Page 35 - Drumul_socialismului_1967_05

3
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3844

O 21 LA CABANA RUSU
Ecouri la ancheta „Laboratoarele

uzinale, factor important în cerce-

ne
Răscolirea
primăverii
tare şi producţie1* cheamă din nou la drumeţie impune In ochii primului so­ cuf incă aparii ia la cabana
măcar
Rusii. De s-ar aduce
sit.
pe potecile munlitor. Din tre­ Oaspetele care poposeşte ceapă verde, ridichi, salată
cutele popasuri la cabane am aici este Inlimpinal cu destulă veide. Petroşaniut se află doar
In ziarul nostru din 24 mar­ lor, fizicienilor şl specialiştilor încercat plăcerile pe care le amabilitate de personalul de la 12 km. Există posibilităţi
tie a c. s-a publicat ancheta cu din cîteva laboratoare uzinale procură natura montană, am serviciu. I se oteră o cameră, mari de aprovizionare, dar nu
titlul dc mai sus în care au infeles rostul excursiilor in unde îşi lasă lucrurile, apoi sini valorificate in întregime.
fost tratate aspecte mai puţin fală unul dintre răspunsurile fortificarea noaslră fizică şi coboară in sala de mese şi La prim se serveşte doar
cunoscute din munca chimişti- sosite la redacţie. Intelectuală. Ceea ce poate sd caută cu privirea bufetul... grătar de potc, iar ia cină tot
o/ere ticcare cabană In parte Dar, o dată cu aceasta, pe grătar de porc sau cirnăciori.
constituie şi o carte de vizită lafa vizitatorului apare prima In ce priveşte camerele de
Laboratorul nu devine cunoscută şi căutată a- grimasă de nemulţumire. De dormit nu se pot aduce mari
a gospodarilor ci. O cabană
oblecfii. Lenjeria de pat este
ce î In bufet sini doar o bu­
tunel clnd şi-a creat o perso­ cată de briază veche îngălbe­ relativ curată. Dar pe Jos nu
nalitate a ei, un mod propriu nită, citeva oud fnlr-o farfu­ se mătură. Iar covoarele se
rie, de cine ştie cile zile, un
scutură destul de rar.
şi original de a-şi primi oas­
trebuie să se peţii. Alltel ea ar deveni mo­ cimăcior sfrijii care nu tre­ cu desăvirşire sau nu sini
Mijloacele recreative lipsesc
notonă. puf in frecventată, cău­
zeşte nici o poftă. In rest, ci­
tată numai din nevoia unui a­ teva borcane cu compot şi puse la vederea oaspe(ilorr
dăpost Jntlmpiălor. dulceafă. Băuturile alcoolice Deşi cabana are curent elec­
tric, nu se poale vedea nici un
rezume numai la rea Petroşanilor, este construi­ se găsesc din abundentă, dar aparat de radio sau televizor.
Cabana Rusu, din apropie­
un şpriţ de vin nu se poale
S-ar putea apoi amenaja un
servi deoarece nu există apă
tă din cărămidă, la o altitu­
dine de aproape 1.200 metri. minerală sau sifon. club pentru cei care sînt a­
matori de şah, remy, table ele.
— N-am crezut că aici nu
analizele curente Aspect de lucru la calculatorul electronic „Economist' C.I.F.A. 102 din Capitală. Are o arhitectură reuşită şl se voi putea bea o bere rece — ţe rămase întipărite In imagi­
Am prezentat clfeva secven­
ne-a spus Vasile Călană, din
Craiova. în trecere prin Valea
nea turistului care a poposit
Fetele de masd se prezinlă
Fabrica de produse refracta­ paraturi 1 existente. Aşa că I Jiulu i o zi ta cabana Rusii. Conduce­
rea I.R.BC. Deva şi grupa de
re din Alba lulia este un obiec­ munca chimiştilor şi fizicieni­ fnlr-o stare deloc fericită. deservire a cabanei ati obli­
tiv nou şi, prin urmare, colec­ lor a avut o arie destul de res- j Doi reprezentanţi înaintaţi Rupte şi murdare, te conving gaţia de a întreprinde In cel
tivul său este la început de trinsâ, neputind fi îmbrăţişa­ de faptul cd nu au mai fost mai scurt timp acţiuni de re­
drum şi nu dispune de o ex­ te teme mari de cercetare. De schimbate de mult timp. mediere a situaţiei existente.
ratorului de secţie în mijlocul i ai gîndirii econom ice rom âneşti
perienţă prea bogată. Multe altfel, însăşi amplasarea labo­ — Le-au rupi fn toamna tre­ Nu se cer eforturi care să-i
dintre cadrele de specialişti cută studenta — ne spune to­ depăşească, ci doar să-şi facă
sînt tinere, dornice să se afir­ halei de lucru, fără o aerisire varăşul Roman, responsabilul datoria, să aibă mai muttă
me în munca de cercetare, de corespunzătoare, înconjurat de i cabanei. grilă şi simt gospodăresc. Dru­
perfecţionare a tehnologiei de două linii de pod rulant, ne-au Rămii stupefiat după o ase­ meţul care va poposi atunci
fabricaţie şi de îmbunătăţire produs mari greutăţi în folosi­ menea explicaţie. la cabana Rusii va avea o
continuă a calităţii producţiei. rea balanţei analitice, umido- Ce se poale servi la micul dublă salistac(ie : cea a con­
Cele două laboratoare exis­ melrului rapid, nemaivorbînd ! P.S. AURELI AN SI A.D. XEN0 P3 L de Iun î Un ceai destul de a­ fortului agreabil şi a desfătării
tente în secţiile amestec-presa- de etuvele electrice şi de ba­ mar. eventual două ochiuri şi ochiului cu minunatele prive­
re şi şamotâ efectuează in mod lanţele tehnice. o piine veche. Untul şi brîn- lişti care se aştern in la fa lui.
curent analizele de producţie O dată cu darea în folosinţă za proaspătă sînt rarităţi. Se­
şi urmăresc calitatea produse­ a laboratorului cenlral şi în­ zonul trufandalelor nu şi-a Iă- GH. LIMDEANU
lor în cele mai importante fiinţarea unei secţii de cerce­
puncte tehnologice. Cu o lună tări, aportul chimiştilor şi fizi­ In Editura Academiei Re­ al Academiei Republicii So­ politică industrială şi câ este existenţa unei industrii dez­
în urmă a fost dat in folosinţă cienilor. a laboratorului in ge­ publicii Socialiste România cialiste România, care pune necesar să se recurgă la în­ voltate. Intr-o conferinţă ţi­
şi laboratorul central al uzinei. neral, la rezolvarea cerinţelor au apărut de curind două cu­ in lumină multe laturi încă curajarea industriei printr-o nută in anul 1880 la Ateneul
In mod practic munca labora­ producţiei va creşte substanţi­ legeri de Opere economice necunoscute ale activităţii e­ politică proteeţionistâ vama­ Român, el afirma câ : „A ­
torului din secţia amcstec-prc- al. In cadrul laboratorului cen­ care grupează texte alese a conomistului român, aducînd lă, aşa cum procedează de tunci. cînd cerul albastru al
sare, sc rezumă la controlul tral va fi dală in funcţiune o doi dintre cei mai de seamă noi contribuţii la aprecierea fapt toate celelalte state. României va Ii m injit dc fu­
umidităţii amestecului de pre­ slaţie pilot unde se vor expe­ economişti români din a doua lui. Ediţia, îngrijită, comenta­ Leclura operelor economice mul ccl negru al fabricilor
sare şi a pierderilor de calci- rimenta in fază semiindustria- jumătate a secolului al tă şi adnotată de M. C. De- ale lui P.S. Aurelian ni-1 relie­ noastre, atunci cînd in locul
nare. înzestrarea laboratorului lâ toate reţetele noilor produse XLX-lea şi începutul secolu­ metrescu, cuprinde un bogat fează ca pe un gindilor eco­ buciumului păstoresc, ce in­
cu aparate adecvate a permis şi schimbările de tehnologie. lui XX : Petru S. Aurelian aparat critic-nole, indice £e nomist original, al cărui cintă munţii noştri, vor răsu­
ca determinarea umidităţii a­ In prezent laboratorul cen­ şi Alexandru D Xenopol. materii şi de nume, oferind punct de plecare în formula­ na in ci vuietele infernale alo
mestecului să se termine în tral al uzinei esle în curs de o imagine de ansamblu asu­ rea concepţiilor sale l-a con­ ciocanelor şi maşinilor, a­
mai puţin de 15 minule, lucru organizare Pină la sfirşitul a­ pra evoluţiei gîndirii econo­ stituit studiul realităţilor tunci cind oraşele noastre
deosebit de important în efec­ cestui trimestru vor fi monlate mice a lui P.S. Aurelian şi a noastre, iar scopul — pro­ vor fi prefăcute în întinse ta­
tuarea corecţiilor necesare. aparate moderne de mare pre­ varietăţii preocupărilor sale. gresul poporului român. bere de lucrători, atunci şi
pentru electroliză, conimetru, I
Mai dificil se desfăşoară de­ cizie şi sensibilitate, cum sint Desfâşurîndu-şi activitatea numai atunci... vom putea fi
terminările privind compoziţia titrimetru electronic, aparat de publicist economisi în de­ siguri dc existenţa noastră şi
chimică a amestecului, fiind cursul unei jumătăţi de secol. privi cu încredere la lungul
necesară o oră pînâ la cunoaş­ fotocolorimelru, aparat de vid i P.S. Aurelian (1833-1909), viitor". (Gazeta Transilvaniei,
terea rezultatului. Intre timp pentru determinarea absorbţiei ne-a oferit o operă ştiinţifică anul 43, nr. 81, din 21 oct.
şi diferite alte aparate pentru I
amestecul respectiv a ajuns In variată, atît pe lerenul agro­ 1880).
presare, şi orice intervenţie stabilirea refractaiităţii produ­ ■ nomie, cit şi al economici po­ Din studiile publicate se
este tardivă. Dacă sint necesa­ selor. In semeslrul doi al anu­ ! litice. A înfiinţat şi condus desprinde cu claritate atitu­
re totuşi unele corecţii de re­ lui, în baza unui plan tematic citeva publicaţii periodice de dinea pe care A.D. Xenopol
ţetă se acţionează Ia arderea ce este în curs de definitivare, specialitate: Agronomia, Mo­ a luat-o împotriva teoriei li­
vor îi întreprinse cercetări şi I
produselor in cuptoarele tunel. nitorul Comunelor. Economia ber schimbiste care „împle- i
Evident că un asemenea sistem experienţe pentru rezolvarea rurală, Revista ştiinţifică, E­ dică — după cum demonstra
de muncă nu este cel mai bun. celor mai arzătoare probleme conomia naţională. Â scris, el — dezvoltarea industriei
Inlîrzierea dării în folosinţă ce le reclamă producţia. de asemenea, numeroase lu­ in ţările cele mai înapoiate,
a laboratorului central ne-a crări : Catehismul economici ce nu pot concura cu cele mal
privat de condiţiile necesare CAROLINA RADU Culegerea „Opere economi­ politice, Terra nostra, Cum înaintate*, dar care, în
desfăşurării unei munci mai chimist principal ce", de P.S. Aurelian esle se poate fonda industria in schimb, oferă acestora din
organizate. Spaţiul laboratoa­ la Fabrica de produse România, Schiţe asupra stă­ urmă profiluri permanente şi
relor din secţii a fost mult refractare silico-aluminoase precedată de un valoros stu­ rii economice a României in fabuloase
prea mic pentru instalarea a- Alba lulia diu semnat de Coslin Mur- secolul ol XVIII-lca. Politica Precedată de un studiu in­ Preocupat de situaţia grea
gescu, membru corespondent noastră comercială fală cu a ţărănimii, de necesitatea
O B »4 «a O B B m BffiBB C « C2B B * troductiv, semnat de Ion. Ve-
convcnţiunile de comerciu. verca, Culegerea „Opere eco­ îmbunătăţirii soartei sale, în-
Elemente de economic politi­ nomice* de A.D. Xenopol, cu­ ţelegind marea importanţă a
că şi multe altele. prinde cele mâi reprezenta­ acesteia, A D. Xenopol scria :
In scrierile sale PS Aure­ tive scrieri economice ale a- „Civilizaţia noastră... apasă...
lian a pornit de la interesele ceslul marc gindilor progre­ la urma urmelor pe spatele
dezvoltării economice ale ţă­ sist al epocii sale. ţăranilor, si numai pe ele*.
rii, a militat pentru valorifi­ In opoziţie cu vederile mul­ Ca şi P.S. Aurelian. Xeno­
carea resurselor sale naturale tor contemporani A.D. Xeno­ pol nu dă soluţii radicale de
şi de muncă. Lupta pentru pol, remarcabil istoric dar şi îmbunătăţire a situaţiei ţără­
progresul economic al Româ­ economist, susţinea câ „Viciul nimii. Ce ai în geantă, pentru mine, mămico ?
niei constituie la Aurelian o întregii noastre dezvoltări'’, ☆ Foto I. TEREK
parte inseparabilă a luptei la sfirşitul secolului trecut, Valorificate de pe poziţi­
pentru existenţa şi afirmarea stătea în caracterul predomi­ ile marxism-leninismului. ce­
naţiunii române nant agrar al economiei ro­ le două culegeri de „Opere e­
„In epoca in care trăim — mâneşti. El arăta în mod te­ conomice" cuprind pagini re­
scria el in preajma cuceririi meinic gravele neajunsuri a­ marcabile, în care străbate,
independenţei politice a le unei ţâri exclusiv agricole ca un fir roşu, gîndirea eco­ i r — «iv Mti—m » r ' ■-»
României — nu se pot des­ şi perspectivele ameninţătoa­ nomică înaintată din cea de
părţi interesele naţionale dc re care stau inainlea ei. In a doua jumătate a secolului liber
cele economice. Interesele consecinţă, susţinea necesita­ trecut, cind Petre S. Aureli­
naţionale trebuie să inspire tea de neînlâturat cîi Româ­ an şi A.D. Xenopol. in ciuda nete, codrul răsună* — emisiune de
orice întreprindere co vom nia sâ adople o orientare e- unor inconsecvente şi scă­ Vineri doine ; 17,1)0 Cintcre închinate repu­
face pe cale economică, pen­ conomicâ, graţie căreia să-şi deri, se înscriu ca militanţi de b lic ii ; 17,10 Conrert-ghieitoare ; 13,05
tru că proprietatea unei ţâri poată dezvolta o industrie semnă pentru dezvoltarea Jurnal agrar ; 13.40 Antena tineretului:
„O p inia colectivului in acţiune' (radio-
nu poate fi durabilă decît a- proprie multilaterală a forţelor de 12 MÂI anchetă) ; 20,00 Railiogaieta de seară.
şezatâ pe naţionalitate*. Ideea industrializării esle producţie ale ţârii, industria­ Cronica economică ; 20,30 O melodie pe
adresa dumneavoastră ; 21,03
Teatru
Ceea ce a asigurat lui P.S. ideea fundamentală care stră­ lizarea patriei şl înflorirea a­ radiofonic serial : ,,Zodia cancerului*
griculturii.
Aurelian. un loc important în bate aproape toate scrierile Punerea Ia îndemîna citi­ sau „Vrem ea Ducăi V odă' «le M ihail
istoria economiei noastre po­ economice ale lui A.D. Xeno­ torilor a textelor economice •Sadoveanu. Scria a V-a. Illcitem ul lu i
M oţ Şnimaro ■ 21,25 M elodii-m agazin ;
litice este lupta pe care a pol. El preconizează dezvolta­ 22.4.t Moment poetic. Versuri de Cam il
înainte de a lua drumul exportului, maşinile de spălat rufe fabricate la Uzina „30 dus-o, timp de peste 30 de rea unei industrii naţionale, ale acestor doi mari oameni Pctreicu : 21.OU Mozaic m utical ; 0,05
Decembrie" din Cugir trec prin ultima fază de verificare. Foto : V. ONOIU ani. pentru dezvoltarea unei bazată pe materii prime agri­ de cultură şi ştiinţă români, comedie «le Simian Mncovrî Prezintă M elodiile nopţii — muzică ujoară.
t.l l i NI :
„Scaunul fără picioare"
P R O G R AM U L II : 3.00 M in ia tu ri pe
industrii în România. „înte­ cole existente in ţară, preco­ care au îmbogăţit tezaurul de ridectivu) Teatrului de sint Sibiu. portativ ; Din însemnările instruc­
idei înaintate al poporului
meierea unei industrii naţio­ nizează exploatarea raţională nostru, reprezintă nu numai G lIG IR : „Adunarea fem eilor*, a- torului artistic ; 11,00 Laureaţi ai con­
‘iitcrna(ionule „C enrge E-
nale — afirma în repetate a tuturor resurselor naturale, un act de cultură ci şi un «laplare «Ic Pan! I). Marian, după picta cursurilor Ileana Cotruba; (i Ladislau
ncscu' :
lui Arislofan ţi Roberl M crlc. Prezinlă
In cooperativele agricole din raionul rînduri — este o condiţie dc fiind adeptul marii industrii. stimulent pentru dezvoltarea J iu lu i* Pclroţani. Kiss ; f),3U Kadiorjcheta pio n ierilor :
un r«)lcrliv al T e a tru lu i dc stat „Valea
viaţă pentru statul nostru*.
„P icătura purpurie* — scenariu jtiin -
Frăminlat de soarta Româ­
De aceea susţinea că trebuie niei. A D. Xenopol lega viito­ gîndirii creatoare a noilor ge­ DOIIRA : „Androinaca*, piesă dc lifico -fa n ta stic : 10,15 Teatru radiofo­
neraţii.
nic : ..Hanii n-an miros* «le G.R. Sbaw;
să se promoveze neapărat o rul ţârii, în primul rînd, de TOADER IONESCU Jean Kneine prezintă Teatrul «le sint 12,(11 S«>liti« dc muzică populară : Feli-
„Valea J iu lu i' Pctroţoni.
Ce determină eficienţa scăzuţii tru l muzical românesc iu trecui : George
cian Părcaţii $« Emil Drosu ; 12,24 Tea­
Stephăni’.'cu („P etra* ji „M anta
soa­
cră*) ; 12 45 Două inim i bat la fel —
muzică uşoară ; 13.30 Ştîinta in slujba
păcii ; I I,03 Concert «Ic prinz ;
15,OU
Nelecliuni
din Estrada dum inicală :
a activităţii în zootehnie SPORT • SPORT • SPORT Iria") | Minunata Angelica (,,Arta“) ; A utograf muzical — Nicnlac Niiescu :
D EV A ■ Robii (ciociimliigiulul
„Pa-
„Palace
I5,1n Lectură
dram alizală :
) fotei Tbanalbos* «Ic Andre Maurnis ;
S1MKRIA i Fa|a pierduţii ; II UN M IO A ­
Ki.llU U înlcci dc Ion C ritlin n iu ; I7.I0
RA : Monirnlul adevărului („Siderur- llasnt ti operă : „l-rcisehiitx* de W e­
glslnl") | Steaua fără nume („Conslrur- ber ; 17.4.*» Pe teme medicale ; 18.05
tornl“) ; Noaptea Iguanci ţi Intre «lui Stu«lio«il (m ărului interpret : violonistul
In unităţile in care se urmă­ procente faţă de plan. Acest tatea a 11-a şi G la calitatea a HMOBAL viteză, la nivelul posibilităţi­ Atletism (.'.Flacăra*') ; T E L IU C : ‘ţara duhurilor Valentin Arco ; 13,25 Cadran ru lln ra l.
lor de care dispun.
din mările
i$i
sudului
jr Coplan
reşte cu întreaga răspundere lucru se datoreşle in mare mă­ IlI-a. De asemenea, cooperati­ Rezultatul final al partidei asumă riscul : C U C I.A R : Vizita ; Mesajul^ c ritic ii literare. însemnări «le
,.C«ijca* — scbi(ă
«Io
Pop
Simian.
folosirea gospodărească a po­ sură faptului că in unele uni­ vele agricole din Şibot, Beriu, de duminică : 9-5 (5-3) în fa­ P ETR O ŞA N I : Dragă Rrigilte (,,Repu­ Chenrghc Ştefan : P),U:i Cerctil melo­
tenţialului economic, se lăr­ tăţi se semnalează un grad scă­ Geoagiu au livrat cîte 10-10 In raionul Alba un număr re­ blica") ; Jandarmul din Saint Trapez m anilor ; m.45 De la frescele Vnrone-
(,,7 Noiembrie") ; LU P C N I : Nu
sînt
gesc an de an posibilităţile şi zut de rentabilitate a sectoru­ capete tineret bovin la calita­ voarea handbalistelor din Pe­ cord de copil — 260 de la 15 demn dc tiae (..‘Cultural") ; V U I.C A N : tului la Coloana in fin ită . Popas Imeu-
restean : 2U,m Noapte bună.
copii :
sursele de sporire a veniturilor lui zootehnic, datorită insufi­ tea a 11-a, fiind lipsite astfel de Un joc care troşani. Cele mai multe goluri şcoli au participat la campiona­ Tudor seriile 1 |i II ţi Criminalul In „Sapa fermecată* ; 21.05 Solişti «Ie mu­
băneşti. Un exemplu pozitiv în cientei preocupări manifestate posibilitatea de a încasa veni­ au fost marcate de Domşa Mn- tul şcolilor generale de atle­ vacao|i ; CIM VIDIA : Calea Victoriei; zică usuară : Pompilia Stoian ji Dean
I.O N EA :
AN IN O A SA :
Diligenta ;
acest sens ne oferă cooperativa de conducerile cooperativelor turi băneşti la nivelul celor ria (4), dintre care 3 din lovi­ tism. Pentru a putea (i organi­ Trageţi In Slanislai (.,7 Noiemhrţe") ; M artin ; 21,30 Radimnagazinul ascul­
tătoarelor ; 22,15 Carnet plastic ; 22.30
agricolă din Orăşlie. La unita­ pentru buna îngrijire şi luâni- stabilite. n-a satisfăcut turi de la 7 m, Barabaş (2) zată etapa raională în bune con- Dacii („Minerul") ; O R A Ş U L : D i­ V iala nmzica'ă a Capitalei ; 2.1.22
tea amintită s-a pus un accent re a animalelor. Astfel, unele Nu se poate trece cu vede­ pentru gazde şi Păcurarii (2) dltiuni, au fost necesare între­ mineţile unui băiat cuminte si Gandea- Discuri inedite : ciclul concertelor pen­
mus igllur („Patria**) ; In pustiul Pa-
deosebit pe dezvoltarea secto­ cooperative, cum sînt cele din rea nici peste deficienţele ma­ pentru oaspete. De remarcat ceri pe centre de comune. (agonici („Flacăra") ; C U G IR : In com­ tru vioară ji orchestra „l-a Stravangan-
za* de Anhm io V ivaldi ; U.I0 M elodii...
rului zootehnic, lucru oglindit Vinerea, Aurel Vlaicu. Romos, nifestate la cooperativa agrico­ In cadrul campionatului re­ că echipa din Oradea a bene­ Dovcdindu-se mai bine pre­ pania Iul M ai Lindcr („7 Noiem­ mclo«lii.
Căstău, Târtâria şi Foit au lă din Vinerea, unde au murit publican de handbal feminin, ficiat şi ea de 2 lovituri de la brie") • SEflFŞ ; Tlicresc Dcsipicy-
în creşterea an de an a veni­ peste 3000 pui de găină din seria a Il-a, la Petroşani s-au 7 m, din care n-au fructificat gătiţi elevii Scolii generale din roux („Sebeşul") ; Mondo cane
turilor realizate de la feunele realizat pinâ la începutul lunii cei 6.200 procuraţi. Deşi s-au nici una. Teiuş au acumulat cele mai seriile 1 ţi II („Progresul") : A P O I.D U L
de animale. Astfel, s-a prevă­ trecute abia 21-59 la sută din luat măsuri pentru recupera­ intîlnit echipele şcolii sportive Intilnirea a fost arbitrată cu multe puncte: 1157 băieţii şi D E SUS : Balada steagului roţii ţi T r i­
zut ca în 1967 din veniturile veniturile planificate din zo­ rea pagubelor, cooperativa în­ din localitate şi Favorit Ora­ competenţă de către Francisc 994 fetele. Au urmat în ordine umful lui Robin llond ; A I.IU IU I.IA :
In nord spre Ataska
(„2.1 August") ;
de peste 2.J00 000 lei planifica­ otehnie. Cum se explică o ast­ casa venituri mult mai mari dea. Cele două formaţii au fă­ Fazekaş din Reşiţa şcoala generală din Zlatna, Cartea din San Michclc ţi Nimeni nu IS (10 Pentru cei mici : A.ILG . — De
te. mai mult de 1.100.000 lei să fel de situaţie ? prin valorificarea produselor cut multă risipă de energie, au şcoala generală nr. 3 Alba Iu- voia sâ moară („Victoria") ; T E IU Ş : ce ? : I8.CU Pentru tinerelul »colar :
se încaseze de pe urma vi Fi­ In cooperativele agricole din obţinute de la ferma dc păsări, luptat din răsputeri pentru ob­ C. MATEESCU lia şi şcoala generală din Iqhiu Vremea zăpezilor : Z LA T N A ; Descope­ George Cojbuc ; 111.00 Telejurnalul «le
rirea lui Julien Unii ; BRAD : Falstatf;
scară. Agenda economică : PI.J0 S liu li-
xării produselor animaliere. 'Târtâria. Căstău, Sibişel, Orâş­ dacă nu se înregistrau aseme­ ţinerea victoriei, care, pînâ la la băiell, iar la fete şcoala ge­ H A Ţ EG ; Cei 7 din Teba ţi Noi «loi. •uil muzica!. „Ş i dacă ramuri bat în
Urmărind îndeplinirea sarcini­ tioara de Jos şi Jeledinţi se nea pierderi La această unita­ urmă a înclinat în favoarea nerală nr 1 Alba lulia şi şcoa­ bărbaţii < 1I.IA • Fantomele jc grăbesc. geam*. Kmisuure muzical coregrafică
inspirată «lin versurile lui M ih ji F.nti-
lor stabilite, se poate arăta că practică şi acum procedeul re­ te, precum şi la Foit. Orăşii- gazdelor, la patru goluri dife­ T e n i s la generală din Ighiu. •'vicii : 20.<nl Săplâmîna : 20.45 Avan­
numai de la ferma de păsări tribuirii îngrijitorilor de ani­ oara de Sus, Sibişel ş.u. veni­ renţă. premieră : 21,01) Film artistic : „ A rş i­
pînâ acum s-au valorificat pro­ male cu plată fixă. Intr-o ast­ turile au fost mult diminuate Dar dacă victoria handbalis­ Îmbucurător este faptul că, ţa '. O producţie a studiourilor din
duse in valoare de peste fel de situaţie ei nu sînt coin­ şi pe seama nereali/ârij pro­ telor din Petroşani i-a mulţu­ BERLINUL OCCIDENTAL 11 un marc număr de participanţi R. P Ilulgaria ; 22.15 Inicrpreti cele­
bri : M ario «Ici Monaco ; 22.50 T e le ju r­
100.000 lei. veniturile totale teresaţi în rezultatele muncii ducţiei de lapte-marfâ planifi­ mit pe suporterii echipei lo­ (Agerpres). — au obţinui rezultate frumoase. nalul «Ic noapte.
obţinute din zootehnie fiind lor. fiindu-îe indiferent ce pro­ cată. cale. jocul lor n-a satisfăcut In cadrul turneului internaţio­ Evidenţiem în acest sens pe e- PR O G R AM U L I : 7 . - 4 SumamI pre­
mai mari decît cele planificate ducţii obţin. Trebuie arătat că Din aspectele amintite reie­ însq. Deşi întîlneau o forma­ nal de tenis care a început în levil loan Oprenn (şcoala ge­ sei ; 3.0U T ot înainte (emisiune pentru
nerală nr. 3 Alba lulia) Marius
pionieri) ; 8.20 Moment poelie — in te r­
cu aproape 80.000 lei. în această privinţă nici uniu­ se că unităţile cooperatiste din ţie clasată pe ultimul loc în Berlinul occidental, sportivul Hălălai (şcoala generală Teiuş), pretai «Ic l.nvinia Tceuleseu ; 8.2a La h je + tv e x i'
Din păcate, se înlîlnesc nu­ nea raională a cooperativelor raionul Orâştie dispun de re­ clasamentul seriei respective român Petre Mărmureanu a Victor Ciocan, (şcoala generală microfon, melodia preferată ; Q,25 Sta­
lu l medicului : Primele lom de sarcina ;
meroase cazuri cînd consiliile agricole nu a acordai sprijinul zerve însemnate pentru îmbu­ fără nici o şanşâ de a scăpa debutat victorios învinglndu-l Zlatna) şi pe elevele Marcela !),30 Suita de melodii populare „P rin PENTRU 24 ORE
de conducere ale unor coope­ necesar aplicării în viaţă a nătăţirea activităţii lor ccono- de retrogradare, gazdele au cu 6-0, .6-2, G-4 pe brazilianul Munteonu (şcoala generală Te- ţara m oţilor* dc M irrcn Chiriile ; 10,11
rative agricole nu urmăresc cu recomandărilor Plenarei CC. mico-financiare. In această pri­ făcut multe greşeli, nu au fost Genliel. luş), Ofelia Drîmbăreonu (şcoa­ Muzică populară interpretată de M aria Vreme* se mcn(inc c3)<bima,<â cu ce­
Pclcr ţ) flu ie ra ţii) N iţă Vădcanu ; III,io
întreaga răspundere rentabili­ al P.C.R. din noiembrie 1965 vinţă şi uniunea raională a Qtente In pase, au şutat slab la generală Alba). Mario De- Poemul . Cintarca României* «Ic M aici rul senin noaptea $i mai mult notar
zarea fiecărui sector de acti­ cu privire la introducerea re­ cooperativelor agricole îşi poa­ şi de multe ori imprecis la ccan (şcoala generală Mihalţ). Soeor ; 11.03 Cronică economică ; 12,lin după-.im ia/.v cind local sc vor produ­
ce averse «le ploaie insolite «le «lescăr-
după F o t b a l
vitate. Acest lucru este oglin­ tribuţiei suplimentare in toate te şi este necesar să-şi aducă poartă. Antrenorul echipei, Eu­ „P rieten drag* — muncă uşoară : 12.1.' efiri electrice, mai frecvente în regiunea
dit in modul de îndeplinire a sectoarele de activitate. o contribuţie mai substanţială, gen Barlha, remarca In urma acestui concurs se A l V lll-lc a concurs al formal iilo r ar­ «le munte. V înl moderat «lin nord est
tistice dc amatori. Ilrigndă sau form a­
prevederilor planurilor de pro­ O altă cauză a diminuării ajulind în mod efectiv unită­ meci că elevele sale au făcut desprinde concluzia că elevii lism arţislie ( (reportaj-anchetă) : 12.45 ?« est Temperatura «ta(irmară ; ziua \a
fi cuprinsă între 21 ji 27 grade
iar
ducţie şi financiare. In legătu­ veniturilor o constituie livra­ ţile în lichidarea deficientelor cel mai slab joc de la înce­ LONDRA 11 (Agerpres). — din raionul Alba Iubesc atle­ A ja sc ţuacă pe ia noi ; 13.30 In lîln irc noaptea intre 7 ji 13 g rjilc .
ră cu cele arătate, ca exemple rea animalelor la categorii de de natura celor semnalate. putul campionatului. La Huli, în prezenta a peste tismul. Rămîne doar ca profe­ cu melodia populară ţi interpretul pre­
negative se pot aminti coope­ greutate inferioare. Iată cîteva LIV1U ORBONAŞ Formaţia Şcolii sport:ve din 20.000 de spectatori, s-au întîl- sorii de educaţie fizică să fie ferat ; 14.15 Dumbrava minunată (emi­ PENTRU URMĂTOARELE
siune pentru ţro la rii din clasele I-IV ) ;
rativele din Orâştioara dc Jos, exemple. Cooperatorii din Târ­ Petroşani va trebui să se pre­ nit echipele de fotbal (tinerel) alături de ei. ajutîndu-l să se 15.01 C urţi care vă aţlcaplâ ; 15,13 2 ZILE
Spini, Târtâria. Vinerea. Geoa- târia au predat la I.R.I.C. 10 inspector contabil ia Uniunea gătească mai intens pentru ale Angliei şi Austriei. Fotba­ perfecţioneze necontenit. Cintâ corul Conservatorului „Ghcnrghc Vreme călduroasa cu cerul temporar
giu şl altele, unde veniturile capete tineret bovin din care raională a cooperativelor meciurile care urmează, să liştii englezi au obtinut victo­ VIOREL BERŢA Rim a* din C luj. tlir ijz l de Dorin Pop ; no ros «Itipil-amiaza. cind local vor că­
lă.SO .)ocnri bârbâleţli : IG.30 Concurs
dea averse «le ploaie. Temperatura în
încasate s-au ridicat la C8-76 două la calitatea I, 2 la cali­ agricole dc producţie Orăştie practice un handbal bun, în ria cu scorul de 3-0. corespondent cu public (reluare) ; 10,50 „E u doi- creştere la s firţitu l intervalului.