunzâtoare semenea, controlul şi îndru teră în „maioş" „dudoş". In „vinul casei-. Peste lot ni s-a la faza raion ală a celui de al V III-Io n ma : „J o c u l d e a c a rn a v a lu l* ; 18.10
există la bufetul „Pescăruş" marea n-au fost destul de exi rest, meniurile obişnuite ale spus că în localurile cu spe concurs a rtis tic pe tară ; 12.10 „C în te c Pentru tin e re tu l şcolar. S tudioul p io n ie
rilo r ; 19.00 T e le ju rn a lu l «le seară : A -
din Teiuş, aşezat la şoseaua gente. Dacă luăm numai fap bufetelor şi restaurantelor, a- cific local, ca şi în celelalte m iru lr u - n ţară auzi* — em isiune dc gcm la economică : 19.90 ..M u lt c dulce
D E V A < O glinda cu doua fc|c (cine
naţională. Aici pereţii sînt a tul câ cele 8 noi chioşcuri aş celeaşl pe care oricine îe întîl- se va servi vinul casei. Din ce m a to g ra fu l „P a tria ") i în a in te dc rtlzhoi cintece şi jo c u ri ; 13,30 In tîln irc cu j i frum oasă*. Em isiune de lim bă ro
m elodia pop ulară şi in te rp re tu l p re fe
fumaţi şi pe unele locuri co teptate cu nerăbdare la Cli neşte în orice localitate a re soiuri şi dacă va fi acelaşi in — In com pletare î Pala („A ria **) j S I- rat ; 14.15 l o t în a in te (e d iţie nentru mână contem porană ; 19.40 Ln ordinea
z ile i I O rganizarea ş tiin ţific * a m uncii
jiţi, mobilierul este murdar, nic, Şibot, Aurel Vlaicu, Zam, giunii şi ţârii. Căutările pen tot sezonul, numai la U.R.C.C. M E R IA : Barbă M ojic seriile I «I I I ; p io n ie rii din clasele a IM -a ţ i a IV -a ; si a pro d u cţie i ; 20.00 Gong. Em isiune
1-1.35 Două in im i in tr-u n vnts ;
15,09
barul foarte neîngrijit. Ne în Ţebea şi în alte localităţi, au tru valorificarea tradiţiilor lo Alba am primit un răspuns H U N E D O A R A : Nu sînl demn de lin e F.Jiţic ra d io fo n ică . Î L C aragiale : C.i- de actu a lita te teatrală ; 20,15 T e lcg lo h ;
(„S id c ru rg ls iu l") ; O glinda cu două fefe
«le
S o lig ti
Pe urm ele in ca şilo r ; 20.40
trebăm cînd vor fi puse Io cale în ce priveşte bucătăria concret, şi anume câ „vinul — In com pletare : In v iz ib ilu l v iz ib il ragia lc pove stitor ; 15,21 C intece uşor de opera in tc rp re lîu J ro m a n ţe ; 21,00 M e
punct aceste deficienţe ? fost comandate la Iprodcoop n-au constituit aici o preocu casei" va fi: fetească de Alba, ( „F la c ira " ) ; C A L A N : F a lsţa ff ; P E rc tin u t ; 16.15 R ecital vocal M ariu9 m oria peliculei ; Cum se distrau b u n i
Iv in tz lrr ; 16.90 C întă A n d a Călugărea-
Faţă de cele arătate mai sus Alba Iulia, foarte tîrziu, din pare deosebită. riesling şi muscat olonel T R O Ş A N I : A ce i oam eni m inun a(i (n nu şi lla rliu C onstanliiicscu ; 17,30 C iclu l c ii : 21,20 Film docum entar a rtistic :
m a fin ilc lo r zburătoare („1 N o ie m b rie ")
este răspunzătoare şi condu care cauză, nici acum nu-s gala ln ultimul timp, in mai ţoa în a in te de ră rb o i („R e p u b lic a ") ; L U - „Să înţelegem m uzica* — M elod ia in Klam citco : 22.00 M uzica In ea acasă. E
m isiune «lespre ei cu F ilarm onica «le sini
cerea Uniunii regionale a co ne putem da seama cît de „ope La Sebeş, în schimb, la bu le localurile, „vinul casei" nu-i T E N I : Laguna d n rin fc lo r („C u ltu ra l") i decursul ve a cu rilo r (I) ; 18.05 K adiosim - „G e o rg e Enescu* ; 22,10 D osarul tir ... ;
poiţion. F a cto rii coeziunii fa m ilie i ; IS.25
operativelor de consum. Unele fetul din dealul Miercurei se decit un paravan al unor a Descoperirea lu i Ju lie n B o li („M u n c ito „C în d lilia c u l în flo re şte *, muzică u jo n - 22,40 D in culisele m uzicii njoare ; 23,GO
resc") ; U R IC A N Î : Escrocii la m ănăsti
întîrzieri se datoresc tărăgă rativ- a lucrat conducerea U- preconizează să se servească mestecuri acre şi deloc gus re — In com pletare : O zi din via fa lu i ră ; 19,00 Concert dc m e lo d ii rom a T e le ju rn a lu l dc noapte.
nării de către aceasta a fixă- nlunil regionale. slănină de Gîrbova cu ceapă, toase Ar fi bine să se ia mă T ic ă ; P A R O Ş F .N lt In genunchi mă n lo rc neşti : 21,05 Antena tin e re tu lu i. In cu*
scoverzi cu brînzâ şi numeroa la tine | V U L C A N : Dragostea în v in prins ; Es'roda em isiu n ii. G hid tu ris tic :
se produse de zahana. La slî- suri care să asigure „vinului ge. In com pletare t Ce s-ar în lîm p la monumente nlc n a tu rii d in M u n ţii R e
casei" un anume soi, care să
te zatu lui. Masă rotu ndă cu... muzele ;
O Un cal de bătaie : virşlii „a la na de lingă Lancrâm se va se găsească doar înlr-o sin «Iacă... : C R IV ID IA : O peraţiunea ..î" ; 22.45 M oment poetic. Poeme despre Răi*
D A R IL lT E N t t S-a îo llm p la t la m iliţie
prepara balmoş, batal la fri gură unitate şi în permanen — In com pletare t D ra m u ri ; A N IN O A - cescu, de N iro b e Labiş ; 23,00 La braţ
eu muzica uţoară.
I.IV E Z E N J :
Orâştie” & Balmoş, pui fripţi cu gare, mămâliguţă ciobănească ţă. Deci, atenţie şi la ce se SA t Vrem ea z ip e z ilo r ; Adevărata la(5 P R O G R A M U L II : 7.45 Piese vocale PENTRU 24 OKK
P E T R I L A :
V itico lu l s
şi altele.
toarnă în ulcelele de pămînt.
a fascism ului : L O N E A : Fantomas se
Vremea se m enţine nestabilâ şi re la tiv
Crama de la Sîntimbru va
mujdei, dar şi cîrnafi cu fasole avea ca specialitate tradiţio ★ dezlănţuie („M in e ru l") i N u sînt copaci de estradă ; 8,20 C iu lă orchestra P a la răcoroasă cu cerul v a ria b il mai n o ro i
r e strada — In com pletare t D o u i mere
tu lu i p io n ie rilo r din C a pitală ; 8,15 C o
ziua. Izolat vor cădea averse «Ic ploaie.
„7 N o ie m b rie ") ; O N AŞ TIF. i Jandarm ul
nală pul fripţi cu mujdei. In Am ridicat cîteva probleme din Satnl Tropez (..P a tria ") ; ras cu pas ordonate cu ltu ra le ; X.45 „lla n a lu lc , V iu l m oderai din no rd -re t ţi est. T e m
ntîm iră flo a re * — em isiune de fo lc lo r ;
$ Vinul casei — paravan sau spe schimb, la restaurantul din care se cer grabnic rezolvate. („F Io c ă ra ") i C U C IR : Judex („7 N o îl.30 D o -rc -m i — pcotru co p ii : „G re ie peratura staţionară : ziua va fi c u p rin
Optimismul factorilor răspun
să în tre )l ţ i 17 gr.-ule Inr noaptea Intre
ie m b rie ") ; l*n(a pierd ut.. — In com ple
ia r*
ruşul lă u ta r ţ i n pierd ut viu ara
gara Teiuş tradiţia s-a oprit zători este bun. Dar l-am dori tare ; O m ul. prie te n u l n o ilru („M u n c i (scenetă m uzicală) ; 10,03 Program in 0 ţ i 3 grade, pe văi m ai coborîtă.
cialitate ? la... cîmaţi cu fasole. Proba concretizat în mai multă ini toresc") : SF.nEŞ : Lumea minitnat.5 a terp retat Hc orchestra sim fonică n F ila r PENTRU URMĂTOARELE
ţiativă. preocupare concretă 15*1 frn |ilo r G rim m („P ro g re s u l") i D im in e m o n icii de stat G hcorghe D im a* d in
10.30 Lectură
Braşov :
ţile nou l li.llo t cum inte (,.Sebeşul") ; A -
în prem ieră.
bil câ tovarăşii din conduce P D I.D U 1. DE SUS : Cele două o rfe lin e : 2 ZILE
Bucâlâria românească locală zentatâ. La Orâştie însă în e- rea U.R.C.C, Alba au căutat în final în ceea ce numim u A L B A IU L IA t M ondo cane seriile I O ctavin» Goga : „P a g in i n o i* (proză Vreme schimbătuare cu cerul ntai
in edită) ; 11,05 Să 'învăţăm un cîntec :
este tot atît de bogată şi va fnrâ de virşlii „a la Orâştie", nităţi de alimentaţie publică «I I I („V ic to ria ") | C e n tlc m rn u l din „ In h il p a rtid , îţi m u lţu m im * ; 11,15 D in mult noroi. Temperatura in uţoară
riată ca şi modul de a fi pre altceva deosebit n-am întîlnit. foarte mult pînâ au găsit a- cu profil tradiţional. Cocody („2 3 A u gust") ; TF.IU Ş t M in u - ţă rile socialiste , 11,45 R ecital de vio ară crejtere.