Page 31 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 31
3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3843
La fiecare început de lună, Radu, Dumitru Stâncâlele, Va- .Foarte simplu, răspunde to
grupele sindicale obişnuiesc sâ sile Zamfirache. Toţi au spus varăşul Grigore Bogdan, orga
analizeze activitatea desfăşura lucruri cunoscute nu de cîteva nizatorul grupei sindicale. Pe
tă in luna precedentă şi sar zile, ci cu luni în urmă : greu bul nostru este declarat eviden Işi îndeplinesc comisiile
luna trecută, de pildă, schim
cinile ce revin colectivului de tăţi provocate de aproviziona
muncă respectiv în luna cu rea neritmicâ cu trenuri, pier ţiat pentru că n-avem pierderi
rentă. Rolul adunărilor în ca deri de timp în hală din cau decît 6.000 kg de oţel. In aceas
re se fac aceste analize este za solicitărilor suprapuse ale tă situaţie, în mod firesc, sint
bine conturat şi cit se poate macaralelor, lipsa unor scule. declaraţi evidenţiaţi maistrul,
de oportun: popularizarea expe Tangenţial s-a amintit că, deşi şeful de brigadă, şefii de echi
pe şi cîţiva dintre cei mai buni
rienţei pozitive pe formaţii de au fost perioade cînd s-au cu dezbâtâtori, macaragii, electri de rei’izie atribuţiile ce le sînt
lucru şi individual, evidenţie noscut îmbunătăţiri în aprovi
rea celor care au înregistrat zionare cu trenuri, s-au făcut cieni, lăcătuşi".
cele mai bune rezultate, para montări de slabă calitate. Du Despre criteriile întrecerii şi
lel cu depistarea neajunsuri pă cum spunea maistrul prin urmărirea angajamentelor, nu Activitatea comisiei dc revizie
lor şi luarea măsurilor cores cipal Iordan Bacnef, 00 la su se poate spune nimic fiindcă, trebuio să se desfăşoare insă
punzătoare pentru înlăturarea tă din pierderile de metal re aşa cum arătam, ele sînt for într-o perfectă colaborare cu $1* g
male. Din moment ce nu exis
şi evitarea lor. Şi-a îndeplinit clamate de bluming oţelâriei, tă un mijloc de evidenţă cla încredinţate ? (II) consiliul dc conducere ol co
acest rol ultima adunare a se datoresc scurgerilor la ma- operativei agricole de produc
grupei sindicale nr. 4 de la o- selote. Aici deci, în hala de ră, bine pus la punct, pentru ţie, ‘ urmărind împreună ace
ţelâria nr. 2 a C. S. Hunedoa pregătire a trenurilor de tur urmărirea zilnică a unor o S-a amintit în articolul pu laşi sţop: consolidarea şi dez
ra ? nare, îşi au izvorul multe pier biective de întrecere precise şi blicat in ziarul nostru cu nr. volt uron cooperativei, îndepli
Asupra referatelor maistru- deri de oţel. angajamente concrete, cum se 3840 din 7 mai a.c. că, dato nirea şi depăşirea planului de
poate atribui titlul de eviden Pe teme privind respectarea preve producţie, creşterea venituri
ţiat în întrecere unor oameni rită lipsei de răspundere de lor obşteşti şi apărarea inte
în defavoarea celorlalţi ? Prac care au dat dovadă unele con derilor statutare şi apărarea avutului grităţii proprietăţii coopera
ticarea unui astfel de procedeu silii de conducere ale coope tiste.
rativelor agricole şi comisiile
CONCLUZII DES denaturează caracterul mobili- de revizie faţă de apărarea a obştesc în cooperativele agricole misiei de revizie constituie u
Aşadar, buna activitate a co
zalor al întrecerii, slăbeşte in
vutului obştesc, au existat ca
teresul oamenilor
nul din factorii care contri
în găsirea
celor mai bune soluţii de lu zuri de delapidare sau înstrăi buie la apărarea şi dezvolta
cru, în generalizarea lor, dez nare din proprietatea obşteas rea cooperativei, la consolida
că. Faţă de abaterile semnala
PRINSE DIN ADUNA baterea autocritică a propriilor sprijinul organizaţiilor de par cuvenite de la debitori, im- şoare, totodată, o muncă de e- rea econom ico-organi za lorică a
te, în majoritatea cazurilor, cu
acesteia. Exercitarea conştiin
deficienţe. Acest lucru se ve
ducarc a membrilor coopera
pulsionindu-se încasarea lor in
de şi din participarea slabă la
tarea cu regularitate a rapoar
ultima adunare a grupei sin tid, s-au luat măsuri ca cei cel mai scurt timp. De aseme tori în spiritul atitudinii so cioasă a sarcinilor ei, prezen
faţă de bunurile ob
cialiste
nea, au datoria sâ verifice a
dicale cînd au lipsit peste 10 vinovaţi sâ acopere daunele plicarea şi respectarea norme şteşti, în scopul înlăturării aba telor comisiei, atragerea unui
provocate cooperativelor agri
REA GRUPEI oameni (precis nu ştia nici or cole. Pentru actele suvlrşite şi lor de muncă, exactitatea cal terilor şi abuzurilor, faţă de număr de membri ai coopera Strada Tudor Vladimirescu
tivelor pentru efectuarea unor
ganizatorul grupei sindicale).
su
orice acţiune care tinde
culării zilelor-muncâ, folosirea
pentru atitudinea de căpătu
Dacă de la adunare nu s-au
constituie aspecte ale democra
desprins concluzii care sâ fie ială, Cristea Vasile, fostul bri chibzuită a zilelor-muncâ pla submineze activitatea coopera controale cît mai eficiente, încadrată de blocuri cu o linie
tivei, să propună — spre sanc
nificate, corecta lor evidenţie
arhitectonică modernă, este u
gadier zootehnic de la coope
materializate într-un termen rativa agricolă din Stremţ a re şi decontare. ţionare — consiliului de con tismului cooperatist, ale mo na dintre cele mai frumoase
SINDICALE cit mai scurt pentru asigura fost înlocuit din funcţie şi o- bleme nu s-au bucurat de a ducere pe cei vinovaţi de a dului de viaţă internă ce tre străzi din oraşul Lupeni.
Acolo unde asemenea pro
rea îndeplinirii sarcinilor dc
bateri şi nereguli in gospodă
fiecare
buie să caracterizeze
bljgat la plata daunelor adu
plan pe luna în curs, se cuvin
rirea avutului obştesc cît şi
lotuşi cîteva concluzii Ia adre se, iar organizaţia de partid tenţia comisiilor de revizie, se pentru recuperarea eventuale cooperativă în parte. Foto : N. MOLDOVEANU
manifestă
fenomene
diverse
sa comitetului sindicatului al l-a exclus din rindurile sale. negative. De exemplu, unii de lor pagube aduse proprietăţii
C. S. Hunedoara şi a Consili Atît pe linie administrativă cit bitori din sistemul cooperati cooperatiste.
lui şi organizatorului grupei . Se pare că problemele de şi pe linie de partid au fost
ului local al sindicatelor.
In
sindicale nu ne oprim prea natura celor ridicate în aduna activitatea lor, aceste organe sancţionaţi şi lancău Ironim velor agricole imobilizează în Cînd se constată abateri gra
mult. In bună parte ele au rea grupei sindicalo nr. 4 de prea puţin se ocupă de îndru de la cooperativa agricolă din semnate sume din sfera circu ve, este indicat ca neînlîr/.îat
reuşit sâ cuprindă aspectele la O.S.M. 2, nu sînt noi. Ele se marea şi controlul muncii gru Ighiu, Murar Gheorghe de la laţiei mijloacelor băneşti. comisia de revizie să indice
cele mai esenţiale ale activi repetă de la o lună Ia alta toc Cristur şi alţii. Consumul de zile-muncâ pen consiliului de conducere con întreprinderea minieră Cluj
tăţii din luna precedentă. Vom mai pentru că nu se înlătură pelor sindicale. Despre între Măsurile respective au fost tru activităţi neproductive con vocarea adunării generale
cerea socialistă
ele vorbesc
consemna mai mult discuţiile operativ anumite deficienţe or mult. dar prea puţin se inte luate, în cele mai multe ca stituie, de asemenea, o anoma pentru discutarea acestora şi
purtate şi concluziile ce se des ganizatorice care diminuează resează de desfăşurarea ei. O- zuri. de către consiliile de lie înh-un număr de coopera stabilirea de măsuri corespun Centrul de cercetări
zătoare, sâ sesizeze în acelaşi
prind din ele. randamentul muncii in perioa ţelut nu se face numai cu aju conducere ale cooperativelor tive. Cîteva exemple sînt con timp şi celelalte organe în
Ioan Doloşcenco. — De cînd dele de vîrf, pentru cu grupa agricole Ia indicaţia organelor cludente în această privinţa. str. Horia nr. 78, telefon 17330
torul topitorilor. Un
cuvînt
s-a defectat motorul la maca sindicală nu ştie cum să ac greu de spus. hofârîlor chiar, raionale şi orăşeneşti de partid Datorită lipsei de control, la drept.
raua 4, nu mai putem face fa ţioneze în sprijinirea directă a îl au şi cei de la pregătirea sau de stat care au controlat cooperativa agricolă de produc Potrivit articolului 12 din ANUNŢA CA:
ţă. Actualele motoare „merg" procesului de producţie. Oa trenurilor, dar atîta timp cît activitatea economico-financia- ţie din Ilia, socotitoarea Lupşa Statutul cooperativelor agrico
prea încet. Sâ fie înlocuite. menii s-au obişnuit să aştepte întrecerea socialistă are aici râ a majorităţii cooperativelor Matilda şi brigadierul Ioan le, in cazul cind s-au pricinuit Intre 29—31 mai 1967 se va ţine la sediul între
Dezbâtâtorii de maselote lu adunarea, sâ arate cîteva ca un caracter pur formal, efec agricole. Râu este că la preve Suba, deşi au lipsit mult timp pagube cooperativei, cei vino prinderii concursul pentru ocuparea posturilor vacante
crează prea încet. zuri .obiective- (aluzie la ne- tele ei n-au cum sâ se vadă. nirea abaterilor relevate sau de la muncă au fost lotuşi vaţi trebuie să fie obligaţi la de cercetători pentru următoarele specialităţi: ingineri
Nlcolae Arjoc. — Prea dese ritmicitatea sosirii trenurilor Oamenii de aici muncesc mult. la depistarea lor nu şi-au a pontaţi. Tot aşa s-a procedat plata despăgubirilor, râspun- mineri, ingineri preparare, ingineri chimişti, ingineri
sint cazurile de întîrziere a ma de la bluming) ori să-şi ia un dar eforturile nu le sînt încă dus întreaga contribuţie comi şi la cooperativa agricolă din zind şi disciplinar, conform mecano-energelici, geologi, chimişti, fizicieni, tehnicieni
nevrelor la trenurile intrate în vag angajament de care uita suficient valorificate, propune siile de revizie cărora le re Bâcia, unde preşedintele aces regulamentului de ordine inte
hală. Azi noapte (5 spre 6 mai), intr-un timp destul de scurt. rile lor nu-şi găsesc drumul veneau sarcini de mare răs tei unităţi, Eugen Sempali, a rioară al cooperativelor agri mineri, tehnicieni preparare, tehnicieni mecanici, me
blumingul ne-a trimis 3 tre Aproape toţi care au luat cel mai scurt de aplicare. Ac pundere în această privinţă. fost de asemenea pontat deşi cole de producţie. Plata des canici de precizie, economişti cu studii superioare şi
nuri deodată abia la ora 3, iar cuvînlul .n-au uitat- să-şi ia tiviştii celor două organe a- Care ar fi trebuit să fie ro zile in şir a neglijat treburile păgubirilor şi sancţiunile dis medii, precum şi traducători pentru limbile: engleză,
pînâ atunci, am stat. In alte acest angajament. Dacă anga minlite ocolesc acest impor lul comisiilor de revizie jn pre cooperativei agricole execulîntl ciplinare le hotărăsc consi germană şi frapeeză.
schimburi treaba merge mai jamentul este atît de formal, tant sector de activitate, în venirea unor asemenea feno în acest timp. contra cost, porţi, liile de conducere. Piîngerile Solicitanţii vor prezenta următoarele acte: diplo
bine, ceea ce înseamnă că la este lesne de înţeles că ace timp ce birourile grupelor sin mene ? garduri sau lucruri de rotărie cooperatorilor nemulţumiţi de ma de studii, memoriu de activitate tehnică şl vechime,
noi munca nu-i bine organi eaşi nuanţă o are şi caracte dicale nu ştiu cum sâ mun Ele au datoria să controle diferitor cetăţeni din comună. hotărârile consiliului de con şi lucrările publicate.
zată. cească. ze respectarea cu stricteţe a Alte cooperative reţribuie cu ducere privind obligarea la
Aceeaşi remarcă o făceau şi rul întrecerii de aici. Şi-atuncs, tuturor prevederilor Statutu zile-muncâ diferiţi paznici din plata despăgubirilor şi aplica* Concurenţii vor fi examinaţi cu precădere în le
Gheorghe Ariton, Constantin cum se fac evidenţierile ? I. CIOBANU lui cooperativelor agricole de sectoare care nu le aparţin sau rea sancţiunilor disciplinare se gătură cu sectorul de substanţe minerale utile neme
producţie, în scopul unei bune pe membrii consiliilor de con adresează comisiilor de jude^ talifere, (doloniită, calcare, geologia substanţelor ne
gospodăriri a proprietăţii ob ducere ale cooperativei pentru cată care au datoria să le re metalifere, organizarea unei mine, punerea în exploa
şteşti. sâ lupte pentru apăra că participă la şedinţele de zolve. tare a unei mine, prepararea substanţelor nemetali
rea avutului obştesc al coope consiliu. După cum se ştie, comisia fere ca: argila, caolin, bentonită, feldspaţi, mică, nisi
rativei agricole şi să sesizeze In afara sarcinilor care au de revizie nu este subordonată puri caolinoase), utilizarea industrială a substanţelor
cheltuielile de mijloace bă fost arătate mai sus, comisiile preşedintelui sau consiliului de
neşti şi materiale făcute in de revizie au datoria sâ ur conducere a! cooperativelor a nemetalifere şl condiţii dc calitate a substanţelor ne
mod neegal sau neeconomic. mărească permanent cum se gricole de producţie. Datorită metalifere.
In verificările pe care le fac, face valorificarea producţiei acestui rol important, cît şi Celelalte condiţii vor fi comunicate celor Intere
comisiile de revizie trebuie sâ obţinută de membrii coopera pentru stabilirea unui cadru saţi, la cerere de către Cenţrul de cercetări Cluj, str.
aibă în vedere şî modul cum tori, sâ lupte pentru a desco corespunzător desfăşurării u Horia nr. 78, telefon 17330.
a-au realizat obligaţiile către peri toate rezervele interne nei activităţi eficiente, prin
stat (impozite, taxe, ‘ prime din cooperativă, în vederea în statut s-a stabilit ca această
A.D.A.S. etc.), plata lucrărilor deplinirii planului de produc comisie sâ fie subordonată nu
efectuate de S.M.T. şi a celor ţie şi financiar, pentru creşte mai adunării generale şi să
lalte datorii, cît şi felul în ca rea renlabililâţii şi a acumu răspundă numai faţa de ea
re se face încasarea sumelor lărilor. Ele trebuie sâ desfă pentru activitatea depusă.
Direcţia regională transporturi auto
perturbai ii in circulaţia /renu-
Doi mecanici la bord rilor... Hunedoara— Deva
— Merg eu in cursă. In depou
nu este nici un lochist de re
zervă — ii spuse mecanicul dc ANGAJEAZA IMEDIAT:
P/nd la plecarea In cursă a incinta slatiei C.p.R. Teiu$. Aici, locomotivă Francisc Palco, ce
trenului accelerat 308 mo» ră lochistul a /os/ supus controlu era pe aproape. — un inginer cu probleme de protecţia muncii.
măsese un steri de ord. Meca lui medical. După cîteva minu Udrea il privi nedumerit.
nicul Virqil Udrea, împreună cu te mediaţi dispensarului i-a co- — Pină la Braşov nu e o Iu- CONDIŢII:
lochistul Ion Muntean făceau miinicat mecanicului că Ion me. Fac eu pe lochistul. — vechime de cel puţin 5 (cinci) ani în cîmpul
„ toaleta" locomotivei. O mişca Muntean nu va putea pleca. Dc bucurie, mecanicul Virqil muncii;
re neconlro/ald a corpului i-a Fa(a tui V irqil Udrea s-a cris Udrea Isl imbrăti.şa tovarăşul — limitele de salarizare între 1.875—2.100 lei.
provocat fochistului o durere pat. Inqrijorarca a crescut. Pină de muncă... Informaţii suplimentare se pot obţine la sediul di
ascu|î/d in abdomen. Inqrijoau la plecarea acceleratului mai La ora stabilită impieqalul de recţiei din Deva, str. Cuza Vodă nr. 17—19.
de starea tovarăşului său de eiau doar citeva minute. Pâră mişcare dădu cale liberă trenu
muncă mecanicul Virqil Udrea fochlsl nu putea porni la drum. lui acceletal care porni la drum
a anunfal urqent impleqalul de cu doi mecanici la bord.
mişcare. Apoi, ajutat de alli Cum se va descurca ? "
Lăcătuşul Niculae Ignea, de la Uzina .30 Decembrie- din Cugir, a conceput şi executat ceferişti l-au dus pe Ion Mun Fiecare clii)ă pierdută însem V. STREMŢAN
o nouă matriţă. Iatâ-1 in fotografie verificînd cu atenţie dimensiunile acesteia. tean la dispensarul medical din na întîrziere, putea provoca corespondent
în t r e p r in d e r e a pe n tr u
tea economisi circa 80 kg me
E X A M E N U L M E T A L U R G I Ş T I L O R tal. Am citat un singur exem mcnzilc primite pină acum se COLECTAREA METALELOR
ciştigă la aceste repere peste
plu. Asemenea canale prin ca 6 tone metal.
re se scurg zilnic sule de ki ţiunea de economisire a me
Pornind de la faptul câ ac
lograme de metal sînt multe.
Cum Iolosi|i rezervele Conducerea atelierelor se ocu talului este o noţiune comp/exâ cu sediul în Bucureşti, strada Theodor Aman nr. 4
raionul 16 Februarie, telefon 13.17.34,
pă însă insuficient de valori
ce vizează mai mulţi factori,
ficarea .acestor rezerve
A N G A J E A Z A :
ne-am 'orientat şi spre promo
temporar pentru Băiţa (Peşliş) inginer sau tehnician I
Răspunsul tovarăşului ingi
ner Vasile Lungu, şeful servi varea unor oţeluri cu caracte ca diriginte de şantier (poate fi şl pensionar).
ristici şi proprietăţi fizice-me-
ciului tehnic şi de producţie a canice speciale ce asigură o Condiţiile de angajare sint cele stabilite de nomen
de valorificare a metalului? ne-a spus : rîlâ axelor pentru pompe, tam- clatorul de funcţiuni în vigoare.
durabilitate şi rezistenţă spo-
fost mai argumentat. Iată ce
Lămuriri detailate pot fi obţinute la adresa de mai
burilor, diferiţilor arbori şi al
— Forţaţi de. împrejurări,
sus, precum şi la sediul secţiei I.C.M. Hunedoara, Bu
am fost obligaţi să căutăm şi
făcut un calcul cu economia
să găsim soluţii adecvate de tor piese. Deocamdată n-am levardul Republicii nr. 5, telefon 1966, 1821, 2822 Hu
economisire a metalului. Ne de metal ce rezultă, dar în nedoara.
La ultimul nostru examen — Nu vă cere nimeni să 55.000 lei. Unele comenzi ur piate dc dimensiunile pieselor primind decît circa 60 ia su mod cert ea există. Pe această
linie se înscrie şi înlocuirea
desfăşurat la U.R.U.M. Petro vă comparaţi sub raportul gente ne prind însă descoperiţi ce se execută. lă din necesarul comandat, am
şani ni s-a vorbit foarte mult volumului de muncă, dar la şi în acest caz sîntem nevoiţi O vizilâ in atelier a fost cel trimis delegaţi la marile între materialelor neferoase cu pie
despre caracterul extrem de e- calitate şi eficienţă econo să folosim materialele existen mai concret răspuns. Maistrul prinderi producătoare şi con se din oţel şi fontă. La un sin
lerogen al producţiei şi con te în magazie, chiar dacă ele Petru Tod confirmă I. M. Bar sumatoare de metal din ţară gur reper, ce actualmente se
secinţele ei în economisirea mică trebuie s-o faceţi. sînt supradimensionate, cu ris za comandă strunjirea a 6 bu de la care am ridicat nu mai execută din bronz, se preconi FABRICA DE CIMENT TIRGD— JIU
zează o economie de 1600 kg.
metalului. lalâ-ne înlr-o uni — Sînt de acord. O aseme cul de a se pierde 50-60 la su căţi inele dc etanşare în greu puţin de 40 tone deşeuri fe
tate cu profil similar — Ex nea confruntare există. După tă din metal. Socotesc că o tate de 1)5 kg fiecare bucată. roase pe care le-am folosit cu latâ-ne la sfirşitul ultimului
ploatarea atelierele centrale un calcul făcut recent, în a- prevedere mai realistă a nece In final piesa ajunge la 42 kg. bune rezultate. Avantajele au răspuns. Părerea comisiei de
Crişcior —- aparţinind de I M. teliereie noastre se consumă sarului de comenzi ar înlătu — Sâ nu vi se pară mult, fost multiple. In primul rind examinare este câ discuţiile ANGAJEAZA :
Barza. Diversitatea comenzilor lunar în jur <lc 200 tone me ra in bună măsură apariţia a- intervine însoţitorul. Exact a metalul ne-a costat mai puţin purtate reflectă preocuparea şi zidari şamotori categoria a 6-a şi a 7-a.
sosite aici spre execuţie, îi o- tal, cu un indice mediu dc u ceslor fenomene. ceeaşi comandă ne-a fost tri şi am valorificat un deşeu sor interesul de care se bucură în
bligâ pe metalurgişti să acţio tilizare dc 86 Ia sută. In atelierul maşini-unelle misă de I. M. Baia de Arieş tit fierului vechi. In acest sens rîndul metalurgiştilor acţiunea In limita posibilităţilor se asigură cazare in blocuri.
neze de fiecare dată altfel. As — Cum vă explicaţi că vă unde se materializează consu pentru Roşia Montană, cu deo mă gîndesc că ar fi deosebit patriotică de economisire a
ta presupune desigur o bună situaţi cu 6 procente sub mul de metal, ne răspunde sebirea că un inel cintârca Ia de economic dacă ar exista fi metalului. Sint necesare însă
cunoaştere a meseriei. Acest a realizările colegilor dum maistrul Petru Tod. început 300 kg. Ca om caro lu xată o modalitate prin care unele completări. Faptul câ în
cei interesaţi sâ poală benefi
tribut esenţial al muncii carac neavoastră din Petroşani ? — Colectivul atelierului me crez zilnic cu şublerul şi rigla prezent debitarea şi croirea nu
terizează întregul colectiv. El — Dînşii au un volum mai canic se preocupă de reduce de calcul vă spun sincer câ mi cia dc acest metal în afara can se fac sub un strict control fa
a fost confirniîtt de operativi mare de confecţii metalice şi rea consumului de metal, dar se rupe inima cînd văd atît*» tităţilor repartizate. Nouă ne vorizează, de la început, risi
sînt foarle necesare aceste în
tatea şi sîrguinţa cu care s-a asta îi saltă. nu există nici o evidenţă din risipă de metal. Să pierzi la o lesniri pentru că primim mul pa de metal. Centralizarea a ÎNTREPRINDEREA REGIONALA DE
acţionat in rezolvarea sarcini — Construcţiile metalice care sâ rezulte economiile ob singură piesă peste 250 kg me te comenzi neprevăzute. cestor operaţiuni şi introduce
lor. Se poate vorbi chiar de o n-au fost luate in calcul. ţinute îmi vine greu s-o dove tal, mi se parc exagerat dc rea unei evidenţe riguroase a
anumită tradiţie de transmite Un răspuns mai concret desc, însă sînt convins că se mult şi întreprinderile care — Va rugăm să ne spu consumului şi economiilor de ELECTRICITATE HUNEDOARA—DEVA
re din tată în fiu a meseriei de n-am primit. Facem noi cuve face economie mai cu seamă toarnă aceste inele poartă în neţi cum promovaţi tehno metal, vor fi rezolvate in cel
miner şi lăcătuş, atît de înru nita precizare. ,La U.R.U M. că anul acesta rebutul de uz.i- treaga răspundere pentru un logiile moderne dc prclu- mai scurt timp.
dite. Petroşani metalul e drămuit nare este zero. adaos aşa de marc do prelu crare a metalului ? Serviciul tehnic şi de pro
Pe măsură ce brăţara scum cu mai multă pricepere şi sim; — Lipsa evidenţei este crare. — Atunci cînd avem loturi ducţie trebuie sâ studieze cu str. George Encscu nr. 37, angajează Imediat
pă a meseriei a acumulat noi de răspundere. Interlocutorul certă şi Introducerea ei este Subscriem părerii exprimate de piese ne orientăm spre for atenţie şi răspundere toate co
carate, oamenii ou devenit mai nostru a răspuns în schimb în o necesitate reală. Ne-ar in de însoţitorul nostru cu privi jarea sau matriţarea lor. Aşa menzile pentru a putea fixa pentru atelierul de proiectare:
receptivi, la nevoile producţiei, trebării la examen cu alte a- teresa să cunoaştem dacă a re la lipsa de răspundere a u am procedat cu pistonul de la cele mai adecvate tehnologii
s-au maturizat in gîndire şi niânunte care ni s-au părut veţi în vedere şi alte rezer nor beneficiari în economisi perforatoarele pneumatice, ca de execuţie. Această măsură — 3 ingineri energetici;
faptă. Aşa că nu este întâm semnificative. rea metalului. Cînd este vorba re se prelucra din fier rotund este cu atît mai necesară cu
plător că marea acţiune de e — La noi — n continuat to ve interne ? de propriile deficienţe se pare dc 70 mm în groutalc iniţia — 1 Inginer geolog sau un geolog;
conomisire a metalului a gă varăşul Isac — s-a introdus — Sînt anumite piese la u- însă câ spiritul critic se atro lă dc 5,40 kg, ajungînd la mon cît comenzile „unicate" deţin — un inginer topometru;
sit ecou şi în conştiinţa lor. un sever control in valorifica zinarea cărora se iroseşte in fiază. Sub ochii maistrului Pe tare de numai 2 kg. s*rin for o pondere însemnată în struc
Preocupare pentru creşterea rea resturilor de croire şi de mod nejustificat o mare can tru Tod şi a celorlalte cadre jarea acestui piston, indicele tura sortimentală a planului. — un tehnician topometru;
indicilor de utilizare a meta bitare a metalului. Lipsa pro- titate de metal. Aş da ca e tehnice din conducerea atelie dc valorificare creşte, econo- De primă urgenţă este întoc
lului există, consumul specifio filelor de alamă, tablă şi bare xemplu axele pentru coliviile rului, metalul nu găseşte cea misindu-se lunar circa 7 000 kg — un inginer constructor;
pe unitatea de produs s-a mic ne-a făcut sâ ne orientăm spre puţurilor de extracţie. Desenul mai bună valorificare. Strun metal. Aplicînd acelaşi regim mirea unui plan de măsuri cu — 4 tehnicieni energetici.
şorat. Cum ? Ne-o spun cei în valorificarea mai bună a re prevede un profil de 0 60 mm, garul Constantin Ciur avea de de „slăbire'* şi fusului de ră termene şi responsabilităţi pre
scrişi la examen. Sâ le dăm zervelor interne. Aşa s-a năs dar în mod frecvent sînt folo executat 600 bucăţi nipluri pen cise pentru fiecare serviciu. O Mai angajează doi maiştri energetici din care unul
cuvîntul. cut iniţiativa topirii deşeurilor site profite de dimensiuni mult tru racordul furlunelor de aer sucire, se economisesc anual nominalizare a pieselor şi re pentru lotul IV SCM Petroşani — Livezenl, Iar al doi
Dumilru Isac, şeful serviciu de alamă pe care le folosim cu mai mari, pierzindu-se în plus comprimat. Cînlârim greuta- alte 2200 kg metal. perelor susceptibile de a se lea pentru lotul III SCM Alba Iulia.
lui aprovizionare. bune rezultate la confecţiona la aşchiero circa 20 kg metal toa profilului secţionai: 0,750 kg: Incepînd din acest an s-a
— Am citit răspunsurile ce rea diferitelor inele şi bucşe. la fiecare ax. Propun condu greutatea finită a piesei : 0,170 trecut la matriţarea a 6 piese, realiza cu un consum mai mic Informaţii suplimentare se pot primi la serviciul
lor de la U.R.U.M. Petroşani. Lunar se economisesc pc a cerii atelierelor şi întreprinde kg. Dacă aceste piese nu s-ar considerate de noi ca fiind lu de metal ar fi binevenită. personal al întreprinderii.
Nu ne putem compara cu ei. c '.astă calc diferite meta rii să facă o aprovizionare rit fi executat din material plin
Noi sîntem o unitate mai mică. le neferoase în valoare de mică cu profile cit mai apro şi ar fi fost matriţate se pu crări de serie. Numai Ia co- S. TRUTA