Page 2 - Drumul_socialismului_1967_05

SĂRBĂTORIREA ZILE! DE 1 MAI

IN ORAŞELE Şl SATELE REGIUNII HUNEDOARA

Pe chipuri de toate vîr-
stele iradiază un singur zîm-
bet — zîmbelul veseliei, al
bucuriei ţi împlinirii.

Tinereţe,
graţie
,<i flori.

(Urmare din pag. 1) noaslrâ din Deva a obţinut 11
diplome de onoare şi 4 menţi­
uni. Pulsul viu ei Hunedoarei
Mulţi locuiesc în apartamente
noi. se bucură de condiţii bu­ In timp ee în cadenţa melo­
ne de trai, pol să ofere copiilor* diilor fanfarei treceau prin fa­
o educaţie sănătoasă, un fru­ ţa tribunei torente de oameni Este un străbun obicei, o tra­ — Profesional, mă preocupă vom aduce pe fundaţiile înalte
mos ideal de viaţă. ai muncii, pe o stradă apropia­ diţie de o vîrstă cu fiinţa nea­ în mod deosebit reducerea o­ de 3 metri ! Aşa ceva nu s-a
Expresia recunoştinţei faţă tă elevii şcolii de muzică îşi a­ mului nostru ca in Arminden pririlor accidentale. Familial, mai făcut în ţară. Sînt însă
de munca şi viaţa noastră nouă cordau cu emoţie viorile. Peste oamenii să iasă în stradă, să-şi mă ocup de cei trei băieţi pe atît de sigur câ vom reuşi... — Astăzi trăim vremuri se­
este şi participarea plină de cîteva clipe fanfara a cedat manifeste public entuziasmul, cure-i am : cel mare — Victor La tribună am înlîlnit un nine, — ne spunea pensiona­
bucurie şi entuziasm a mineri­ locul tinerilor muzicieni. De bucuria şi satisfacţia faţă de — vrea să-mi urmeze meseria. fruntaş al adîncurilor, pe An­ interviu
lor la această demonstraţie. Nu sub arcuşul lor răsună acordu­ toi ce-au izbîndit. Transmisă II voi ajuta. tonie Rădoanc, artificier la rul Dorodicî. Văd împlinirea
numai cei din Deva, ci şi cei rile minunate ale cunoscutului din tată in fiu, din generaţie In coloana demonstranţilor E M. Ghelar. Â ţinut să ne îm­ unui ideal măreţ pentru care
care locuiesc în alte locnliLăţi, cîntoc ,1 Mai" de Ciprian Po- în generaţie, sărbătoarea de apare un panou sugestiv. O părtăşească cîteva reuşite şi am luptat şi muncii noi, comu­
la Văllşoara sau Visca au ţinut rumbescu Ropotele de aplauze primăvară — I Mai— a do- simplă aruncare de ochi îţi su­ satisfacţii din viaţa sa. înainte niştii, întregul popor. Nu vreau
să fie prezenţi cu familiile lor au răsplătit strădaniile mici­ bîndit sensuri şi semnificaţii gerează câ oţelăria Martin nr. de toate, aceea de a fi văzut să folosesc cuvinte mari. dar in coloană
în coloana noastră. lor interpreţi. Pe faţa dirijoru­ noi. 2 a elaborat 1.270 tone de otel pe fiica cea mai mare, Olivia, acesta este marele adevăr. Mă
Cu tovarăşul leronim Rusan, lui fanfarei satisfacţia era de­ Mai festiv ca oricînd, oraşul peste plan, în condiţiile redu­ în pragul bacalaureatului, ab­ duc şi astăzi să văd şantie­
director general al Termocen­ plină. flăcărilor nestinse, inima de cerii preţului de cost cu solventă a primei promoţii a rele Hunedoarei. Mi se umple
tralei Deva, purtăm o scurtă Sunetele metalice ale trom­ oţel a patriei — Hunedoara — 1.700.000 lei. Un nou dar de tînârului Liceu din Ghelar. inima de bucurie. Noi, bâtrî-
convorbire în tribună petelor, răpăitul cadenţat al a îmbrăcat haine de sărbă­ nii, ducem o viaţă lipsită de Oamenii din Valea Cărbune­ dri câ şi mina lor se înscrie în
— Cel mai mare obiec­ lobclor anunţă solemn prezen­ toare La cascadele m ulti­ preţ adus prin muncă ţârii. — Cred câ voi avea fericirea griji. Sîntem înconjuraţi cu lui şi-au prins, din nou. în rîndul celor care au rotunjit ci-
tiv energetic — ne decla­ ţa celor mai tinere vlăstare ale colore ale oraşului s-au a­ Despre semnificaţia lui, mais- s-o văd pe fata mea studentă, toţii de dragoste şi atenţie... porţi, verdele mesteacănului. frn de 20.000 tone de cărbune
ră dinsul — o început să palidei — pionierii. „Tricolo­ leronim Han este prin exce­ Zorile i-au găsit in coloane, pe în plus, pe întreaga Vale.
prindă contur în vecinăta­ rul* românesc cînlat din sute lenţă un om al muntelui, al străzi. îmbrăcaţi de sărbătoare, — Şi noi am luat cadenţa.
tea oraşului. In ziua de 24 a­ de piepturi tinere, face să tre­ pădurii. Ne-o spune nu atît pwrtind drapele şi flori. Lucrăm cu plusuri : 4 000 tone
prilie s-a trecut la glisarea clâ- salte inimile tuturor celor pre­ uniforma de silvicultor, cit ro­ „Rîde iarăşi primăvara la extracţia de cărbune, 200
busteţea sa fizică, aerul său de metri liniari la investiţii.
om oarecum retras, rare pairă C-a sosii Întîi de mai..,* Inginerul Octavîan Surtlu,
preferă un urcuş oricîl de a­ Sini mii. Veniţi la Petroşani şeful Exploatării miniere Dîl-
brupt, în schimbul unei discu­ din ţoală Valea. Şi parcă lot ja. e bucuros ca ne poate da ur
ţii despre sine. Şi totuşi... alitea flori, tot alîtea drapele, asemenea răspuns.
parcă tot atilea steluţe pui pu­ Prezentul se intîlneşte cu vi­
— Ce sentimente v-a trezit
Revărsare de opti­ trecerea acestui imens fluid rii. luliu Sfuparu şi Sabin itorul. La Uzina de reparat u­
tilaj minier din Petroşani se e-
Olnoancă poartă pe braţe tari
uman prin faţa tribunei ?
— Sentimentul câ oriunde faldurile Steagului de exploa­ xecutâ reparaţii capitale, care
tare minieră fruntaşă pe ramu­
vor transforma o secţie veche
munceşti, munca se scrie tot ră. Păşesc hotfyît şi mindri. Ei înti -una nouă, producătoare de
cu litere mari. E vorba însă deschid nodurile minorilor. dispozitive pentru legat ca­
mism şi bucurie de rezultate, de succese. în ul­ glodurile oamenilor din Valea bluri. Va fi unică în ţară. Orga­
Intrăm în coloană. Aflăm
timă instanţă de satisfacţii...
nizarea, modernizarea vor du­
ce, în următorii 10 ani, la du­
Jiului veniţi In demonstraţia de
Hunedoarei i se spune pe
drept euvînt inima de metal I Mai. blarea capacităţii de producţie.
a ţării. Dar tot atît dc propriu — Noi „am adus" de la Lu- Vestea au adus-o, ta demon­
i se poate atribui o altă trăsă­ peni aproape 11.000 tone de straţie, ajustorul Alexandru
tură : pepinieră dc cadre teh- cărbune peste... Cristea, strungarul Pa vel Gre­
nico-profesionale. Ne-am adre­ Alături e inginerul Enillian cii, şeful de brigadă Ghcorghe
sat tovarăşului Ioan Uhgtlr, iVîeluş. Scurtu, inginerul Gheorghc O-
dirli principale a termocentra­ zenţi la demonstraţie. Este o director de studii la grupul — Dumneavoastră ? lariu. întreaga coloană care ra­
lei, iar în dimineaţa acestei zi­ autentică expresie a sentimen­ şcolar lehnico-profesional al — Eu vin cu două raţionali­ portează, de I Mai. depăşirea
le s-a ajuns la cota de 8 m. telor de profund patriotism combinatului. zări. Eficienţa lor : 230 000 lei sarcinilor la toţi indicatorii.
S-a terminat şî fundaţia pentru care sînt născute, crescute şi economisiţi pe an. Oamenii poartă flori, drape­
primul cazan şi au fost turnaţi formate în cea mai lînârâ ge­ — Cum asiguraţi schimbul Mergem alături de demon­ le. grafice — simbol al hărnici­
primii metri cubi de beton la neraţie a patriei, chemată să de mîine cu cadre calificate? stranţi. Ne răspund oameni şi ei şi priceperii, al pasiunii si
fundaţia primului turbogencra- ducă mai departe tradiţia de — La noi există o tradiţie grafice. dragostei de muncă. Cităm ele
tor. muncă şi iubirea de glie a îna­ în această direcţie. Din 1913. Aurel Brînduş, inginer şef la pe grafice :
— In faţa tribunei se află intaşilor. grupul nostru şcolar a pregătit Exploatarea minieră Lonea, Exploatarea minieră Poleita:
mulţi lucrători de la „Energo- In această revărsare a tu­ peste 7.000 de muncitori cali­ vede mina in viilor. 835.000 lei economii la preţul
construcţia". Ce ne puleţi spu­ multului tineresc ne apropiem ficaţi, tehnicieni şi maiştri, — In 1970, noi vom extrage de cost ; Viscoza Lupcni : pro­
ne despre ei ? de un grup de pionieri. Adre­ pentru industria siderurgică. 1 150.000 tone de cărbune. In ducţia marfă vîndută şi înca­
— Muncesc cu mult entuzi­ săm Marcelei Cojocaru, preşe­ Trece coloana stegarilor de la secţia I furnale. In faţă, un furnalist poartă drape­ La un recent control am con­ 75-1.300.000. Sintem.după cum sată peste plan 150.000 lei ; Ex­
asm, fapt ce a făcut ca în pri­ dinta unităţii de pionieri de Ia lul „Secţie evidenţială in întrecerea socialistă". statat câ peste 5.000 din aceş­ vedeţi, în marş. Acum extra­ ploatarea minieră Uricmv
mul trimestru să se realizeze Şcoala generală ,.Dr. Petru Graficul realizărilor este o expresie cifrică a eforturilor depuse de harnicii furna- tia lucrează în mesei iile în care gem 880 000 tone Concentrăm realizat 4 127 tone peste pir ,
23,4 la sută din planul de in­ Groza", inhibarea : lisli : depăşirea planului cu 5.000 tone. reducerea consumului de cocs cu 0.3 kg/lonă fon­ s-au calificat. In ultimii ani producţia, mecanizării, automa­ 17 leg cărbune în plus. pe post.
vestiţii la construcţii-montoj. — Ce aduceţi în dar la a­ tă şi reducerea preţului de cost cu 2.700 000 lei. Foto : I. TERMIC am pregătit cadre pentru ;'0 tizăm. la productivitate ; 2,08 lei re­
Constructorii veniţi cu o boga­ ceastă demonstraţie ? de întreprinderi din (ară. ducere a preţului de cost pe to­
tă experienţă de pe şantierul — Pionierii din unitatea Mulţi din cei care au primit Intr-un euvînt — moderniza­ na de cărbune extras : Pre pa-
Termocentralei Luduş, ne asi­ noastră au note bune, participă diploma de maistru, proiectant, re. Ritm intens. De ia 1,334 la raţia de cărbuni Petnla : căr­
gură prin munca lor câ în 10G9 la numeroase concursuri, ex­ lăturat pentru prima dală Irul Gheorglie Ghibu ne-a iar pe cea mai mică. Victoria, laborant, tehnician electro­ 1,570 tone pe post. Paşi mari. bune spălat 101.5 la suta ; bri­
va intra în funcţiune primul cursii, vizite la locuri şî monu­ trei mari însemne ale hăr­ spus : trecînd cu bine examenul de mecanic sau energetician, fur- de oameni încercaţi, capabili chete 100 la sută.
grup de 200 MW, în final pu­ mente istorice din regiune. niciei şi vredniciei. Coloa­ — încercăm necontenit să admitere la liceu. Cîştig bine, nalist. oţelar sau laminator, să-i facă. Au demonstrat de a- Ne-am adresat unuia dintre
terea centralei fiind de 800 MW — Ne puleţi da cîteva amă­ na siderurgiştilor deschide de­ pulsăm pe arterele economice aşa că le voi putea întreţine îi întilnim la Galaţi, la Reşiţa, lîlea ori, prin realizări mari. cei peste 3.000 de copii ce poar­
cu posibilităţi de extindere. nunte ? monstraţia cu „Steagul roşu ale patriei cît mai mult metal. cu uşurinţă pe amindouă la în uzinele de la Roman, Cîm- prin cifre, Clement Bîrluţ, tă In mîini note mari, manua­
Pe tovarăşul Aurel Dorogn — Da ! Cei mai mulţi pio­ de întreprindere fruntaşă pe O facem cu convingerea fer­ şcoală. Ar fi împlinirea ulti­ Moise Danciu, Ioan FarcaŞ, le primite în dar. crenguţe în­
îl găsim preocupat de două nieri au note peste şapte, unii industrie"; colectivul I.C.S. Hu­ mă câ inlrind în balanţa ţârii, mei îndatoriri de părinte. Alte pia Turzii etc. Experienţa Hu­ loan Pop. Ioan Butdea... între­ florite. eşarfe. Se numeşte Ele­
probleme : reuşita demonstra­ au participat la concursul lite­ nedoara deţine „Diploma de el va însemna ridicarea la o griji nu mai am. Ne-um făcut nedoarei se afirmă «i rodeşte gul colectiv. na Săbuleâ.
ţiei elevilor Şcolii de muzică şi rar „Frumoasă şi bogată eşti, întreprindere evidenţiată în nouă putere, va determina fa­ casă nouă şi avem toi ce ne in toată ţara. — La noi e obiceiul — ne — Eu am venit să mulţu­
arte plastice al cărei director patria mea", in vacanţa de pri­ întrecerea socialistă pe tară in bricarea mai multor maşini, trebuie ca să ne simţim bine... Plin piaţă, a trecut şi ulti­ spune minerul şef de brigadă mesc
este, dar şi calitatea programu­ măvară am fost în excursii la ramura industriei construcţii­ unelte, bunuri de consum, va La discuţia noastră s-a ală­ Ioan Far caş — ca ori de cîte — De unde ai venit ?
lui artistic al fanfarei pe care Alba lulia, Sarmisegeluza, Ţe- lor", iar Uzina „Victoria" Ca- însemna bucurie, satisfacţie, turat un bâtrînel vioi. comuni­ mul demonstrant. S-a aşternut ori venim la demonstraţie să — De aici, din Petroşani, de
o dirijează, in ritmurile căre­ boa, Sibiu. Inn, „Steagul roşu" si «Diplo­ prosperitate pentru noi şi fa­ cativ. Am aflat câ-1 cheamă liniştea. Stăruie însă în minte raportăm succesele muncii la Şcoala generală nr. 0 Aero­
ia se mişcă întregul şuvoi al In desfăşurarea demonstraţi­ ma de întreprindere fruntaşă miliile noastre. Dorodicî Fahian, şi câ a atins şi inimă bogăţia realizărilor noastre, bucuriile noastre. Ce port.
demonstranţilor ei cele mai frumoase clipe de pe ramura industriei siderur­ In timp ce prin faţa tribu­ venerabila vîrstă de 7R de ani. de primăvară. E dovada cea raportăm acum ? Dintr-un a- — Poate de la numărul
— Aveţi o satisfacţie deose­ satisfacţie sufletească şi inten­ gice". nei continuă să se reverse co­ Este pensionar. Statui il răs­ mai bună câ 1967 va conferi balâ.j, unde nu se realizau de- cinci ?
bită la această demonstraţie ? sitate emoţională, le-au ndus Din şirul nesfirşit al demon­ loana celor 35 000 de demon­ plăteşte pentru meritele sale cît 4 tone pe post, noi am ex­ — Nu. Acolo am început cla­
— Da. fără îndoială. Mă bu­ pionierii şi şcolarii. Elanul şi stranţilor. chipurile siderurgiş­ stranţi, în difuzoare se aud în muncă si activitate îndelun­ României socialiste, poporului tras şase, şi cîle două fîşii pe sa întîi. Atunci şi şcoala aceea
cură deosebit faptul câ la re­ entuziasmul vîrslei lor au a- tilor radiază asemenea meta­ rostite cifre, se comentează gată in mişcarea muncitoreas­ ei harnic şi inimos, noi puteri zi. era nouă. Acum, într-a şasea,
centul festival interregional du9 in faţa tribunei întreaga lului incandescent pe care-1 grafice, se fac comparaţii, se că din ţara noastră. El a deve­ şi bucurii. Cînd ajung în faţa tribu­ învăţ în altă şcoală, tot nouă.
Hunedoara-Banat, la care au primăvară a tinereţii, a muncii plămădesc. Biografia lor se a- dau realizările şi sporurile de nei, minerii de la DÎIJa îşi în­ Aceasta e numărul şase. Sînt
participat 10 şcoli de muzică şi idealurilor celei mai tinere seâmănâ, se suprapune clin producţie ce întregesc tabloul nit membru al partidului co­ s t r u ţ a teţesc uralele. Feţele le rid in foarte mulţi copii ia noi în
din cele două regiuni, şcoala vîrsle a ţării. multe puncte de vedere ; şi marilor înfăptuiri. O cifră nc munist încă din primii ani de A. OAIIGÂ soarele primăverii, sUb falduri cartier...
are totuşi fiecare particularită­ reţine atenţia. Celor 1.400 be­ ilegalitate. GH. MillUEANU de drapele Trec veseli si mîn- Intre două marşuri, executa­
ţile ei. neficiari, combinatul le-a li­ te de fanfară, Âlihai Colcştie
La a cincisprezecea demon­ vrat în plus aproape 13 000 ne răspunde :
straţie. Victor Pal aduce cu el tone laminate. Zeci de tone clin — Eu vreau să mulţumesc
ceva din siguranţa şi slâpîni- acest metal a s.iuns in peste pcnlhi bâtrineţea asta liniştită.
rea multor încercări prin care 20 de târî ale lumii. Maistrul — De cînd ciniaîi în fanfa­
a trecut. Este martorul eveni­ laminator Ghcorghe Teodorcs- ră ?
mentelor deosebite clin munca cu confirmă : — De pe vremea cînd nu ne
şi viaţa furnaliştilor, a parti­ — Să nu vi se pară mult. lăsau, şi, la întîi de ma?. ne
cipat şi el la acest efort co­ Planul la grupul de laminoare adunam unde puteam : în.Bra-
lectiv şi din perspectiva anilor a fost depăşit cu 13<000 tone. ia, pe dealurile Lupeniului.
victorioşi care au trecut, gîn- Trece coloana constructori­ — Ce vîrstă aveţi ?
dul şi faptele lui se îndreaptă lor hunedoreni. Oamenii sche­ — Sînt cel mai bătrîn diri­
cu tenacitate spre viitor. lelor sînt mîndii de ultimele jor de fanfară din Vale.
— Prin ce vi se pare mai lor realizări : mărirea capaci­ Dirijorul de fanfară a ridi­
deosebită sărbătoarea de azi tăţii cuptorului nr. 3, termina­ cat bagheta :
faţă de celelalte la care aţi rea firului nr. 3 de la lami­ i.Rîde iarăşi primăvara
participat ? norul de sîrmâ cu trei tuni
— In primul rînd, oamenii înainte de termen, executarea C-a sosit. Ini,îi de mai..."
Hunedoarei sînt de nerecunos­ cu două zile mai devreme a Primăvara e-n coloane. Tn
cut. Au crescut, s-au maturizat reparaţiei cuptorului nr. 2 Din zîmbelul tineresc al contingen­
în gindire şî faptă şi simt cu mulţimea ce ovaţionează, ză­ telor de studenţi din centrul u-
toţii o înaltă responsabilitate rim chipul cunoscut ai mais­ niversilar Petroşani. Şi ei au
preluat tradiţia minerilor. Au
în muncă. Se afirmă lot mai trului Teodor Malancea, o­ adus In demonstraţie cele mai
pregnant sentimentul că mun­ mul care a crescut o dată cu frumoase realizări. Succesele
ca este izvorul tuturor bucu­ Hunedoara. examenelor. I>e poarta cu ei
riilor. — Ce satisfacţii v-a adus Georgeta Paicu, Virgil Iga. Ar-
— In ce vă priveşte, aveţi munca ? pad Fabri, Marin loţovici, su­
un motiv în plus de a vă bucu­ — Nenumărate ! Profesional te. Marin ne împărtăşeşte o do­
ra la această sărbătoare ? vorbind, consemnaţi, vă rog. rinţă :
— Mai multe. Unul mi se metamorfoza : necalificat — _ — I>a anul aş vrea să defilez
pare determinant. Din munci­ maistru principal de montaj- in coloana inginerilor.
tor necalificat, prim-furnalist, instalaţii. Interviuri. Din miile dc oa­
iar acum maistru principal la Este cea mai mare fiindcă de meni ne-ou răspuns cîliva.
cele mai moderne furnale ale ea se leagă ridicarea la putere Ne-au răspuns faptele. Fapte
ţârii (7 şi 0 de 1.000 nvc. fie­ a omului Malancea, a soţului şi eu rezonanţe adinei : umanism,
care). Nu cred câ mai este ne­ tatălui Malancea. solicitudine, demnitate, răs­
cesar să va spun câ profesio­ — Ce proiecte aveţi ? pundere, vigoare, pasiune..
nal am reale posibilităţi de au- — Multe, dar mă rezuhi la Făurarii lor s-au slrîns în co­
todepăşire. De altfel, în mun­ cel mai apropiat şi poate cel loane. Umăr la umăr. Braţ lin­
că, niciodată nu poţi spune câ mai curajos. încercăm la Câ- gă braţ. Şi-du închinat izbînzî-
ai făcut lotul, chiar dacă fur- lan o soluţie foarte îndrăznea­ le făuraridui bucuriilor ce le
nalişliî si-au depăşit planul cu ţă de reconstrucţie a furnalu­ trăiesc: PARTIDULUE
5 000 tone fontă. lui nr. 2. Vom preasainbla
Pe străzile Devei, la cîteva clipe după încheierea de­ — La ce vă gîndiţi cînd fa­ furnalul şl apoi, pe un pat de Demonstraţia oamenilor muncii la Hunedoara. In faţa tribunei trec coloane nesfirşi- LUCIA LICIU
monstraţiei. ceţi această afirmaţie ? Tipare, special amenajat, il te de pionieri. ’ SIMION POP