Page 34 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 34
I
j * •' '■ *> 'X + + - |
4 •
t H
2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3844
!
V I Z I T A C O N D U C Ă f Oft LOR DE P A R T I D
Ş l D E S T A T Î N R E G I U N E A P L O I E Ş T I
(Urmare din pag- I) venit de timpuriu unul dintre trete domină sala cen Mii de petrolişti împreună cu încercata sa conducere mar- nunatele realizări obţinute pe înţelepciunii politicii partidu că socialismul esic singura cale
care asigură libertatea, bună
în
târîm economic şi social-cultu-
lui comuniştilor, politică
cele mai importante centre ale trală. Muzeul urmăreşte prin familiile lor fac oaspeţilor o xist-lcninistâ. Vâ dorim din starea si fericirea popoa-elor !
culturii româneşti. exponatele sale „creşterea lim entuziastă primire. Răsună în adincul inimilor noastre să ral de poporul nostru. sub care îşi găsesc întruchipate
bii şi literaturii române. Aici Vizita conducătorilor de bii şi a scrisului românesc", delungi aclamaţii şi urale in trăiţi ani mulţi pentru feri conducerea înţeleaptă a Parti năzuinţele cele mni înflăcă Vii aplauze şi ovaţii au (
au trăit voievozii Mireea cel partid şi de stat a prilejuit veac după veac, incepînd cu o cinstea patriei şi partidului, cirea poporului şi vâ asigurăm dului Comunist Român. Apre rate ale poporului nostru. Cn punctat în repetate rinduri cu
veciii şi devotat ostaş al parti
ciez în mod deosebit, printre
Bătrin, Vlad Ţepeş, Mihai Vi inaugurarea la Tirgovişte a ţi fotocopie după scrisoarea boie în timp ce oaspeţii urcă la tri că vom lupta şi dc aici înainte vîntul tovarăşului Nieolae
teazul, Neagoe Basarab, Matei nui muzeu unic in ţară, al ti rului Neacşu către braşoveni, bună. In cuvînlul lor. Gheorghe ca ostaşi credincioşi, discipli numeroasele măsuri luate per dului, vâ asigur cn şi de ncum Ceauşescu.
Basarab şi alţii, care, după parului şi al cărţii vechi româ pînâ la operele marilor scrii Rusan şi Alexandru Ignat, naţi, sub gloriosul steag al manent de partid pentru creş înninte, voi contribui, cît îmi Următorul popas în Cimpi
cum ştiţi, au dus bătălii nenu- neşti. tori ai revoluţiei de la 1848 muncitor petrolist, exprimă ho- partidului comuniştilor, pen terea nivelului de trai al po vor permite puterile, alături na, oraş în care tradiţiile dc
mârale pentru păstrarea nea- O veche casă tîigovişteanâ, care îşi au obîrşia la Tirgoviş- tărirea locuitorilor de pe aces tru continua înflorire a scum porului nostru, noua lege a de toţi oamenii muncii la în luptă şi muncă se împletesc
tirnâriî Ţârii Româneşti. Deşi umbrită de castani. Este se lo Se urmăreşte, de asemenea, te meleaguri de a munci cu în pei noastre patrii, România pensiilor, care asigură oameni cu vechi tradiţii de cultură,
au trebuit sa fie date multe diul noului muzeu. Tovarăşul istoria documentară a tiparu treaga putere pentru îndeplini sooialistă. lor muncii o bătrîneţe linişti făptuirea măreţelor idealuri ale are loc la Casa memorialâ
tă şi lipsită de griji. Măreţele
In cuvîntul său de mul
jertfe, Ţara Românească, ca şi NicolRe Ceauşescu taie pangli lui şi a tehnicii tipografice, i- rea sarcinilor cincinalului, a ţumire, tovarăşul Nieolae realizări din patria noastră, partidului, în scopul ridicării Nieolae Grigorescu, unde ma
firmă totala lor adeziune la în
Moldova, nu au fost îngenun ca inaugurală. Simultan, de lustratâ prin instrumente şi ţeleaptă politică internă şi in prestigiu] internaţional mereu patriei noastre pe cele mai rele pictor a trăit şi a creat în
cheate. Noi, comuniştii, care sub arhaicul teasc inînuit de mărturii de epocă printre care ternaţională a partidului şi sta Ceauşescu a spus : Considerăm crescînd al României socialis înalte culmi ale civilizaţiei şi ultimii ani ai vieţii. Această
sîntem continuatorii celor mai un meşter tipograf, au ieşit no o placă decorativă din bronz, tului. acest dar ca un simbol şi în te, sînt rezultatul şi dovada progresului. casă, incendiată de trupele ger
bune tradiţii de luptă ale po ile file tipărite special cu fili- săpată de mina lui Antim Ivi- In aplauzele puternice acelaşi timp ca o obligaţie de mane în timpul primului răz
porului român, aducem omagi gramul vechi al Tîrgoviştei. rcanu. Apreciind importanţa a tine sus steagul luptei pen boi mondial, a fost reconstrui
ul nostru acelora care, Sn ace Prof. emerit Nieolae Sima- culturală a noii instituţii, con ale celor prezenţi, ia apoi tru independenţa naţională, tă din temelii în 1954. In ate
le timpuri grele, au ştiut să che, directorul Muzeului regio ducătorii de partid şi de stat cuvîntul tovarăşul NICOLAE pentru făurirea comunismului Prin succesele noastre lierul pictorului, tovarăşii
ţină sus steagul luptei de nca- nal de istorie, îi conduce pe au scris şi semnat în cartea CEAUŞESCU care, transmi- în România. Simbol al luptei Nieolae Ceauşescu, Ton Gheor
tîrnare. pentru independenţa oaspeţi prin sălile acestui nou de onoare: ţînd un călduros salut din par clasei muncitoare, steagul roşu ghe Maurer şi ceilalţi condu
tării, pentru formarea naţiunii asezămint de cultură, care o- „Participînd la inaugurarea tea CC. al partidului şi a gu constituie astăzi, alături (le in construirea noii orînduiri cători se opresc în faţa penul
noastre, a poporului nostru ! ferâ vizitatorului o imagine Muzeului tiparului şî cărţii vernului, a spus: steagul tricolor, simbolul uni timei sale pînze, rămasă ne
Este pentru noi o deosebită
tăţii naţionale, simbolul luptei
La Tirgovişte s-^au realizat sintetică a dezvoltării in vea vechi româneşti, aducem pri plăcere de a ne In ti In î cu lo pentru făurirea socialismului terminată pe şevalet.
primele tipărituri româneşti, curi a culturii noastre scrise. nosul nostru de recunoştinţă cuitorii oraşului Moreni, cu şi comunismului în România. sociale, ne aducem contribuţia La plecare, conducătorii de
care au avut un rol important La loc de cinste, în vi celor care au făcut ca de aici, petroliştii cu vechi tradiţii re Organizînd victoriile poporu partid şi de stat au consemnat
tn dezvoltarea limbii noastre. trine. se află tipăriturile lui din vechea cetate de scaun a voluţionare din această parte lui român, partidul nostru mi în cartea de onoare :
„Am păşit cu adîncâ emoţie
Astăzi urmează să se inaugu Macarie şi Coresi, ale lui Di- Tîrgoviştei, să pornească spre a regiunii Ploieşti. Pentru litează neobosit pentru dez la victoria cauzei socialismului pragul casei în care a trăit şi
reze Muzeul tiparului şi al căr mitrie Liubavici şi Antim Ivi- Ţara Românească, Transilva mine, care am lucrat aci în voltarea solidarităţii interna creat marele pictor al peisaju
ţii vechi româneşti în acest o reanu, sau cele scoase de sub nia şi Moldova. încă de la în 1935 — în condiţiile ilegali ţionaliste cu oamenii muncii lui şi sufletului românesc —
raş. Este un simbol şi totodată o teascuri la îndemnul lui Şerban ceputul secolului al XVI-lea, tăţii ca activist al Uniunii Ti de pretutindeni în lupla pen Nieolae Grigorescu. întreaga
recunoaştere a rolului însem Cantacuzino şi Constantin Brîn- primele tipărituri româneşti, neretului Comunist, sînt un tru socialism, pentru pace în şi păcii în lume sa creaţie, izvorltâ din viaţa
nat pe care l-au jucat în via coveanu, Vasile Lupu şi Matei punindu-se astfel bazele unita izvor de puternice impresii re întreaga lume. şi lupta plină de eroism a po
ţa poporului nostru tipărituri Basarab, ale căror por- re ale limbii noastre literare". venirea, după 32 de ani, şi pri La sfîrşitul mitingului, con In aplauzele puternice ale In continuare, secretarul ge porului nostru pentru liberta
le realizate la Tirgovişte. De lejul oferit de a vedea trans ducătorii de partid şi de stat, celor prezenţi, a luat apoi cu neral al C. C. al partidului te şi independenţă naţională,
asemenea, aici au trăit şi şi-au formările petrecute aci în pe împreună cu muncitorii petro vîntul tovarăşul NICOLAE a subliniat câ In Cimpina au
desfăşurat activitatea mulţi rioada construcţiei socialiste. lişti. cu numeroşi activişti din CEAUŞESCU. Transmiţînd sa existot incă cu zeci şi zeci dc este o expresie de înaltă va
patrioţi, figuri luminoase ale La cetatea vechilor Basarabi Tot ceea ce s-a realizat ilegalitate şi alţi cetăţeni ai lutul Comitetului Central ani în urmă sindicate muncito loare artistică a gîndirii şi sen
culturii noastre ca fraţii Văcă dovedeşte puterea de crea oraşului, se prind înlr-o horă, al partidului şi al gu reşti. au lucrat activişti socia sibilităţii poporului nostru,
reşti, Heliade Rădulescu. Gri- înconjuraţi cu căldură de mul vernului Republicii Socialiste lişti şi apoi comunişti Este cu durînd peste veacuri mărturia
gore Alexandrescu. Vasile Cir- Un prelung ecou de buciu trîotismul fierbinte al marilor ţie a clasei noastre mun ţimea din piaţa oraşului. România si mulţumind pentru noscută participarea muncitori unor adinei sentimente de
lova, Al. Brătescu-Voineşti şi me şi trîmbiţe se revarsă pe noştri înaintaşi, să conduceţi citoare, a ţărănimii, a intelec Alături de petroliştii care se cuvintele calde care au expri lor din Cîmpina la marile lupte dragoste dc ţară şi de popor,
alţii, care au participat, în di toată valea Ialomiţei şi Dîm scumpa noastră patrie spre tualităţii, a întregului nostru înşiruîe dc-a lungul şoselei ce mat sentimentele oamenilor servind ca un luminos exem
ferite perioade, la lupta pentru boviţei cînd conducătorii de realizări lot mai strălucite, ca popor care, sub conducerea duce spre Cimpina se află su muncii din Cîmpina fată de de clasă din anii 1932—1933, plu noilor generaţii de artişti.
progres social, peniiu elibera partid şi dc stat sosesc la ce să ne putem bucura cu toţii de partidului, ridică ţara noastră te de mineri de la Filipeştii de partid, conducătorul încercat care au făcut cn Valea Pra Felicităm pe organizatorii
rea naţională, au cîntat în o tatea de scaun a Tîrgoviştei. pace, de propăşirea şi ferici spre culmi din ce in ce mai Pădure, operatori chimişti (le hovei şi, totodată, Cimpina, sâ muzeului pentru strădaniile de
perele lor dragostea faţă de ţa La poartă şi pe 2idurilc Curţii rea vrednicului nostru popor". minunate, spre o viaţă mai fe la Fabrica de anvelope „Victo al poporului nostru pe ca se înscrie ca centre de bază a păstra şi de a face cunoscute
ră. gloria vitejească şi vitejia Domneşti fac de strajă peste ricită. ria" — Floreşti, ţărani coope lea progresului şi prospe ale mişcării revoluţionare din cît mai larg aceste nepieritoa
strămoşilor, au contribuit la 400 de oşteni în straie de epo Mănăstirea Dealu păstrează Morenii sînt unul din ve ratori din Diţeşti şi din alte sa rităţii, secretarul general al România. re valori ale artei româneşti".
formarea limbii şi ridicarea li că. ce salută popasul conducă printre cele mai scumpe relic chile centre petroliere ale te, copii ieşiţi in faţa şcolilor, C. C. al P.C.R a spus : In a Ca unul care am stat cîţiva Din lumea de culori şi for
teraturii române, au adus o torilor României socialiste lin ve ale trecutului nostru de fa României. Aici, pe timpuri, e- care flutură eşarfe şi steguleţe, ceste manifestări la adreso parti ani în Doflana, îmi amintesc de me a pictorului, oaspeţii pă
lă rămăşiţele celui ce a unit
contribuţie însemnată la dez gă aceste falnice vestigii ale xistn un număr mare de socie urînd oaspeţilor „bun sosit" în dului si guvernului, noi vedem sprijinul pe care noi. deţinuţii şesc apoi în universul de gin*
voltarea naţiunii noastre. trecutului nostru. pentru intiia oară sub un sin tăţi capitaliste străine, oame Valea Prahovei. expresia încrederii nestrămuta comunişti, l-am simlit întotdea duri şi idei al savantului filo
gur sceptru toate păminturile
Fiind unul din primele cen Un alai de personaje istori româneşti — marele voievod nii muncii de pe aceste me Intrarea in oraşul Cimpina e te a dv., ca si a întregului nos una din partea muncitorilor şi log şi al scriitorului Bogdan
tre unde s-a dezvoltat indus ce, dregători şi curteni, îi in Mihai Viteazul. Vîzitînd lăca leaguri cu multe bogăţii au străjuită de siluetele noilor tru popor. în politica Partidu cetăţenilor din Cîmpina. aşa Petriceicu Hnşdeu. Vizitind
lui Comunist Roman, a unită
simţit din greu exploatarea ca
tria în România. Tirgovişte a troduc pe oaspeţi in incinta de şul Mănăstirii Dealu, conducă blocuri cu 10 etaje din micro- cum l-am simţit din partea în muzeul, aflat în casa construi
cunoscut şi o veche mişcare glorie a lui Mireea cel Bâlrîn, torii de partid şi de stat au de pitalului român şi a monopo raionul I. Macaralele-turn au ţii si liotărîrîi de a înfăptui tregii clase muncitoare si a tu tă după planurile scriitoru
socialistă şi muncitorească, a Vlad Ţepeş şi Mihai Viteazul, pus o coroană de flori şi o co lurilor imperialiste. Cei mai devenit şi aici simbolice poi't- neabătut această politică. turor forţelor democratice, pro lui, ei urmăresc viaţa şi
dat mulţi luptători pentru cau viteji voievozi care s-au ridicat roană executată clin bronz pe virstnici îşi amintesc de aces drapele. Oraşul şi raionul Cîmpina gresiste din România. Spriji creaţia scriitorului ilustrate
za socialismului, pentru in in apărarea libertăţii şi nea- placa de marmură care mar te timpuri şi de lupta dusă Colectivele din uzinele şi slnt cunoscute ca un vechi cen nul dv. ne-a ajutat sâ infrîn- aici prin numeroase manuscri
dependenţa şi suveranita tîrnârii Ţării Româneşti, Arh. chează locul unde se află ca de muncitori împotriva n- întreprinderile Cîmpinei se tru muncitoresc ‘ al României. gem regimul de teroare instau se. cărţi, z.iare şi reviste ale
tea ţârii. Am ascultat aici Cristian Moisescu, şeful lucră pul lui Mihai Viteazul. Pe co supririi capitaliste. Aceste mindresc cu realizările din Aci s-a înfiinţat încă în 1880 o rat de burghezie în închisoare, vremii, dintre care unele au
pe unul din tovarăşii care au rilor de restaurare a acestui roană şi pe cunună sînt înscri vremuri au apus pentru tot primul trimestru al anu marc schelă petrolieră, iar în a constituit un imbold în mun fost editate de Haşdeu.
activat in rîndurile Partidului monument, prezintă oaspeţilor se cuvintele: „Primului între deauna, astăzi poporul român, lui, in oare au îndeplinit 1897 prima rafinărie din Româ ca şi lupta noastră pen
Comunist Român in perioada istoria Curţii de la Tirgovişte. gitor de patrie — glorie nemu in frunte cu clasa muncitoa planul (le producţie la toate nia, care era considerată prin tru a tine sus steagul luptei re In paginile cărţii de impre
ilegalităţii — şi trebuie să spu aşezată aici încă din vremea ritoare Din partea Comitetu re este stăpinul tuturor bogă sortimentele şi au dat peste tre cele mai mari din Europa. voluţionare. pentru a învăţa şi sii. oaspeţii au scris t „Am po
nem că aici partidul nostru a lui Mireea cel Bătrin. întărită lui Central al Partidului Co ţiilor româneşti pe care le fo plan importante cantităţi de Astăzi, Cimpina si raionul Cîm a ne pregăti spre a putea să posit in castelul care adăpos
avut în acea perioadă o orga cu turnul Chindia de către munist Român". loseşte spre binele său, pentru produse. Ei s-au angajat să pina aduc o contribuţie însem servim maî bine interesele cla teşte muzeul memorial „B. P.
nizaţie destul de puternică şi Vlad Ţepeş, împrejmuită cu bunăstarea tuturor. reducă în acest an consumul nată în producţia petrolieră şi sei munciloarc, ţărănimii, inte Haşdeu" pentru a omagia una
cu bune rezultate. Am cunos zid zdravăn de voievodul Pe In cartea dc onoare a acestui Sînt cunoscute luptele duse de metal cu 578 tone fată dc în construcţia de utilaj petro lectualităţii, ale întregului nos dintre cele mai complexe per
cut pe unii comunişti, pe unii tru Cercel, împodobită cu noi lăcaş, oaspeţii au scris » de oamenii muncii din Moreni normele dc consum în vigoare lier. Producţia globală a raio tru popor, cauza libertăţii şi sonalităţi ale culturii româ
militanţi democraţi, care au zidiri de Vodă Matei Basarab. „Cu un sentiment de adîncâ in anii 1932-33, participarea lor şi să pună în valoare noi re nului şi oraşului Cimpina de jndepcndenlei naţionale. ---- neşti. Filolog şi folclorist, isto-
activat aici şi trebuie să spun veneraţie am vizitat muzeul activă la insurecţia armată clin zerve de reducere a cheltuie păşeşte pe total 2 miliarde şi Aş dori să folosesc acest pri rîcr poet şi dramaturg"’cUFtu-
că păstrez o amintire plăcută Oaspeţii sînt conduşi apoi ,,Mănăstirea Dealu*1, păstrător august 1944. contribuţia lor lilor de producţie. jumătate, ceea ce înseamnă o lej ca, in numele foştilor de rar de o vastă erudiţie, Bog-
despre felul in care ei si-au sub bolţile marelui palat dom al unor pagini eroice din zbu însemnată la lichidarea forti ...Este ora 14. In aclamaţiile producţie bună şi ilustrează a ţinuţi politici, sâ vâ exprim gan Petriceicu Haşdeu a ilus
desfăşurat activitatea. Comu nesc, unde s-a organizat un bo ciumata istorie a poporului ro ficaţiilor hitleriste din această miilor de oameni, conducăto trat cu cinste toate aceste do
niştii din Tirgovişte pot să fie gat muzeu. In prezenţa condu mân si din lupta sa pentru li zonă. Sînt momente dem rii de partid şi de stat coboa portul pe care dv„ muncitorii mulţumiri pentru ajutorul pe menii, aducînd o preţioasă
mîndri că organizaţia lor de cătorilor de partid şi de stot bertate şi unitate naţională, ne de vechile tradiţii de luptă ră din maşini in faţa unui din oraşul şi raionul Cîmpina care ni l-aţi acordat în acele contribuţie la îmbogăţirea pa
partid are rădăcini vechi şi a a avut loc inaugurarea festivă mărturie a vremurilor glorioa pentru eliberarea naţională şi îl aduceţi la înfăptuirea pro momente grele! trimoniului naţional".
adus o contribuţie însemnată a complexului muzeistic Curtea se în care Mihai Viteazul a socială ale oamenilor muncii splendid covor dc flori, adevă gramului de industrializare şi In Istoria luptei revoluţio La Băneşti, in drum spre o
rat colt de grădină răsărit în
la lupta Partidului Comunist Domnească din Tirgovişte. reuşit pentru prima dală să de pe aceste meleaguri, consti mijlocul şoselei. Oaspeţii sînt nare, a luptei pentru libertate raşul de reşedinţă al regiunii,
Român pentru eliberarea na Conducătorii de partid şi de înfăptuiască visul de întregire tuind. totodată, o dovadă a de intîmpinaţi de Tiberiu Varga, de înflorire a României socia conducătorii de partid şi de
ţională şi socială, pentru con stat nu scris apoi cuvinte de a patriei. Cinstirea memoriei votamentului lor pentru cau prim-secretar al Comitetului liste. O dată cu creşterea pro naţională, va rămîne pentru stat au făcut un popas oma
strucţia socialismului in Româ caldă apreciere în cartea de o glorioşilor noştri înaintaşi con za socialismului, a hotărîni ducţiei si avintul economic totdeauna înscrisă participarea gial pe locul unde în 1913 s-a
nia. Aş putea spune câ în via noare a noului muzeu. stituie un puternic mijloc (le e neabătute cu care urmează li orăşenesc (le partid, şi Melin- s-au dezvoltat învăţămîntul, oamenilor muncii din Cimpina, frînt zborul legendar al teme
ţa oraşului dv. se îmbină în Oaspeţii poposesc in Biserica ducare patriotică a făuritorilor nia şi indicaţiile partidului le Moldoveanu, preşedintele alături de toţi oamenii muncii rarului „maistoroş", Aur"'.
mod armonios lupta din Domnească, apreciind calita României socialiste. Felicilâm nostru comunist, călăuza po Sfatului popular orăşenesc. Un cultura, ştiinţa, s-a ridicat ni Vlaicu. simbol al curajului >;i
treoutul îndepărtat pentru tea lucrărilor de restaurare cn colectivul muzeului pentru gri porului spre o viaţă lot mai grup de muncitori ilegalişti, velul de viaţă al oamenilor din Valea Prahovei, Ia înfăptui
neatîrnarea ţârii. procesul şi podoabele de artă expuse ja ce o dovedeşte în păstrarea feiicitâ ! printre care Anton Banei1.:, muncii. rea actutui istoric de Ia 23 Au iscusinţei poporului nostru. 6
de formare a limbii şi na în vitrine. acestor valoroase vestigii ale Multe s-nu realizat la dv. în membru (le partid din ziua de Referi ndu-se la cele spuse de gust, la înfringeren unităţilor companie militară cu fanfa
8 mai 1921, oferă conducători
ţiunii române, lupta re Orele 11,30. Lâsînd la dreap trecutului de luptă al poporu anii construcţiei socialiste, şi, lor de partid şi de stat tradi militare ale Germanei hitleris ră, prezintă onorul. Sint into
voluţionară a clasei muncitoa ta Valea Voievozilor, coloana lui nostru". îndeosebi, în ultimii G ani. In conducătorul Institutului de nate Imnul de Stat şi Imnul
re, sub conducerea comunişti de maşini urcă acum serpen Se străbate drumul spre Mo cadrul actualului cincinal sînt ţionala pîine si sare. cercetări pentru foraj, tovară te, la eliberarea patriei noastre
lor. Aceasta îmbinare dă şi mai tinele repezi ce duc spre Mă reni. străjuit de o pane şi de prevăzute, de asemenea, noi Are loc un scurt miting. şul Nieolae Ceauşescu a subli dc sub jugul fascist. Eroilor. Tovarăşii Nieolae
multă forţa organizaţiei de năstirea Dealu. Vechea cti alia de mii de cetăţeni din co investiţii pentru dezvoltarea Adresînd oaspeţilor cuvinte niat că este îmbucurător faptul In continuare, tovarăşul Ceauşescu, Ion Gheorghe
partid, dovedeşte practic câ torie a lui Radu cel Mare do muna Răsvacl, din centrul raionului, inclusiv a oraşului calde de salut din partea oa Nieolae Ceauşescu a spus : De Maurer şi ceilalţi conducători
într-adevăr partidul comunist mină de aproape cinci secole muncitoresc Gura Ocnil.ei. Sub Moreni. menilor muncii din Cimpina, că cercetările acestui tînăr in.
continuă cele mai bune tradi valea întreagă a Ialomiţei, re- numeroase arcuri împodobite In continuare, tovarăşul tov. Tiberiu Varga, prim-se stitut sînt apreciate în ţară şi sigur, tovarăşi, rezultatele pe de partid şi de stat depun o
ţii de muncă şi de luptă ale mamnclu-se, in admiraţia ur cu flori şi cetină, locuitorii din Nieolae Ceauşescu, apreciind cretar al Comitetului orăşe străinătate. Aceasta însă impu care le-am obţinut în anii con coroana de florî. In acest timp,
înaintaşilor, este hotă rit să fa maşilor, prin eleganta stilului aceste părţi fac o entu rezultatele ob(inute de munci nesc de partid Cimpina. a ară strucţiei socialiste sînt mari. o escadrilă de avioane cu reac
că totul pentru mersul înain său arhitectonic, prin broderia ziastă primire conducătorilor torii petrolişti din Moreni, tat câ aceştia continuă tradi ne cercetătorilor, oamenilor de Dar mai avem încă multe de ţie întregeşte solemnitatea mo
te spre o viaţă demnă, civili in piatră ce-i îmbracă zidurile. de partid şi de stat. Se nuri u- a subliniat câ esenţialul ţiile lor revoluţionare. înfăp Ştiinţă, obligaţii si mai mari. A- făcut pentru a putea spune că
zată a naţiunii noastre socia Sub portalul vechii mănăstiri, rnle puternice, ovaţii în cinstea este sporirea eficienţei e tuind cu elan sarcinile ce Ic vern încă multe de făcut în ce ţara noastră a ajuns în rindul mentului, sâgetînd văzduhul
liste ! conducătorii României socia Comiletului Central al partidu conomice a forajului, în aşa revin din măreţul program a! priveşte dezvoltarea activităţii ţărilor înaintate din punctul de in semn de cald omagiu adus
Muncind pentru edificarea liste sini salutaţi de Justinian lui şi a guvernuiui. Mulţimea fel. îneît fiecare metru forat înfloririi României socialiste, de cercetare ştiinţifică în foraj vedere al dezvoltării industriei, de cutezătorii piloţi ai avia
elaborat de Congresul al IX-
socialismului in România, noi Marina, Patriarhul bisericii or oferă flori, grupuri de artişti să ducă la descoperirea de noi iea al partidului. Ei sînt ho- — Si sîntem convinşi că cei ce agriculturii, ştiinţei şi culturii. ţiei noastre, precursorului ce a
ne aducem, totodată, contribu todoxe române. El urează bun amatori încing dansuri, rap rezerve. Numai aşn, metrii fo lâriţi sâ depună eforturi sus lucrează în acest institut, îm Sîntem pe un drum bun; Con dat faimă aripilor româneşti.
ţia la întărirea întregului sis sosit oaspeţilor în „casa lui sozi populari interpretează me raţi în plus vor fi utili din ţinute pentru îndeplinirea ho- preună cu to|i specialiştii şi gresul al IX-Iea al partidului
tem mondial socialisl, la cauza Radu cel Mare", acest ctitor de lodii din frunză şi din dife punct de vedere economic. muncitorii din industria petroli a trasat un măreţ program, re Maiorul loan Suciu, pilot
socialismului şi păcii în lume. seamă al cuiIurii româneşti, rite instrumente tradiţionale. Aceasta presupune ca spe lârîrilor Plenarei din decem eră. nu-si vor precupeţi efortu zultatele dc pînă acum sint mi clasa I pe avioane supersoni
Cu cit mai puternică este Pe- voievodul care a introdus cel Din faţa sondelor, de-o parte cialiştii noştri să se ocupe brie 29CG a Comitetului Cen rile pentru a obţine rezultate nunate şi dovedesc că avem ce, oferă în dar tovarăşului
care ţară socialistă, cu alît clintii tiparul la noi. si de alta a şoselei, petroliştii mai bine, cu mai multă aten tral al partidului privind mai şi mai bune, care să ducă la toate posibilităţile, nu numai Nieolae Ceauşescu, macheta
mai puternică este influenta Adresînclu-se oaspeţilor, pa salută pe conducătorii de ţie de alegerea locului unde să buna valorificare a rezervelor dezvoltarea tot mai puternică a de a îndeplini, dar chiar şi clc
socialismului asupra întregu triarhul .Justinian Marina a partid şi de stat. se foreze, ca cercetarea ştiinţi de creştere a producţiei şi pro industriei petroliere din Româ a depăşi sarcinile trasate. La primului avion construit de
lui mers al omenirii. Sîntem spus printre altele ; „Biserica Din maşina deschisă, tovară fică geologică să fie mult mai ductivităţii muncii, dc redu nia. toate acestea v-aţi adus şî dv, Aurel Vlaicu.
hotârîţi ca şi în viilor să fa noastră se bucură azi de ridi şii Nieolae Ceauşescu şi Ion eficientă. Cu deosebire în fo cere a consumurilor specifice In cincinalul în care ne ci contribuţia — şi sîntem con Adresîndu-se celor prezenţi,
cem lotul pentru a putea spu carea poporului, de întărrea Uheorghe Mnurer răspund cu raj se cere multă pricepere şi a cheltuielilor (le produc năm, în oraşul şi raionul dv. se vinşi câ o veţi aduce şi in vi tovarăşul Nieolae Ceauşescu a
ţie. de îmbunătăţire a cali
ne : iată, România îsi face da lui. dc prosperitatea lui. Vă în căldură aclamaţiilor mulţimii. pentru ca tot ce facem să dea tăţii produselor. vor investi peste 600 milioane ilor, Activitatea dv., împreu
toria atît prin munca poporu credinţăm câ Biserica noastră O scurtă oprire se face la ie rezultate. Ing. Gheorghe Aldea, dîrec- tel pentru dezvoltarea indus nă cu a întregului nostru po spus : „Urez aviatorilor ca in
lui în propria ţară, obliuind este alături de popor si de şirea din Gura Ocniţeî, undo Noi ştim, a spus în încheie triei. Ne exprimăm încrederea por, va face ca România să fie activitatea lor să fie înflăcă
succese din ce în ce mm mar; dumneavoastră, conducătorii lucrătoare ale cooperativei re secretarul general al C.C. al lorul Institutului dc cercetări că oamenii muncii vor depune în 1970 şî mai bogată, şi maî raţi de exemplul lui Aurel
în dezvoltarea erononurâ şi lui, în asigurarea unităţii na meşteşugăreşti din Pietroşi- partidului, câ petroliştii sînt foraj-extracţîe din Cimpina, toate străduinţele pentru a fo puternică, şi mai înfloritoare ! Vlaicu şi sâ ducă mai departe
ridicarea bunăstării populaţiei, ţionale, în acţiunea ele cultiva ţa, eoniinualoare ale creaţi oameni de nădejde, care pot exprimînd profunda recunoş losi mijloacele financiare si Tot ceea ce realizăm este
cit si în nudul ţărilor socia re a sentimentului cetăţenesc ei populare de pe aceste melea face minuni in muncă. .Şi sîn- tinţă a specialiştilor institutu materiale cu cit mai mare gri menit să asigure poporu gloria aviaţiei româneşti".
liste, adueîndu-si contribuţia şi patriotic. Intîmpinîndu-vă guri. prezintă frumoasele covo- tem convinşi câ veţi obţine re lui faţă de partid, pentru mă jâ, pentru a obţine cu aceste Dvipâ încheierea festivităţii,
la victoria cauzei socialismu cu aceste sentimente, vâ spu voare cu motive munteneşti, zultate şi mai bune. Vă dorim surile luate în vederea dezvol mijloace rezultate mat bu lui român o viaţă din ce în in după-amiaza zilei, oaspeţii
lui în lume, la unitatea tutu nem din (oală inima : Bine aţi lucrează cu îndemînare la răz din toată inima ca eforturile tării activităţii de cercetate ne în dezvoltarea industriei pe ce mai îmbelşugată totodată se îndreaptă spre Ploieşti.
ror forţelor rare luptă împo venit sănătoşi în acest aşezâ- boaie de ţesut. Interesindu-se dv. să fie cit mai rodnice în ştiinţifică, a asigurat Comite troliere si a construcţiei de uti aceste realizări constituie o
triva imperialismului, pentru mînl cmc ne grăieşte peste dc felul cum este organizată serviciul patriei, al poporului tul Central al partidului, per laje, spre a spori bogăţiile ma MIRCEA IONESCU
munca cooperatorilor, tovară
eliberarea naţională si socială. veacuri despic trecutul glorios şul Nieolae Ceauşescu le urea nostru, îneît dv. cei din Mo sonal pe tovarăşul Nieolae teriale ale patriei, r o face mai contribuţie la cauza generală a
Ceauşescu, că aceştia vor con
In încheiere doresc să vâ u şi sacru al şiră moi; îl or noştri ză noi realizări în activitaiea reni, să aduceţi o contribuţie sacra întreaga pricepere şi pu puternică, a contribui la creş socialismului $i păcii în întrea PAUL niACONESCU
rez din toată inima noi şi noi şi vă urâm, ca luminaţi de pa- lor. cît mai importantă la înfăp tere dc muncă ridicării conti terea nivelului de viaţă al în ga lume. Prin munca noastră, VICTOR nlRLADEANU
succese în activitatea dv. Sin- tuirea programului stabilit (le nue a nivelului cercetărilor, n- tregului nostru popor. prin victoriile noastre dovedim MIRCEA MOARCAŞ
tem convinşi câ locuitorii ora Congresul al IX-lea, de înflo plicării în practică a rezulta
şului şi raionului Tirgovişte, a- rire a naţiunii noastre socia telor acestora, contribuind la
lâturî de întregul popor îşi vor liste. de făurire a bunăstării prosperitatea patriei socialiste.
aduce contribuţia la realizarea Lupta comuniştilor pentru poporului român ! . Adresîndu-se oaspeţilor, tov.
si depăşirea sarcinilor puse de Apoi are loc un moment e Gheorghe Rădulescu. membru
Congresul al IX-lca al parti moţionant, semnificativ pentru de partid din ilegalilate, a
dului ! înflorirea României - înaltă unanima încredere în care spus :
In repetate rindurî. cuvîn- partidul duce mai departe tra Vă rog să-mi permiteţi ca
tarea tovarăşului Ni col ac diţiile de luptă ale poporului in numele vechilor militanţi
Ceauşescu a fost subliniată cu continuare a tradiţiilor glorioase nostru : tovarăşului Nieolae ai mişcării muncitoreşti din
aplauze şi puternice urale. Ceauşescu îi este tnmînat de Cimpina să vâ adresez cu toa
..Creşterea limbii româneşti către Vasile Condrea, membru tă căldura tradiţionala urare
şi-a patriei cinstire", aceste c- de partid din ilegalitate, steagul de bine aţi venit, şi sâ vâ ex
motionnnle cuvinte ale lui le- ale poporului petroliştilor din Moreni, foşti prim marea bucurie pe care o
năchilâ Vâcăreseu, poet si pa membri aî vechiului Partid So trăim cu toţii, ştiinclu-vă as
triot luminat, ctitor al poeziei cialist. Pe purpura mătăsii sînt tăzi in mijlocul nostru. Mun
noastre vecin, au avut ia T h - Peisajul se schimbă treptat. al partidului, petroliştii de aici înscrise cu litere de aur che citorii cimpineni au creat pri
goviste străluciţi predecesori De-o parte şi de alta a şoselei au extras in primele patru luni mările care au însufleţit în anii mul sindicat al muncitorilor
care, prin osîrdia lor de căr pe dealurile înverzite, apar tot ale acestui an importante 1918-1920 pe muncitorii sondori petrolişti, unul dintre cele maî
turari. au adus o valoroasă mai cles turlele semeţe ale son cantităţi de ţiţei peste plan, de aici în lupta împotriva pa vechi sindicate din ţară, s-au
contribuţie la formarea limbii delor. Ne apropiem de Moreni, reducînd totodată preţul de tronilor capitalişti, pentru o solidarizat cu ţăranii răsculaţi
lilerare şi a conştiinţei naţio vechi leagăn al industriei pc- cost pe metrul forai. viată mai bună: „Nici muncă în singerosul an 1907 şi au
nale a poporului român. Iroliere româneşti, puternic In centrul oraşului, conducâ- fără piine, nici pîine fără mun participat activ, sub conduce
Jnfroducînd printre primii centru muncitoresc al regiunii. lorii de partid şî de stat sînt că". „Prin unire şi luptă, la rea partidului, la lupta pen
dezrobire".
In aclamaţiile şi uralele local
tniîmpinaţi dc Gheorghe Ru-
în Europa invenţia lui Guten- nicilor. oaspeţii trec pe sub o san, prim-sccrclar al Comite Simbol al luptei petroliştilor tru libertatea socială şi naţio
berg, voievozii şi bărbaţii noş poartă sugestivă caic marchea tului raional de partid Cîm- pentru libertate, democraţie şi nală.
Zidurile sumbre şi reci ale
tri luminaţi au rîvnit să facă ză intrarea în oraş. pina, Vasile Frâţilă, preşedin socialism — a spus vorbito Doftanei nu i-au intimidat pe
dintru început (lin arta tiparu Ineadrîndu-se în avîn- tele sfatului populai- raional. rul — acest steag este astăzi muncitorii din Cîmpina, ci i-nu
pentru noi un mijloc de a nc
lui un instrument de râspîndi- t ii 1 general al poporului Constantin Oprescu, secretar al exprima ataşamentul nemăr unit şi mai mult, câlîndu-i în
re a cuvintului şi a scrisului in nostru angajat cu irup s» suflet Comitetului orăşenesc de partid ginit, recunoştinţa profundă lupta revoluţionară condusă
Moreni. A fost prezent Ale cu măiestrie de partid. Ca
toate ţinuturile locuite de ro în realizarea sarcinilor măreţe xandru Boabă, ministrul petro şi dragostei fierbinte faţă de vechi militant al mişcării mun După ce este scos din subteran, minereul urcă treptele Uzinei de preparare din Deva.
mâni. Cetatea Tirgovişte a de trasate de Congresul al IX-lca lului. partidul comunist si fată de citoreşti. sînt mînjdru de mi Foto : I. TEREK