Page 31 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 31

3
           DRUMUL  SOCIALISMULUI  Nr.               3843


          La  fiecare  început  de  lună,   Radu,  Dumitru  Stâncâlele,  Va-   .Foarte  simplu,  răspunde  to­
         grupele  sindicale  obişnuiesc  sâ   sile  Zamfirache.  Toţi  au  spus   varăşul  Grigore  Bogdan,  orga­
         analizeze  activitatea  desfăşura­  lucruri  cunoscute  nu  de  cîteva   nizatorul  grupei  sindicale.  Pe
         tă  in  luna  precedentă  şi  sar­  zile,  ci  cu  luni  în  urmă :  greu­  bul  nostru este declarat eviden­ Işi  îndeplinesc  comisiile
                                                                    luna  trecută,  de  pildă,  schim­
         cinile  ce  revin  colectivului  de   tăţi  provocate  de  aproviziona­
         muncă  respectiv  în  luna  cu­  rea  neritmicâ  cu  trenuri,  pier­  ţiat  pentru  că  n-avem  pierderi
         rentă.  Rolul  adunărilor  în  ca­  deri  de  timp  în  hală  din  cau­  decît 6.000 kg de oţel.  In  aceas­
         re  se  fac  aceste  analize  este   za  solicitărilor  suprapuse  ale   tă  situaţie,  în  mod  firesc,  sint
         bine  conturat  şi  cit  se  poate   macaralelor,  lipsa  unor  scule.   declaraţi  evidenţiaţi  maistrul,
        de oportun: popularizarea expe­  Tangenţial  s-a  amintit  că,  deşi   şeful  de  brigadă,  şefii  de  echi­
                                                                    pe şi  cîţiva  dintre cei  mai  buni
         rienţei  pozitive  pe  formaţii  de   au  fost  perioade  cînd  s-au  cu­  dezbâtâtori,  macaragii,  electri­ de  rei’izie  atribuţiile  ce  le  sînt
         lucru  şi  individual,  evidenţie­  noscut  îmbunătăţiri  în  aprovi­
         rea  celor  care  au  înregistrat   zionare  cu  trenuri,  s-au  făcut   cieni,  lăcătuşi".
         cele  mai  bune  rezultate,  para­  montări  de  slabă  calitate.  Du­  Despre  criteriile  întrecerii  şi
         lel  cu  depistarea  neajunsuri­  pă  cum  spunea  maistrul  prin­  urmărirea  angajamentelor,  nu                                                                                Activitatea  comisiei  dc  revizie
         lor  şi  luarea  măsurilor  cores­  cipal  Iordan  Bacnef,  00  la  su­  se  poate  spune  nimic  fiindcă,                                                                        trebuio  să  se  desfăşoare  insă
         punzătoare  pentru  înlăturarea   tă  din  pierderile  de  metal  re­  aşa  cum  arătam,  ele  sînt  for­                                                                         într-o  perfectă  colaborare  cu                     $1* g
                                                                    male.  Din  moment  ce  nu  exis­
         şi  evitarea  lor.  Şi-a  îndeplinit   clamate  de  bluming  oţelâriei,   tă  un  mijloc  de  evidenţă  cla­ încredinţate ?  (II)                                                 consiliul  dc  conducere  ol  co­
         acest  rol  ultima  adunare  a   se  datoresc  scurgerilor  la  ma-                                                                                                               operativei  agricole  de  produc­
         grupei  sindicale  nr.  4  de  la  o-   selote.  Aici  deci,  în  hala  de   ră,  bine  pus  la  punct,  pentru                                                                   ţie, ‘ urmărind  împreună  ace­
         ţelâria  nr.  2  a  C.  S.  Hunedoa­  pregătire  a  trenurilor  de  tur­  urmărirea  zilnică  a  unor  o­  S-a  amintit  în  articolul  pu­                                       laşi  sţop:  consolidarea  şi  dez­
         ra ?                         nare,  îşi  au  izvorul  multe  pier­  biective  de  întrecere  precise  şi   blicat  in  ziarul  nostru  cu  nr.                                    volt uron  cooperativei,  îndepli­
          Asupra  referatelor  maistru-  deri  de  oţel.            angajamente  concrete,  cum  se   3840  din  7  mai  a.c.  că,  dato­                                                  nirea  şi  depăşirea  planului  de
                                                                    poate  atribui  titlul  de  eviden­                         Pe  teme  privind  respectarea  preve­                      producţie,  creşterea  venituri­
                                                                    ţiat  în  întrecere  unor  oameni   rită  lipsei  de  răspundere  de                                                    lor  obşteşti  şi  apărarea  inte­
                                                                    în  defavoarea  celorlalţi ?  Prac­  care  au  dat  dovadă  unele  con­  derilor statutare  şi  apărarea  avutului      grităţii  proprietăţii   coopera­
                                                                    ticarea  unui  astfel  de  procedeu   silii  de  conducere  ale  coope­                                                 tiste.
                                                                                                  rativelor  agricole  şi  comisiile
         CONCLUZII  DES­                                            denaturează  caracterul  mobili-   de  revizie  faţă  de  apărarea  a­  obştesc  în  cooperativele  agricole            misiei  de  revizie  constituie  u­
                                                                                                                                                                                             Aşadar,  buna  activitate  a  co­
                                                                    zalor  al  întrecerii,  slăbeşte  in­
                                                                                                  vutului  obştesc,  au  existat  ca­
                                                                    teresul  oamenilor
                                                                                                                                                                                            nul  din  factorii  care  contri­
                                                                                      în  găsirea
                                                                    celor  mai  bune  soluţii  de  lu­  zuri  de  delapidare  sau  înstrăi­                                                 buie  la  apărarea  şi  dezvolta­
                                                                    cru,  în  generalizarea  lor,  dez­  nare  din  proprietatea  obşteas­                                                  rea  cooperativei,  la  consolida­
                                                                                                  că.  Faţă  de  abaterile  semnala­
         PRINSE  DIN  ADUNA­                                        baterea  autocritică  a  propriilor   sprijinul  organizaţiilor  de  par­  cuvenite  de  la  debitori,  im-   şoare,  totodată,  o  muncă  de  e-   rea  econom ico-organi za lorică  a
                                                                                                  te,  în  majoritatea  cazurilor,  cu
                                                                                                                                                                                            acesteia.  Exercitarea  conştiin­
                                                                    deficienţe.  Acest  lucru  se  ve­
                                                                                                                                                              ducarc  a  membrilor  coopera­
                                                                                                                                pulsionindu-se  încasarea  lor  in
                                                                    de  şi  din  participarea  slabă  la
                                                                                                                                                                                            tarea  cu  regularitate  a  rapoar­
                                                                    ultima  adunare  a  grupei  sin­  tid,  s-au  luat  măsuri  ca  cei   cel  mai  scurt  timp.  De  aseme­  tori  în  spiritul  atitudinii  so­  cioasă  a  sarcinilor  ei,  prezen­
                                                                                                                                                                      faţă  de  bunurile  ob­
                                                                                                                                                              cialiste
                                                                                                                                nea,  au  datoria  sâ  verifice  a­
                                                                    dicale  cînd  au  lipsit  peste  10   vinovaţi  sâ  acopere  daunele   plicarea  şi  respectarea  norme­  şteşti, în scopul înlăturării  aba­  telor  comisiei,  atragerea  unui
                                                                                                  provocate  cooperativelor  agri­
         REA  GRUPEI                                                oameni  (precis  nu  ştia  nici  or­  cole.  Pentru  actele  suvlrşite  şi   lor  de  muncă,  exactitatea  cal­  terilor  şi  abuzurilor,  faţă  de   număr  de  membri  ai  coopera­  Strada  Tudor  Vladimirescu
                                                                                                                                                                                            tivelor  pentru  efectuarea  unor
                                                                    ganizatorul  grupei  sindicale).
                                                                                                                                                                                       su
                                                                                                                                                              orice  acţiune  care  tinde
                                                                                                                                culării  zilelor-muncâ,  folosirea
                                                                                                  pentru  atitudinea  de  căpătu­
                                                                      Dacă  de  la  adunare  nu  s-au
                                                                                                                                                                                            constituie aspecte ale  democra­
                                                                    desprins  concluzii  care  sâ  fie   ială,  Cristea  Vasile,  fostul  bri­  chibzuită  a  zilelor-muncâ  pla­  submineze  activitatea  coopera­  controale  cît  mai   eficiente,   încadrată  de  blocuri  cu  o  linie
                                                                                                                                                              tivei,  să  propună  —  spre  sanc­
                                                                                                                                nificate,  corecta  lor  evidenţie­
                                                                                                                                                                                                                          arhitectonică  modernă,  este  u­
                                                                                                  gadier  zootehnic  de  la  coope­
                                                                    materializate  într-un  termen   rativa  agricolă  din  Stremţ  a   re  şi  decontare.    ţionare  —  consiliului  de  con­  tismului  cooperatist,  ale  mo­  na  dintre  cele  mai   frumoase
         SINDICALE                                                  cit  mai  scurt  pentru  asigura­  fost  înlocuit  din  funcţie  şi  o-   bleme  nu  s-au  bucurat  de  a­  ducere  pe  cei  vinovaţi  de  a­  dului  de  viaţă  internă  ce  tre­  străzi  din  oraşul  Lupeni.
                                                                                                                                  Acolo  unde  asemenea  pro­
                                                                    rea  îndeplinirii  sarcinilor  dc
                                                                                                                                                              bateri  şi  nereguli  in  gospodă­
                                                                                                                                                                                                                 fiecare
                                                                                                                                                                                            buie  să  caracterizeze
                                                                                                  bljgat  la  plata  daunelor  adu­
                                                                    plan  pe  luna  în  curs,  se  cuvin
                                                                                                                                                              rirea  avutului  obştesc  cît  şi
                                                                     lotuşi  cîteva  concluzii  Ia  adre­  se,  iar  organizaţia  de  partid   tenţia  comisiilor  de  revizie,  se   pentru  recuperarea  eventuale­  cooperativă  în  parte.  Foto :  N.  MOLDOVEANU
                                                                                                                                manifestă
                                                                                                                                                   fenomene
                                                                                                                                          diverse
                                                                    sa  comitetului  sindicatului  al   l-a  exclus  din  rindurile  sale.   negative.  De  exemplu,  unii  de­  lor  pagube  aduse  proprietăţii
                                                                    C.  S.  Hunedoara  şi  a  Consili­  Atît  pe  linie  administrativă  cit   bitori  din  sistemul  cooperati­  cooperatiste.
         lui  şi  organizatorului   grupei  .   Se  pare  că  problemele  de                      şi  pe  linie  de  partid  au  fost
                                                                     ului  local  al  sindicatelor.
                                                                                             In
         sindicale  nu  ne  oprim   prea   natura celor  ridicate  în  aduna­  activitatea  lor,  aceste  organe   sancţionaţi  şi   lancău  Ironim   velor  agricole  imobilizează  în­  Cînd  se constată  abateri  gra­
         mult.  In  bună  parte  ele  au   rea  grupei  sindicalo  nr.  4  de   prea  puţin  se  ocupă  de  îndru­  de  la  cooperativa  agricolă  din   semnate  sume  din  sfera  circu­  ve,  este  indicat  ca  neînlîr/.îat
         reuşit  sâ  cuprindă   aspectele   la  O.S.M.  2,  nu  sînt  noi.  Ele  se   marea  şi  controlul  muncii  gru­  Ighiu,  Murar  Gheorghe  de  la   laţiei  mijloacelor  băneşti.  comisia  de  revizie   să  indice
         cele  mai  esenţiale  ale  activi­  repetă  de  la  o  lună  Ia  alta  toc­              Cristur  şi  alţii.             Consumul  de zile-muncâ  pen­  consiliului  de  conducere  con­  întreprinderea  minieră  Cluj
         tăţii  din  luna  precedentă.  Vom   mai  pentru  că  nu  se  înlătură   pelor  sindicale.  Despre  între­  Măsurile  respective  au  fost   tru activităţi  neproductive con­  vocarea   adunării   generale
                                                                     cerea  socialistă
                                                                                    ele  vorbesc
         consemna  mai  mult  discuţiile   operativ  anumite  deficienţe  or­  mult.  dar  prea  puţin  se  inte­  luate,  în  cele  mai  multe  ca­  stituie,  de  asemenea,  o  anoma­  pentru  discutarea  acestora  şi
         purtate şi  concluziile ce se  des­  ganizatorice  care  diminuează   resează  de  desfăşurarea  ei.  O-   zuri.  de  către  consiliile   de   lie  înh-un  număr  de  coopera­  stabilirea  de  măsuri  corespun­  Centrul  de  cercetări
                                                                                                                                                              zătoare,  sâ  sesizeze  în  acelaşi
         prind  din  ele.              randamentul  muncii  in  perioa­  ţelut  nu  se  face  numai  cu  aju­  conducere  ale  cooperativelor   tive.  Cîteva  exemple  sînt  con­  timp  şi  celelalte  organe   în
           Ioan  Doloşcenco.  —  De  cînd   dele  de  vîrf,  pentru  cu  grupa                    agricole  Ia  indicaţia  organelor   cludente  în  această   privinţa.                                  str.  Horia  nr.  78,  telefon  17330
                                                                     torul  topitorilor.  Un
                                                                                          cuvînt
         s-a  defectat  motorul  la  maca­  sindicală  nu  ştie  cum  să  ac­  greu  de  spus.  hofârîlor  chiar,   raionale  şi  orăşeneşti  de partid   Datorită  lipsei  de  control,  la   drept.
         raua  4,  nu  mai  putem  face  fa­  ţioneze  în  sprijinirea  directă  a   îl  au  şi  cei  de  la  pregătirea   sau  de  stat  care  au  controlat   cooperativa  agricolă  de produc­  Potrivit  articolului   12  din   ANUNŢA  CA:
         ţă.  Actualele  motoare  „merg"   procesului  de  producţie.  Oa­  trenurilor,  dar  atîta  timp  cît   activitatea  economico-financia-   ţie  din  Ilia,  socotitoarea  Lupşa   Statutul  cooperativelor  agrico­
         prea  încet.  Sâ  fie  înlocuite.   menii  s-au  obişnuit  să  aştepte   întrecerea  socialistă  are  aici   râ  a  majorităţii  cooperativelor   Matilda  şi   brigadierul   Ioan   le,  in  cazul  cind  s-au  pricinuit   Intre  29—31  mai  1967  se  va  ţine  la  sediul  între­
         Dezbâtâtorii  de  maselote  lu­  adunarea,  sâ  arate  cîteva  ca­  un  caracter  pur  formal,  efec­  agricole.  Râu  este  că  la  preve­  Suba,  deşi  au  lipsit  mult  timp   pagube  cooperativei,  cei  vino­  prinderii  concursul  pentru  ocuparea  posturilor  vacante
         crează  prea  încet.          zuri  .obiective-  (aluzie  la  ne-   tele  ei  n-au  cum  sâ  se  vadă.   nirea  abaterilor  relevate  sau   de  la  muncă  au   fost  lotuşi   vaţi  trebuie  să  fie  obligaţi  la   de  cercetători  pentru  următoarele  specialităţi:  ingineri
           Nlcolae  Arjoc.  —  Prea  dese   ritmicitatea  sosirii   trenurilor   Oamenii  de  aici  muncesc  mult.   la  depistarea  lor  nu  şi-au  a­  pontaţi.  Tot  aşa  s-a  procedat   plata  despăgubirilor,  râspun-   mineri,  ingineri  preparare,  ingineri  chimişti,  ingineri
         sint cazurile de întîrziere a ma­  de  la  bluming)  ori  să-şi  ia  un   dar  eforturile  nu  le  sînt  încă   dus  întreaga  contribuţie  comi­  şi  la  cooperativa  agricolă  din   zind  şi  disciplinar,  conform   mecano-energelici,  geologi,  chimişti,  fizicieni,  tehnicieni
         nevrelor  la  trenurile  intrate  în   vag  angajament  de  care  uita   suficient  valorificate,  propune­  siile  de  revizie  cărora  le  re­  Bâcia,  unde  preşedintele  aces­  regulamentului  de  ordine  inte­
         hală.  Azi  noapte (5  spre 6  mai),   intr-un  timp  destul  de  scurt.  rile  lor  nu-şi  găsesc  drumul   veneau  sarcini  de  mare  răs­  tei  unităţi,  Eugen  Sempali,  a   rioară  al  cooperativelor  agri­  mineri,  tehnicieni  preparare,  tehnicieni  mecanici,  me­
         blumingul  ne-a  trimis  3  tre­  Aproape  toţi  care  au   luat   cel  mai  scurt  de  aplicare.  Ac­  pundere  în  această  privinţă.  fost  de  asemenea  pontat  deşi   cole  de  producţie.  Plata  des­  canici  de  precizie,  economişti  cu  studii  superioare  şi
         nuri  deodată  abia  la  ora  3,  iar   cuvînlul  .n-au  uitat-  să-şi  ia   tiviştii  celor  două  organe  a-   Care  ar  fi  trebuit  să  fie  ro­  zile  in  şir  a  neglijat  treburile   păgubirilor  şi  sancţiunile  dis­  medii,  precum  şi  traducători  pentru  limbile:  engleză,
         pînâ  atunci,  am  stat.  In  alte   acest  angajament.  Dacă  anga­  minlite  ocolesc  acest  impor­  lul  comisiilor de  revizie  jn  pre­  cooperativei  agricole  execulîntl   ciplinare  le  hotărăsc   consi­  germană  şi  frapeeză.
         schimburi  treaba  merge  mai   jamentul  este  atît  de  formal,   tant  sector  de  activitate,   în   venirea  unor  asemenea  feno­  în  acest  timp. contra cost, porţi,   liile  de  conducere.  Piîngerile   Solicitanţii  vor  prezenta  următoarele  acte:  diplo­
         bine,  ceea  ce  înseamnă  că  la   este  lesne  de  înţeles  că  ace­  timp  ce  birourile  grupelor  sin­  mene ?     garduri  sau  lucruri  de  rotărie   cooperatorilor  nemulţumiţi  de   ma  de  studii,  memoriu  de  activitate tehnică şl vechime,
         noi  munca  nu-i  bine  organi­  eaşi  nuanţă  o  are  şi  caracte­  dicale  nu  ştiu  cum  sâ  mun­  Ele  au  datoria  să  controle­  diferitor  cetăţeni  din  comună.   hotărârile  consiliului  de  con­  şi  lucrările  publicate.
         zată.                                                       cească.                       ze  respectarea  cu  stricteţe  a   Alte  cooperative  reţribuie  cu   ducere   privind  obligarea   la
           Aceeaşi  remarcă  o  făceau  şi   rul  întrecerii  de  aici.  Şi-atuncs,                tuturor  prevederilor  Statutu­  zile-muncâ  diferiţi  paznici  din   plata  despăgubirilor  şi  aplica*   Concurenţii  vor  fi  examinaţi  cu  precădere  în  le­
         Gheorghe  Ariton,  Constantin  cum  se  fac  evidenţierile ?               I.  CIOBANU    lui  cooperativelor  agricole  de   sectoare  care  nu  le aparţin  sau   rea  sancţiunilor  disciplinare  se   gătură  cu  sectorul  de  substanţe  minerale  utile  neme­
                                                                                                   producţie,  în  scopul  unei  bune   pe  membrii  consiliilor  de  con­  adresează  comisiilor  de  jude^   talifere,  (doloniită,  calcare,  geologia  substanţelor  ne­
                                                                                                   gospodăriri  a  proprietăţii  ob­  ducere  ale  cooperativei  pentru   cată  care  au  datoria  să  le  re­  metalifere,  organizarea  unei  mine,  punerea  în  exploa­
                                                                                                   şteşti.  sâ  lupte  pentru  apăra­  că  participă  la  şedinţele  de   zolve.              tare  a  unei  mine,  prepararea  substanţelor  nemetali­
                                                                                                   rea  avutului  obştesc  al  coope­  consiliu.                După  cum  se  ştie,   comisia   fere  ca:  argila,  caolin,  bentonită,  feldspaţi,  mică,  nisi­
                                                                                                   rativei  agricole  şi  să  sesizeze   In  afara  sarcinilor  care  au   de  revizie  nu  este  subordonată   puri  caolinoase),  utilizarea  industrială  a  substanţelor
                                                                                                   cheltuielile  de   mijloace  bă­  fost  arătate  mai  sus,  comisiile   preşedintelui  sau  consiliului  de
                                                                                                   neşti  şi  materiale  făcute   in   de  revizie  au  datoria  sâ  ur­  conducere  a!  cooperativelor  a­  nemetalifere  şl  condiţii  dc  calitate  a  substanţelor  ne­
                                                                                                   mod  neegal  sau  neeconomic.  mărească  permanent  cum  se   gricole  de  producţie.  Datorită   metalifere.
                                                                                                     In  verificările  pe  care  le  fac,   face  valorificarea  producţiei   acestui  rol  important,  cît  şi   Celelalte  condiţii  vor  fi  comunicate  celor  Intere­
                                                                                                   comisiile  de  revizie  trebuie  sâ   obţinută  de  membrii  coopera­  pentru  stabilirea  unui  cadru   saţi,  la  cerere  de  către  Cenţrul  de  cercetări  Cluj,  str.
                                                                                                   aibă  în  vedere  şî  modul  cum   tori,  sâ  lupte  pentru  a  desco­  corespunzător  desfăşurării  u­  Horia  nr.  78,  telefon  17330.
                                                                                                   a-au  realizat  obligaţiile  către   peri  toate  rezervele   interne   nei  activităţi  eficiente,   prin
                                                                                                   stat  (impozite,  taxe, ‘  prime   din  cooperativă,  în  vederea  în­  statut  s-a  stabilit  ca  această
                                                                                                   A.D.A.S.  etc.),  plata  lucrărilor   deplinirii  planului  de  produc­  comisie  sâ  fie  subordonată  nu­
                                                                                                   efectuate  de  S.M.T.  şi  a  celor­  ţie  şi  financiar,  pentru  creşte­  mai  adunării  generale  şi   să
                                                                                                   lalte  datorii,  cît  şi  felul  în  ca­  rea  renlabililâţii  şi  a  acumu­  răspundă  numai  faţa   de  ea
                                                                                                   re  se  face  încasarea  sumelor  lărilor.  Ele  trebuie  sâ  desfă­  pentru   activitatea   depusă.
                                                                                                                                                                                               Direcţia  regională  transporturi  auto
                                                                                                                                                               perturbai ii  in  circulaţia  /renu-
                                                                                                   Doi  mecanici  la  bord                                     rilor...                                     Hunedoara— Deva
                                                                                                                                                                 —  Merg  eu  in  cursă.  In depou
                                                                                                                                                               nu  este  nici  un  lochist  de  re­
                                                                                                                                                               zervă  —  ii  spuse  mecanicul  dc            ANGAJEAZA  IMEDIAT:
                                                                                                      P/nd  la  plecarea  In  cursă  a   incinta  slatiei  C.p.R.  Teiu$.  Aici,   locomotivă  Francisc  Palco,   ce
                                                                                                   trenului  accelerat  308  mo»  ră­  lochistul  a  /os/  supus  controlu­  era  pe  aproape.    —  un  inginer  cu  probleme  de  protecţia  muncii.
                                                                                                   măsese  un  steri  de  ord.  Meca­  lui  medical.  După  cîteva  minu­  Udrea  il  privi  nedumerit.
                                                                                                   nicul  Virqil  Udrea,  împreună  cu   te  mediaţi  dispensarului  i-a  co-   —  Pină  la  Braşov  nu  e  o  Iu-   CONDIŢII:
                                                                                                   lochistul  Ion  Muntean   făceau   miinicat   mecanicului  că   Ion   me.  Fac  eu  pe  lochistul.  —  vechime  de  cel  puţin  5  (cinci)  ani  în  cîmpul
                                                                                                   „ toaleta"  locomotivei.  O  mişca­  Muntean  nu  va  putea   pleca.   Dc  bucurie,  mecanicul  Virqil   muncii;
                                                                                                   re  neconlro/ald  a  corpului  i-a   Fa(a  tui  V irqil  Udrea  s-a  cris­  Udrea  Isl  imbrăti.şa   tovarăşul   —  limitele  de  salarizare  între  1.875—2.100  lei.
                                                                                                   provocat  fochistului   o  durere   pat.  Inqrijorarca  a  crescut.  Pină   de  muncă...       Informaţii suplimentare  se  pot  obţine  la  sediul  di­
                                                                                                   ascu|î/d  in  abdomen.  Inqrijoau   la  plecarea  acceleratului   mai   La  ora  stabilită  impieqalul  de   recţiei  din  Deva,  str.  Cuza  Vodă nr.  17—19.
                                                                                                   de  starea  tovarăşului  său  de   eiau  doar  citeva  minute.  Pâră   mişcare  dădu  cale  liberă  trenu­
                                                                                                   muncă  mecanicul  Virqil  Udrea   fochlsl  nu  putea  porni  la  drum.   lui  acceletal  care  porni  la  drum
                                                                                                   a  anunfal  urqent  impleqalul  de                          cu  doi  mecanici  la  bord.
                                                                                                   mişcare.  Apoi,  ajutat  de   alli   Cum  se  va  descurca ?   "
                 Lăcătuşul  Niculae  Ignea,  de  la  Uzina  .30  Decembrie-  din  Cugir,  a  conceput  şi  executat   ceferişti  l-au  dus  pe  Ion  Mun­  Fiecare  clii)ă  pierdută  însem­  V.  STREMŢAN
              o  nouă  matriţă.  Iatâ-1  in  fotografie  verificînd  cu  atenţie  dimensiunile acesteia.  tean  la  dispensarul  medical  din  na  întîrziere,   putea   provoca  corespondent
                                                                                                                                                                                                 în t r e p r in d e r e a         pe n tr u
                                                                                                                                 tea  economisi  circa  80  kg  me­
          E X A M E N U L                       M      E T A L U R G I Ş T I L O R                                               tal.  Am  citat  un  singur  exem­  mcnzilc  primite  pină  acum  se   COLECTAREA          METALELOR
                                                                                                                                                               ciştigă  la  aceste  repere  peste
                                                                                                                                 plu.  Asemenea  canale  prin  ca­  6  tone  metal.
                                                                                                                                 re  se  scurg  zilnic  sule  de  ki­  ţiunea  de  economisire  a  me­
                                                                                                                                                                 Pornind  de  la  faptul  câ  ac­
                                                                                                                                 lograme  de  metal  sînt  multe.
          Cum  Iolosi|i  rezervele                                                                                               Conducerea  atelierelor  se  ocu­  talului  este o noţiune comp/exâ   cu  sediul  în  Bucureşti,  strada  Theodor  Aman  nr.  4
                                                                                                                                                                                                       raionul  16  Februarie,  telefon  13.17.34,
                                                                                                                                 pă  însă  insuficient  de  valori­
                                                                                                                                                               ce  vizează  mai  mulţi  factori,
                                                                                                                                 ficarea .acestor  rezerve
                                                                                                                                                                                                               A N G A J E A Z A :
                                                                                                                                                               ne-am 'orientat  şi  spre  promo­
                                                                                                                                                                                               temporar  pentru  Băiţa  (Peşliş)  inginer  sau  tehnician  I
                                                                                                                                   Răspunsul  tovarăşului  ingi­
                                                                                                                                 ner  Vasile  Lungu,  şeful  servi­  varea  unor  oţeluri  cu  caracte­  ca  diriginte  de  şantier  (poate  fi  şl  pensionar).
                                                                                                                                                               ristici  şi  proprietăţi  fizice-me-
                                                                                                                                 ciului  tehnic  şi  de  producţie  a   canice  speciale  ce  asigură  o   Condiţiile  de  angajare  sint  cele  stabilite  de  nomen­
           de valorificare a metalului?                                                                                          ne-a  spus :                  rîlâ  axelor pentru  pompe, tam-   clatorul  de  funcţiuni  în  vigoare.
                                                                                                                                                               durabilitate  şi  rezistenţă  spo-
                                                                                                                                 fost  mai  argumentat.  Iată  ce
                                                                                                                                                                                                  Lămuriri  detailate  pot  fi  obţinute  la  adresa  de  mai
                                                                                                                                                               burilor,  diferiţilor  arbori  şi  al­
                                                                                                                                   —  Forţaţi  de.  împrejurări,
                                                                                                                                                                                               sus,  precum  şi  la  sediul  secţiei  I.C.M.  Hunedoara,  Bu­
                                                                                                                                 am  fost  obligaţi  să  căutăm  şi
                                                                                                                                                               făcut  un  calcul  cu  economia
                                                                                                                                 să  găsim  soluţii  adecvate  de   tor  piese.   Deocamdată  n-am   levardul  Republicii  nr.  5,  telefon  1966,  1821,  2822  Hu­
                                                                                                                                 economisire  a  metalului.  Ne­  de  metal  ce  rezultă,  dar  în   nedoara.
            La  ultimul  nostru  examen   —  Nu  vă  cere  nimeni  să   55.000  lei.  Unele  comenzi  ur­  piate  dc  dimensiunile  pieselor   primind  decît  circa  60  ia  su­  mod  cert  ea  există.  Pe  această
                                                                                                                                                               linie  se  înscrie  şi  înlocuirea
          desfăşurat  la  U.R.U.M.  Petro­  vă  comparaţi  sub  raportul   gente  ne  prind  însă  descoperiţi   ce  se  execută.  lă  din  necesarul  comandat,  am
          şani  ni  s-a  vorbit  foarte  mult   volumului  de  muncă,  dar  la   şi  în  acest  caz  sîntem  nevoiţi   O  vizilâ  in  atelier  a  fost  cel   trimis  delegaţi  la  marile  între­  materialelor  neferoase  cu  pie­
          despre  caracterul  extrem  de  e-   calitate  şi  eficienţă  econo­  să  folosim  materialele  existen­  mai  concret  răspuns.  Maistrul   prinderi  producătoare  şi  con­  se  din  oţel  şi  fontă.  La  un  sin­
          lerogen  al  producţiei  şi  con­                           te  în  magazie,  chiar  dacă  ele   Petru  Tod  confirmă  I.  M.  Bar­  sumatoare  de  metal  din  ţară   gur  reper,  ce  actualmente  se
          secinţele  ei  în   economisirea   mică  trebuie  s-o  faceţi.  sînt  supradimensionate,  cu  ris­  za  comandă  strunjirea  a  6  bu­  de  la  care  am  ridicat  nu  mai   execută  din  bronz,  se  preconi­  FABRICA  DE  CIMENT  TIRGD— JIU
                                                                                                                                                               zează  o  economie  de  1600  kg.
          metalului.  lalâ-ne  înlr-o  uni­  —  Sînt  de  acord.  O  aseme­  cul  de  a  se  pierde  50-60  la  su­  căţi  inele  dc  etanşare  în  greu­  puţin  de  40  tone  deşeuri  fe­
          tate  cu  profil  similar  —  Ex­  nea  confruntare  există.  După   tă  din  metal.  Socotesc  că  o   tate  de  1)5  kg  fiecare  bucată.   roase  pe  care  le-am  folosit  cu   latâ-ne  la  sfirşitul  ultimului
          ploatarea  atelierele  centrale   un  calcul  făcut  recent,  în  a-   prevedere  mai  realistă  a  nece­  In  final  piesa  ajunge  la  42  kg.  bune  rezultate.  Avantajele  au   răspuns.  Părerea  comisiei  de
          Crişcior  —-  aparţinind  de  I M.   teliereie  noastre  se  consumă   sarului  de  comenzi  ar  înlătu­  —  Sâ  nu  vi  se  pară  mult,   fost  multiple.  In  primul  rind   examinare  este  câ   discuţiile   ANGAJEAZA :
          Barza.  Diversitatea  comenzilor   lunar  în  jur  <lc  200  tone  me­  ra  in  bună  măsură  apariţia  a-   intervine  însoţitorul.  Exact  a­  metalul  ne-a  costat  mai  puţin   purtate  reflectă  preocuparea  şi   zidari  şamotori  categoria  a 6-a  şi  a  7-a.
          sosite  aici  spre  execuţie,  îi  o-   tal,  cu  un  indice  mediu  dc  u­  ceslor  fenomene.  ceeaşi  comandă  ne-a  fost  tri­  şi  am  valorificat  un  deşeu  sor­  interesul  de  care  se  bucură  în
          bligâ  pe  metalurgişti  să  acţio­  tilizare  dc  86  Ia  sută.  In   atelierul   maşini-unelle   misă  de  I.  M.  Baia  de  Arieş   tit  fierului  vechi.  In  acest  sens   rîndul  metalurgiştilor  acţiunea   In  limita  posibilităţilor se asigură cazare in blocuri.
           neze  de  fiecare  dată  altfel.  As­  —  Cum  vă  explicaţi  că  vă   unde  se  materializează  consu­  pentru  Roşia  Montană,  cu  deo­  mă  gîndesc  că  ar  fi  deosebit   patriotică  de  economisire  a
           ta  presupune  desigur  o  bună   situaţi  cu  6  procente  sub   mul  de  metal,  ne  răspunde   sebirea  că  un  inel  cintârca  Ia   de  economic  dacă  ar  exista  fi­  metalului.  Sint  necesare  însă
          cunoaştere a  meseriei.  Acest  a­  realizările  colegilor  dum­  maistrul  Petru  Tod.   început  300  kg.  Ca  om  caro  lu­  xată  o  modalitate  prin  care   unele  completări.  Faptul  câ  în
                                                                                                                                  cei  interesaţi  sâ  poală  benefi­
           tribut esenţial  al  muncii  carac­  neavoastră  din  Petroşani ?  —  Colectivul  atelierului  me­  crez  zilnic  cu  şublerul  şi  rigla            prezent  debitarea  şi  croirea  nu
           terizează  întregul  colectiv.  El   —  Dînşii  au  un  volum  mai   canic  se  preocupă  de  reduce­  de  calcul  vă  spun  sincer  câ  mi   cia  dc  acest metal  în  afara can­  se  fac  sub  un  strict  control  fa­
           a  fost  confirniîtt  de  operativi­  mare  de  confecţii  metalice  şi   rea  consumului  de  metal,  dar   se  rupe  inima  cînd  văd  atît*»   tităţilor  repartizate.  Nouă  ne   vorizează,  de  la  început,  risi­
                                                                                                                                  sînt  foarle  necesare  aceste  în­
           tatea  şi  sîrguinţa  cu  care  s-a   asta  îi  saltă.     nu  există  nici  o  evidenţă  din   risipă  de  metal.  Să  pierzi  la  o   lesniri  pentru  că  primim  mul­  pa  de  metal.  Centralizarea  a­  ÎNTREPRINDEREA  REGIONALA  DE
           acţionat  in  rezolvarea  sarcini­  —  Construcţiile   metalice   care  sâ  rezulte  economiile  ob­  singură  piesă  peste  250  kg  me­  te  comenzi  neprevăzute.  cestor  operaţiuni  şi  introduce­
           lor.  Se  poate  vorbi  chiar  de  o   n-au  fost  luate  in  calcul.  ţinute  îmi  vine  greu  s-o  dove­  tal,  mi  se  parc  exagerat  dc         rea  unei  evidenţe  riguroase  a
           anumită  tradiţie  de  transmite­  Un   răspuns  mai   concret   desc,  însă  sînt  convins  că  se   mult  şi  întreprinderile  care   —  Va  rugăm  să  ne  spu­  consumului  şi  economiilor  de   ELECTRICITATE  HUNEDOARA—DEVA
           re  din  tată  în  fiu  a  meseriei  de   n-am  primit.  Facem  noi  cuve­  face  economie  mai  cu  seamă   toarnă  aceste  inele  poartă  în­  neţi  cum  promovaţi  tehno­  metal,  vor  fi  rezolvate  in  cel
           miner  şi  lăcătuş,  atît  de  înru­  nita  precizare.   ,La  U.R.U  M.   că  anul  acesta  rebutul  de  uz.i-   treaga  răspundere  pentru  un   logiile  moderne  dc  prclu-   mai  scurt  timp.
           dite.                        Petroşani  metalul   e  drămuit   nare  este  zero.         adaos  aşa  de  marc  do  prelu­  crare  a  metalului ?      Serviciul  tehnic  şi  de  pro­
             Pe  măsură  ce  brăţara  scum­  cu  mai  multă  pricepere  şi  sim;   —  Lipsa  evidenţei  este   crare.              —  Atunci  cînd  avem  loturi   ducţie  trebuie  sâ  studieze  cu   str.  George  Encscu  nr.  37,  angajează  Imediat
           pă  a  meseriei  a  acumulat  noi   de  răspundere.  Interlocutorul   certă  şi  Introducerea  ei  este   Subscriem  părerii  exprimate   de  piese  ne  orientăm  spre  for­  atenţie  şi  răspundere  toate  co­
           carate,  oamenii  ou  devenit  mai   nostru  a  răspuns  în  schimb  în­  o  necesitate  reală.  Ne-ar  in­  de  însoţitorul  nostru  cu  privi­  jarea  sau  matriţarea  lor.  Aşa   menzile  pentru  a  putea  fixa   pentru  atelierul  de  proiectare:
           receptivi,  la  nevoile  producţiei,   trebării  la  examen  cu  alte  a-   teresa  să cunoaştem  dacă  a­  re  la  lipsa  de  răspundere  a  u­  am  procedat  cu  pistonul  de  la   cele  mai  adecvate  tehnologii
           s-au  maturizat  in  gîndire  şi   niânunte  care  ni  s-au  părut   veţi  în  vedere  şi  alte  rezer­  nor  beneficiari  în  economisi­  perforatoarele  pneumatice,  ca­  de  execuţie.  Această  măsură   —  3  ingineri  energetici;
           faptă.  Aşa  că  nu  este  întâm­  semnificative.                                        rea  metalului.  Cînd  este  vorba   re  se  prelucra  din  fier  rotund   este  cu  atît  mai  necesară  cu
           plător  că  marea  acţiune  de  e­  —  La  noi  —  n  continuat  to­  ve  interne ?      de  propriile  deficienţe  se  pare   dc  70  mm  în  groutalc  iniţia­                        —  1  Inginer  geolog  sau  un  geolog;
           conomisire  a  metalului  a  gă­  varăşul  Isac  —  s-a  introdus   —  Sînt  anumite  piese  la  u-   însă  câ  spiritul  critic  se  atro­  lă  dc  5,40  kg,  ajungînd  la  mon­  cît  comenzile  „unicate"  deţin   —  un  inginer  topometru;
           sit  ecou  şi  în  conştiinţa  lor.   un  sever  control  in  valorifica­  zinarea  cărora  se  iroseşte  in   fiază.  Sub  ochii  maistrului  Pe­  tare  de  numai  2  kg.  s*rin  for­  o  pondere  însemnată  în  struc­
           Preocupare  pentru   creşterea   rea  resturilor  de  croire  şi  de­  mod  nejustificat  o  mare  can­  tru  Tod  şi  a  celorlalte  cadre   jarea  acestui  piston,  indicele   tura  sortimentală  a  planului.   —  un  tehnician  topometru;
           indicilor  de  utilizare  a  meta­  bitare  a  metalului.  Lipsa  pro-   titate  de  metal.  Aş  da  ca  e­  tehnice  din  conducerea  atelie­  dc  valorificare  creşte,  econo-   De  primă  urgenţă  este  întoc­
           lului  există,  consumul  specifio   filelor  de  alamă,  tablă  şi  bare   xemplu  axele  pentru  coliviile   rului,  metalul  nu  găseşte  cea   misindu-se  lunar  circa  7 000  kg   —  un  inginer  constructor;
           pe  unitatea  de  produs  s-a  mic­  ne-a  făcut  sâ  ne  orientăm  spre   puţurilor  de  extracţie.  Desenul   mai  bună  valorificare.  Strun­  metal.  Aplicînd  acelaşi  regim   mirea  unui  plan  de  măsuri  cu   —  4  tehnicieni  energetici.
           şorat.  Cum ?  Ne-o  spun  cei  în­  valorificarea  mai  bună  a  re­  prevede  un  profil  de  0  60  mm,   garul  Constantin  Ciur  avea  de   de  „slăbire'*  şi  fusului  de  ră­  termene şi  responsabilităţi  pre­
           scrişi  la  examen.  Sâ  le  dăm   zervelor  interne.  Aşa  s-a  năs­  dar  în  mod  frecvent  sînt  folo­  executat 600 bucăţi  nipluri  pen­       cise  pentru  fiecare  serviciu.  O   Mai  angajează  doi  maiştri  energetici  din  care  unul
           cuvîntul.                     cut  iniţiativa  topirii  deşeurilor   site  profite  de  dimensiuni  mult   tru  racordul  furlunelor  de  aer   sucire,  se  economisesc   anual   nominalizare  a  pieselor  şi  re­  pentru  lotul  IV  SCM  Petroşani  —  Livezenl,  Iar  al  doi­
             Dumilru  Isac,  şeful  serviciu­  de alamă  pe  care  le  folosim  cu   mai  mari,  pierzindu-se  în  plus   comprimat.  Cînlârim   greuta-   alte  2200  kg  metal.  perelor  susceptibile  de  a  se   lea  pentru  lotul  III  SCM  Alba  Iulia.
           lui  aprovizionare.           bune  rezultate  la  confecţiona­  la  aşchiero  circa  20  kg  metal   toa profilului secţionai: 0,750 kg:   Incepînd  din  acest  an   s-a
             —  Am  citit  răspunsurile  ce­  rea  diferitelor  inele  şi  bucşe.   la  fiecare  ax.  Propun  condu­  greutatea  finită  a  piesei :  0,170   trecut  la  matriţarea  a  6  piese,   realiza  cu  un  consum  mai  mic   Informaţii  suplimentare  se  pot  primi  la  serviciul
           lor  de  la  U.R.U.M.  Petroşani.   Lunar  se  economisesc  pc  a­  cerii  atelierelor  şi  întreprinde­  kg.  Dacă  aceste  piese  nu  s-ar   considerate  de  noi  ca  fiind  lu­  de  metal  ar  fi  binevenită.  personal  al  întreprinderii.
            Nu  ne  putem  compara  cu  ei.   c '.astă   calc   diferite   meta­  rii  să  facă  o  aprovizionare  rit­  fi  executat  din  material  plin
            Noi  sîntem o  unitate  mai  mică.  le  neferoase  în  valoare  de  mică  cu  profile  cit  mai  apro­  şi  ar  fi  fost  matriţate  se  pu­  crări  de  serie.  Numai  Ia  co-  S.  TRUTA
   26   27   28   29   30   31   32   33   34   35   36