Page 33 - Drumul_socialismului_1967_05

1
PROLETAR1 DIN TOATE ŢÂRILE, U N IŢ l-V A l

Ieri au sosit în regiunea Ploieşti tovarăşii Nicolae
Ceauşescu, Ion Gheorghe Maurer, Paul Niculescu-Mizil,

Maxim Berghianu, Manea Mănescu, Gheorghe Stoica,
pentru a vizita marile obiective industriale şi agricole

aflate în construcţie şi pentru a discuta cu muncitorii,

ţăranii, intelectualii din regiune, cu activul de partid
şi de stat despre stadiul înfăptuirii prevederilor cinci­

nalului, despre măsurile ce trebuie adoptate în con­
tinuare în vederea realizării măreţelor sarcini trasate

de Congresul al IX-lea al P.C.R.
ANUL XIX. NR. 3844 VINERI 12 MAI 19C7 4 PAGINI — 25 BANI

VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID

Şl DE STAT IN REGIUNEA PLOIEŞTI

însoritele plaiuri ale regiunii cei, li se oferă oaspeţilor pli­ rii revoluţionare, printre care şi pasiune revoluţionară mă­ de Ja înfiinţare. Aceasta
Ploieşti, întinse din culmile de nea şi sarea acestui pâmînt, Maria Dumilrache şi Ion reaţa cauză a înfloririi patriei înseamnă câ aici avem
piatră ale Carpaţilor şi pînâ în ca semn de dragoste şi stimă. Chiug. precum şi Eroul Munci' şi poporului român, a socia­ muncitori cu vechi tradiţii de
cîmpia mănoasa a Bărăganului, Bucuria a îmbrăcat şi aici cu­ Socialiste Dumitru Arjan. lismului şi comunismului muncă şi de luplâ — şi de a­
s-au inveşmintat în aceste zi­ lorile tradiţiei ; zeci de tineri Tov. Gheorghe Slan. prim- In numele intelectualilor ceea şi rezultatele obţinute a­
le de primăvară în strai de şi tinere, în Inimoase costume secrelar al Comitetului orăşe­ din ora$ a rostit un cuvînt de cum sint bune. E îmbucurător
sărbătoare. locale, dăruiesc conducătorilor nesc de parlid, dă glas urării salul prof. Radu Gioglovan, câ se produc o serie de utilaje
La orele 8 dimineaţa, trenul de partid şi de stat coşuri cu strămoşeşti de bun venit, ra- care a relevat eforturile depu­ la un nivel tehnic care poate
oficial soseşte la Tirgovişte, mere de Voineşli, marame is­ porlînd oaspeţilor despre reali­ se de parlid pentru ridicarea concura cu al multor produse
veche reşedinţă domnească, cusit brodate, buchete de flori. zările economice şi social-cullu- culturală a poporului nostru, similare de pe piaţa mondială.
glorioasa cetate de scaun a Ba- Petroliştii, metalurgişlii. miile rale din Tirgovişte in anii cin­ exprimînd. totodată, holârirea Nu s-ar putea insă spune că nu
sarabîlor, leagăn de vitejie şi de lirgovişteni. de toate vîr- cinalului. învăţătorilor şi profesorilor de mai este cite ceva de făcut ca
veche slovă românească, Iar stele, care au umplut piaţa gă­ El a arătat că rezultatele po­ a-şi dărui întreaga putere de această uzină sâ lucreze şi mai
azi, în condiţiile socialismului, rii, îi salută pe oaspeţi cu liticii înţelepte a partidului se muncă operei de educare a ti­ bine, să producă utilaje şi mai
important centru industrial şi entuziasm, formind un uriaş reflectă in avîntul dezvoltării nerelor generaţii in spiritul bune. Chiar directorul între­
cultural al regiunii. Oaspeţii arc viu ce se încheie cu arcul economice a oraşului, in per­ dragostei faţă de patrie şi prinderii ne spunea, în timpul
sint salutaţi de tovarăşii Du­ de triumf, sîmbolizînd poarta manenta îmbunătăţire a condi­ parlid vizitei, câ unele utilaje sînt in-
mitru Balalia, prim-secrelar al vechii cetăţi. Un pircâlab, în­ ţiilor de muncă şi de viaţă ale A luat apoi cuvînlul. in a­ Iruciiva rămase în urmă faţă
Comitetului regional Ploieşti al soţit de 30 de oşteni, aduce populaţiei, în lărgirea bazei plauzele celor prezenţi, tova­ de cele produse actualmente in
P.C.R.. Nicolae Tâbîrcâ, preşe­ oaspeţilor pe o pernă de cati­ materiale a invăţămînlului şi răşul NICOLAE CEAUŞESCU, alte ţâri europene. De aceea
dintele Sfatului popular regio­ fea. cheia cetăţii din argint culturii După ce s-a referit la care a spus ; primul lucru care ar trebui re­
nal, Constantin Motoroiu, prim- masiv, ce poartă în medalion activitatea desfăşurată de oa­ Am ţinut să începem vizita ţinut, ca preocupare esenţială
secretar al Comitetului raional vulturul Basarabilor, cu ur­ menii muncii din Tirgovişte pe care o facem in regiunea pentru întregul colectiv de
de partid Tirgovişte, Petre mătoarea inscripţie : „Tîrgo- pentru a înfăptui sarcinile tra­ Ploieşti cu străvechiul oraş muncitori, ingineri al uzinei,
Slaicu, preşedintele Sfatului vişle — reşedinţă domnească sate de Plenara C.C. al P.C.R. Tirgovişte care reaminteşte im­ este ca toate produsele sâ fie
popular raional, şi alţi repre­ — 1396—1714“. din decembrie 1966 privind portante pagini din trecutul de executate cel 'puţin la nivelul
zentanţi ai organelor locale de De la primele ore vizita ca­ mobilizarea tuturor rezervelor luptă al poporului nostru pen­ produselor similare din Euro­
pa. Aceasln constituie una din
partid şi de stat. pătă un viu caracter de lucru. de sporire a eficienţei economi­ lru nealîrnare. pentru formarea condiţiile hotârîloare penlru
Un unanim bun sosit izbuc­ Coloana de maşini se îndreap­ ce a întreprinderilor, perfec­ statului naţional român Cu a­ ca industria noastră sâ poată
neşte din piepturile miilor de ţionarea organizării producţiei cest prilej, doresc să vă adre­ răspunde alît necesităţilor eco­
oameni ai muncii aflaţi în Pia­ tă, în aclamaţiile locuitorilor, şi a muncii, reducerea consu­ sez dv., tuturor locuitorilor o­ nomiei noastre naţionale, cît şi
ţa gării. Răsună urale şi ovaţii, sub o ploaie de flori, spre u­ murilor specifice muncii, vor­ raşului şi raionului Tirgovişte cerinţelor exportului, lată de
în timp ce, după vechiul obi­ zinele de utilaj petrolier. bitorul a exprimat mulţumiri un salul călduros din partea ce parlidul nostru, guvernul
conducătorilor de partid şi de Comitetului Central al partidu­ pun ca o problemă de onoare
stat pentru indicaţiile preţioa­ lui şi a Consiliului de Miniştri penlru toţj muncitorii, deci şi
In mijlocul metakirgiştilor se date cu prilejul vizitei Ia al Republicii Socialiste Româ­ penlru colectivul de muncitori
Uzina de utilaj petrolier, pre­
nia !
cum şi angajamentul de a nu Oraşul dv. este vechi. El a şi de ingineri din Tirgovişte, sâ
facă totul pentru a
remedia
din Tirgovişte precupeţi nici un efori penlru cunoscut o dezvoltare multila­ orice neajunsuri şi a da produ­
traducerea lor în viaţă.
nivel
se de bună calitate, la
terală şi în trecut, dar mai cu
Luînd cuvînlul, iov. Gh. Du­ seamă in anii socialismului, tehnic mondial. Noi. tovarăşi,
In fa(a uzinei de utilaj pe­ lucrările de investiţii prevăzu­ mitru. membru de parlid din cîud a devenit un puternic sînlem convinşi câ aveţi capa­
trolier se înalţă o poartă for­ te pe întregul an şi că datori­ 1932, şi-a exprimat bucu­ centru industrial .al României. citatea necesară şi veţi rezolva
mală din uriaşe automaca­ tă măsurilor luate întreprinde­ ria penlru vizita conducători­ Aici, în oraşul şi raionul dv. în scurt timp această sarcină.
rale, care susţin un pa­ rea a realizat de la începutul lor de parlid şi de stat în ora­ s-a creat o industrie de utilaj Desigur, trebuie sâ se acorde
nou, purtind salutul : „Bine anului un plus de 10 milioane şul Tirgovişte, unde mişcarea petrolier care aduce o contri­ mai multă atenţie bunei orga­
aţi venit, iubiţi conducători lei la producţia globală. Gaz­ muncitorească are o veche tra­ buţie de seamă la realizarea nizări a muncii şi a producţi­ Peste Valea Govăjdiei, constructorii au durat un pod trainic, deschizînd calea liberă
de partid şi de stat, in uzina dele invită oaspeţii să viziteze diţie, continuată asţâzl prin ho- programului de dezvoltare a e­ ei. penlru a se Crea condiţii ca minereului ce se transportă* prin tunelul Ghelar—Telluc la uzina de preparare.
noastră". Oaspeţii sint salutaţi principalele secţii — mecanica târîrea şi avîntul cu care .oa­ conomiei noastre naţionale: tot­ cele opt ore de muncă sâ fie Foto : I. TEIIEK
la sosire de colectivul de con­ grea şi montajul, prelucrat menii muncii înfăptuiesc poli­ odată făuriţi produse electro­ folosite la maximum, pentru ca
ducere al întreprinderii in vane şi mecanică uşoară. tica partidului. Este încă vie în tehnice, aveţi petrol, cărbune, să obţinem o producţie mai
frunte cu directorul general O caldă atmosferă ii însoţeş­ amintirea noastră, a membrilor resurse energetice, materiale de mare cu utilajele şi spaţiile de
Gheorghe Tânăsoiu, de nume­ te pe oaspeţi prin secţiile uzi­ de partid din ilegalitate, a spus construcţie şi altele. De aseme­ producţie existente, penlru a
roşi muncitori, tehnicieni şi in­ nei, unde muncitorii îi salută vorbitorul, lupta dusă de mun­ nea, agricultura raionului dv. economisi investiţii necesare in La sesizările oamenilor muncii publicul călător. Pentru ao?st
gineri. Este de fată Mihai Ma- cu entuziasm. Intre condu­ citorii de la Arsenalul armatei, — îndeosebi pomicultura şi alte domenii de activitate. Vor­ lucru el a fost sancţionat de
rinescu, ministrul industriei cătorii de partid şi munci­ de la rafinăriile din jurul T ir­ creşterea animalelor — se bu­ bitorul a arătat câ in prezent, către conducerea D.R.T.A. cu
construcţiilor de maşini. Pe tori au loc discuţii tovărăşeşti govişlei, de petroliştii din sche­ cură de tradiţii şi are actual­ aşa cum a relatat şi directo­ „mustrare cu avertisment".
platoul din faţa întreprinderii despre probleme de muncă le şi de minerii de la Şotîn- mente o pondere însemnată şi rul întreprinderii, în uzină >:e Răspunsul Comitetului exe­
se află două machete — a oraşu­ şi viaţă, despre stadiul actual ga împotriva exploatării capi­ perspective bune în dezvolta­ mai manifestă neajunsuri în cutiv al Sfatului popular al o­
lui şi a întreprinderii. Amîn- de îndeplinire a sarcinilor de taliste. împotriva dictaturii mi- rea economică a raionului. Pu­ şi a folosirii integrate a tim­ MĂSURI EFICIENTE raşului Câlan la articolul pri­
problema disciplinei în muncă
douâ vorbesc despre transfor­ plan, despre răspunderea ne­ litaro-fasciste. Evocînd trecu­ tem spune, tovarăşi, câ oame­ vind necazurile pe care le au
marea Tirgovişlei într-un im­ mijlocită pe care o au pen­ tul de luptă al muncitorimii nii muncii din oraşul şi raionul pului de lucru ; prin intîrzieri, cetăţenii care doresc sâ efectu­
portant centru economic al ţâ­ tru îndeplinirea angajamen­ tîrgovişlene, îmi este deosebit dv„ prin munca lor entuziastă, prelungiri ale pauzelor, pleca­ Secţiunea de sănătate şi pre­ Un alt răspuns l-nm prim ii eze convorbiri telefonice tre­
rii. In faţa machetei oraşului, telor luate. de plăcut să amintesc aici de aduc o contribuţie însemnată rea mai devreme etc., se pierd vederi sociale de pe lingă Sfa­ de la conducerea Uniunii re­ buie completat în el se spune:
arh. Ion Mărâşescu. directorul Strungarii Grigore Savu şi contribuţia adusă la această la înfăptuirea programului sta­ minute preţioase, care, totali­ tul popular regional ne infor­ gionale a cooperaţiei meşteşu­ „In discuţiile purtate de depu­
Direcţiei de sistematizare, ar­ Ion Slânescu, frezoarea A uri­ luptă de iubitul şi stimatul nos­ bilit de Congresul al IX-lea a) zate în medie lunară şi mează : „Ca urmare a artico­ găreşti. Ni se comun;r.â : r Am taţi în cadrul sesiunilor sfatu­
hitectură şi proiectări pentru ca Dumitrescu, precum şi alţii, tru tovarăş Nicolae Ceauşescu. partidului, de înflorire conti­ anuală, reprezintă irosiri de lului întitulat „Umbre negre analizat cele semnalate în m i- lui popular şi cu ocazia pre­
construcţii — Ploieşti, înfăţi­ vin în întimpinarea tovarăşu­ care venea deseori la noi în a­ nuă a României socialiste, pen­ timp destul de mari, şi deci In camera albă", apărut în ziFi- tenalul „Comisia pantofilor zentării dărilor de seamă s-a
şează oaspeţilor perspectivele lui Nicolae Ceauşescu şi a ce­ cel anî de cruntă asuprire. Cea tru ridicarea bunăstării între­ pagube de producţie, lată de ce rul „Drumul socialismului’4 nr. pierduţi", apărut în numărul scos în evidenţă necesilatea în­
de dezvoltare ale acestui bâ- lorlalţi conducători de partid şi mal mare bucurie a noastră, a gului popor român Felicit din Comitetul Central al partidu­ 3821 s-au luat o serie de mă­ 3779 a) ziarului şi am consta­ fiinţării în oraşul nou Câlan a
trin şi in acelaşi timp tînăr o­ de stat, rnporlîndu-le îndepli­ vechilor militanţi ai mişcării toată inima pe toţi oamenii lui şi guvernul consideră câ suri menite sâ ducă la înlătu­ tat câ cele sesizate sini juste.. unui telefon public. Propune­
raş. In Tirgovişte, trecutul şi nirea angajamentelor colecti­ muncitoreşti, este câ am ajuns muncii din oraşul şî raionul trebuie luate toate măsurile rarea deficienţelor semnalate Drept urmare, am imputat rea neputînd fi înfăptuită pe
prezentul convieţuiesc, pei­ vului din care fac parte. fă trăim vremurile frumoase Tirgovişte penlru rezultatele pentru ca cele 8 ore de lucru in unele unităţi mediro-sanî- contravaloarea pantofilor pier­ plan local a fost transmisă
sajul Imbinînd armonios ar­ de azi înlr-o Românie socialis­ obţinute pinâ acum in munca să fie efectiv folosite. Cu cît tare din oraşul Hunedoara. In­ duţi, şefului- unităţii de cizmă­ conducerii Direcţiei regionale
hitectura vechilor monu­ — Cum folosiţi cele 8 ore de tă. liberă şi independentă, cu Închinată patriei noastre ! vom folosi mai bine timpul de tre altele, amintim câ perso­ rie din Câlan. Ivânuş Petru. P.T.T.R. Vă informăm câ în
mente cu cea modernă lucru ?; dar timpul de odihnă?; un partid comunist puternic, In viitorii Ani şi dv., Ia fel lucru, utilajele şi celelalte m ij­ nalul medico-sanitar al cir­ Suma respectivă (140 lei), a prezent, in timpul zilei, deser­
a construcţiilor de azi. In cit cîşligaţi ? ; cum îndepliniţi care conduce neabătut poporul ca toii oamenii muncii din pa­ loace de care dispunem, cu cît cumscripţiilor a fost «nstruit. fost achitată eelâleneî Budiu virea telefonică este asigurată
anii cincinalului, economia normele ? ; ce greutăţi aveţi ? nostru pe un diurn de victorii, tria noastră, aveţi de înfăptuit vom produce mai mult. mai în vederea acordării maî aten­ Virgima4'. • între orele 7-21, in afară de du­
oraşului va cunoaşte un nou şi îi întreabă tovarăşul Ceauşescu de progres şi bunăstare Mul­ sarcini mari. Pentru dezvolta­ bine şi mai ieftin, cu atit vom te a asistenţei sanitare şi în­ minica. In timpul nopţii pre­
puternic avint. datorită investi­ pc frezorul Chiva Gh. Ion şi ţumim din inimă partidului rea întreprinderilor existente şi crea condiţii pentru creşterea drumării corecte a bolnavilor. In numărul 3821 al ziarului cum şi duminica, această de­
ţiilor de aproape 200 milioane pe strungarii Nicolae Vancea şi pentru tot ce a realizat în fru­ construcţia unor noi întreprin­ mai rapidă « veniturilor mun­ Iar pentru cazurile excepţio­ nostru, la rubrica : „Diverse" a servire nu se mai asigură din
lei ce se vor face în această Gh. Tureu. întrebările prileju­ moasa noastră ţară, penlru via­ deri urmează a se investi încă citorilor, ţăranilor, ale întregu­ nale. să se asigure asistenţa apărut o notă care critica ati­ cauza programului telefonistei.
perioadă. Rezultatele politicii iesc discuţii deschise, în ca­ ta nouă. liberă pe. care o asi­ 340 milioane lei ; de asemenea, lui nostru popor ! medicală prin rămînerea unui tudinea necuviincioasă faţă de Avînd in vedere câ în oraşul
călători a şoferului Vasiu Pe­
partidului se vădesc nu numai drul cărora muncitorii arată gură poporului, penlru grija şi agricultura va cunoaşte o dez­ In continuare. tovarăşul cadru la sediul circumscrip­ tru de la autobaza din Sebeş. nou locuiesc peste 3.000 cetă­
in avîntul economiei oraşului, conducătorilor numeroase as­ atenţia cu care înconjoară pe voltare importantă. Desigur, Nicolae Ceauşescu a <pus : O­ ţiei : asigurarea asistenţei co­ Răspunzând redacţiei. D.R.T.A. ţeni. solicităm asigurarea ser­
ci şi in permanenta imbunălâ- pecte din viaţa uzinei şi a lor vechii militanţi ai mişcării mun­ toate acestea cer serioase efor­ raşul dv. a fost timp de aproa­ pilului prin dirijarea a cîte Hunedoara-Deva ne relatează :
ţîre a condiţiilor de muncă şi personală citoreşti Ţin să asigur condu­ turi din partea tuturor celor pe 300 de ani Cetatea de Scaun două ore a medicilor pediatri „După apariţia articolului „Nu­ viciului permanent la centrala
de viaţă ale populaţiei care în­ Inleresindu-se de îndeplini­ cerea partidului. pedv. perso­ ce muncesc din oraş şi raion. mărul. de la pantofi", am an­ telefonică din oraşul nou Câ­
existenţi, către circumscrip­
soţeşte acest avînl. Mărturie rea planului producţiei vindu- nal stimate tovarăşe Ceauşescu. Am vizitat — a spus a Ţării Româneşti. — unul din ţiile descoperite şi organiza­ chetat şi am ajuns la conclu­ lan, prin suplimentarea sche­
stau intre altele cele 1310 a- te şi încasate, indice important, că noi cei care am ajuns astăzi în continuare tovarăşul Nicolae oraşele care a avut un rol im­ rea programului de muncă la zia ca cele semnalate sînt rea­ mei cu un post de telefonistă".
parlamenle construite in peri­ barometru al activităţii econo­ o vîrstâ înaintată vom conti­ Ceauşescu — uzina de utilaj portant în dezvoltarea scrisu­ circumscripţii de la orele 0
oada şesenalului, la care se a- mice a întreprinderii, tovară­ nua pînă la sfirşilul vieţii să petrolier. Este o întreprindere lui românesc, în formarea lim- Ia 19. Pentru incorectitudine le. Şoferul Vasiu Petru de la Spuneam câ răspunsul tre­
daugâ încă 1.900 prevăzute a şul Ion Gheorghe Maurer cere fim ostaşi disciplinaţi şi cre­ ale cărei baze au fost puse autobaza Sebeş s-a făcut vino­ buie completat Acest lucru îl
se construi pînâ in 1970, dez­ explicaţii în legătură cu orga­ dincioşi ai gloriosului nostru in trecut — nu de mult şi abateri profesionalei vino­ vat de faptul câ a avut o ati­ aşteptăm de ja Direcţia regio­
voltarea reţelei de învâţâmînt nizarea ştiinţifică a producţi­ parlid, să slujim cu abnegaţie ea a împlinit 100 de ani (Continunre In pag. a 2-a) vaţilor Ii s-au aplicat sanc­ tudine necuviincioasă faţă de nală P.T.T.R. Hunedoara-Deva.
şi a celei sanitare, noile ame­ ei, cu controlul financiar şi sta­ ţiuni disciplinare.
najări de interes social-cultu- tistic al întreprinderii, legat de
ral, penlru protecţia muncii in îndeplinirea zilnică a sarcini­
întreprinderi. lor de plan. toţi cei peste 1.200 mecani­
O expresie vie a rezultate­
Mulţi lîrgovişleni lucrează M eşterii offotzrelor zatori din regiune, antrenaţi
în uzina de utilaj petrolier, ca­ lor acestui harnic şi talentat in întrecerea socialistă pentru
colectiv sînt utilajele variate şt
re constituie pivotul economiei de înalt randament aliniate la realizarea nivelului cel mai ri­
oraşului. Prezentînd macheta bancul de probă. într-o origi­ dicat al producţiei la hectar
întreprinderii, directorul ge­ nală expoziţie. Urmărind func­ — acesta fiind un criteriu de
neral dă explicaţii in legătură ţionarea lor, conducătorii de Ne-am obişnuit cu toţii ca tehnicii avansate cu care este tipurile de tractoare „ Univer­ bază in aprecierea activităţii
cu perspectivele ei de dezvol­ partid şi de stat apreciază per­ in decursul a trei trimestre, dotată agricultura ? Numele sal', tot mai perfecţionate. staţiunilor dc maşini şi trac­
tare. Deşi uzina numără peste formanţele tehnice obţinute şi să-i vedem prezenţi in căldu­ unora dintre ei ne este bine­ Apariţia semănătorilor penlru toare. Si acest lucru se reali­
100 de ani de existenţă, abia în recomandă asimilarea in conti­ rile toride ale verii, in dim i­ cunoscut, fiind deseori eviden­ porumb, a maşinilor moderne
anii noştri ea a căpătat o dezvol­ nuare, a fabricaţiei de produse neţile răcoroase ale primăverii ţiaţi şl in coloanele ziarului de împrăştiat îngrăşăminte zează — au dovcdil-o faptele
mecanizatorilor am intiţi, m ulţi
tare impetuoasă, profilîndu-se ]a nivelul tehnicii celei mai sau in zilele ploioase de toam­ nostru, iar cn a lţii mai tineri, chimice sau de plantat cartofi,
pe construcţia de utilaje pe­ înaintate. Caldele aprecieri ale nă, la locurile unde se hotă­ ieşiţi de curînd de pe băncile completează tabloul ce expri­ dintre ei depăşindu-şi cu 50.
pînă la sută la sută înainta cu
troliere In prezent, aici se conducătorilor de partid şi de răşte soarta producţiei agrico­ şcolii, care au început să se mă perfecţionarea neîncetată a o luită dc încheierea campa­
produc instalaţii geologice de stat au fost consemnate în car­ le. Strunind cu pricepere cei afirme in scurt tim p după con­ bazei tehnico-maleriale a agri­
niei dc primăvară planul si
foraj pentru adîncimi de 300­ tea de onoare şi ele vor con­ peste 60.000 cai putere, care tactul cu producţia, facem cu­ culturii b ilit — prin utilizarea cn ma­
1.200 metri, instalaţii de inter­ stitui un imbold pentru colec­ brăzdează acum ogoarele coo­ noştinţă pentru prima dală In activitatea mecanizatori­ ximum de randament a tractoa­
venţie la sonde, diferite armă­ tivul întreprinderii. perativelor agricole şi gospo­ In generaţia veteranilor, cum lor din fiecare unitate este relor şi a tim pului prielnic,
turi industriale pentru această Adresîndu-se, la plecarea din dăriilor agricole de stat, meca­ li se spune celor cu vechime important de evidenţiat mo­
ramură, utilaje de ridicat şi ' uzină, muncitorilor, tehnicieni­ nizatorii trasează in fiecare an in meserie, sint înscrise multe dul in care experienţa jyracti- pentru lucru. Exemplul lor este.
transportat, instalaţii penlru lor şi inginerilor, tovarăşul noi coordonate ale belşugu­ nume. Cligor Todică, Ion Bu­ eă îndelungată este împletită cît se poate de convingător şi
irigaţii. Uzina a fost completa­ Nicolae Ceauşescu le urează lui, fac ca germenii recoltei să boi, Josif Butca, ion Florea, cu entuziasmul tinereţii. Sabin mobilizator. Urmindu-I He a c
tă mereu cu noi construcţii, pe noi succese în ridicarea nivelu­ rodească mai din plin. Nicolae David participă in a- Varvara. Teodor Cibu, llie Să- tractorist, coeUcientul de uti­
măsura cerinţelor progresului lui tehnic al producţiei, prin cesl an la a douăsprezecea, a liştean. Oct arian Crişan, Sil­ lizare a capacităţii utilajelor
tehnic — o hală de mecanică organizarea ştiinţifică a proce­ I-am văzut la lucru şt in paisprezecea sau a şaispreze­ ar spori cu cîteva zeci de pro­
grea şi montaj, o turnătorie de sului tehnologie, extinderea această primăvară, animaţi de cea campanie de primăvară. vestru Negru, llie Aluaş fac cente. Aceasta s-ar concretiza
parte din promoţiile mai noi
oţel, forja de precizie, o fabri­ mecanizării şi automatizării şi aceeaşi dorinţă fierbinte de a Ca jnecanizatorl, ei au făcut o de mecanizatori. Cunoştinţele in realizarea unui plus de pes­
că de oxigen. Faţă de 1949. promovarea continuă a tehnicii face ca randamentul muncii muncă de pionierat, îndrăgind te 100.000 hantri, echivalentul
producţia uzinei este acum de celei mai avansate, prin întări­ lor să se poală măsura fn spo­ şi practicind cu aceeaşi pasiu­ dobîndite fu şcoală şi l-eau lucrărilor executai o intr-un an
13 ori mai mare. Multe din rea disciplinei muncii. „Vă do­ ruri de sute sau m ii de kg pro­ consolidai în teren, lingă trac­ dc aproape 200 tractoare.
produsele întreprinderii sint resc sănătate şi bucurie, dum­ duse obţinute de pe fiecare ne meseria aleasă încă din pri­ tor sau maşina de semănat, Antrenaţi In lupta perma­
exportate în 14 ţâri ale lumii. neavoastră şi familiilor dum­ hectar cultivat. Că este posi­ mii ani de la înfiinţarea unită­ sub supravegherea meşterilor nentă ce se desfăşoară pentru
In actualul cincinal produc­ neavoastră". bil, au dovedit-o a i prisosin­ ţilor S M.T. şi a cooperative­ mai vechi ai ogoarelor. diminuarea influenţei .factori­
lor agricole.
ţia uzinei va creşte cu 70 la su­ In aclamaţiile muncitorilor, ţă. Sporul mediu anual la pro­ Proaspăt absolvent al şcolii lor naturali asupra proceselor
tă. Acest spor de producţie va preluate parcă de întregul o- ducţia de cereale înregistrat La perioade scurte insă, este profesionale, stăpin pe tainele de muncă din agricultură, con­
fi realizai îndeosebi pe seama rnş. de la ferestrele noilor în ultim ii ani de către coope­ de remarcat că in Htualul ci­ meseriei, mecanizatorul Vasile tribuţia mecanizatorilor pe n-
creşterii în continuare a pro­ blocuri, de-a lungul bulevar­ rativele agricole se ridică la clului producţiei agricole in­ Luca, care lucrează la coope­ cest front este stimată şi pre­
ductivităţii rhuncii şi prin in­ delor, coloana de maşini se cîteva zeci de mii de tone, ci­ tervenea ceva nou, se simţea rativa agricolă din Cistei, a re­ ţuită la adevărata ei valoare
trarea în funcţiune a noi ca­ îndreaptă spre centrul oraşu­ fră in care este cuprins şi a­ pătrunderea unor elemente de prezentat, in anul trecut, regiu­ de către cooperatorii din
pacităţi de producţie, penlru lui, unde are loc un însufle­ portul intensificării gradului modernizare, semn al progre­ nea la concursul republican
care s-au alocat încă 110 mi­ ţit miting. de mecanizare a hterărilor a- sului înregistrat pe calea in­ „Cine ştie agricultură, cişti- Miercurea, Cistei, Vingard, Lă­
lioane lei. In tribună iau loc, alături de Transportaţi din parchetul Dobra (I.F. Sebeş) cu ajuto­ gricole. sau şi Dobra, din fiecare uni­
Oaspeţii sint informaţi că în oaspeţi, reprezentanţi ai orga­ rul iunicularului la rampa de încărcare, buştenii se secţio­ dustrializării socialiste. Trep­ g ă D a r acest concurs se des­ tate cooperatistă.
primele 4 luni ale anului s-au nelor locale de partid şî de nează şi sortează pe diferite categorii, apoi iau drumul spre Dar, cine sint făuritorii de tat locul I.A.R.-urilor a fost făşoară permanent, de-a lun­
executat circa 30 la sulă din stat, vechi militanţi ai mişcă­ beneficiari. Foto : V. ONOIU belşug, m înuitorii pricepuţi ai luat de K.D.-uri, iar apoi de gul a trei anotimpuri intre T. NICOARA