Page 36 - Drumul_socialismului_1967_05

A DRllMUI. SOClAI.ISMUI.UI n ,. 3844

Vizita delegaţiei militare Manifestaţii de protest împotri­ O Jozef Cyrankiewicz. preşedintele Consiliului de
„PUMNUL Miniştri al R.P. Polone, l-a primit la 19 mai pe dr.
Sigvard Fklund, director general al Agenţiei internaţio­
române în R. P. Polonă nale pentru energia atomică (A.I.F.A.), care face o vizi­
tă oficială in R.P. Polonă. In aceeaşi zi. oaspetele a fost
Oaspeţii au făcut apoi o vi­ va agresiunii S.U.A. în Vietnam
11. — Cores­
VARŞOVIA
BLINDAT** pondentul Agerpres, Oh. tari ai unor ambasade din Var­ primit de Adam Rapacki, ministrul afacerilor externe
şovia.
al Poloniei. Au avut loc discuţii referitoare la colabo­
Gheorghiţâ, transmite: Joi a rarea dintre R.P. Polonă şi A.I.E.A.
Re/erîndu-se la multiple­ sosit la Varşovia, delegaţia mi­ zită ministrului apărării naţio­
le contacte dintre conducă­ litară in frunte cu general-co- nale al R P. Polone. MITINGUL STUDENŢILOR DE LA UNIVERSITA­ triva agresiunii Statelor Uni- C ţ Ministrul muncii şi prevederilor sociale din Ita­
torii regimurilor militare lonel Ion loniţâ, ministrul for­ Delegaţia militară română a TEA DIN CHICAGO. te". lia, Bosco, a declarat în parlament câ guvernul nu
din Argentina, Brazilia $i ţelor armate ale Republicii So­ depus coroane de flori la DECLARAŢIA PARTIDULUI COMUNIST DIN URU- poate răspunde favorabil cererii formulate dc nume­
Paraguay care intenţionea­ cialiste România mormînlul eroului necunoscut, GUAY. roşi deputaţi privind necesitatea majorării pensiilor
ză crearea în sudul Ameri- La aeroport, delegaţia a fost la placa comemorativă a eroi­ APELUL INTELECTUALILOR FRANCEZI. Peste 100 de medici, cerce­ muncitorilor din întreprinderile industriale şi agricole.
cii Latine a unui „pumn întîmpinatâ de mareşalul Po­ lor armatei şi la cimitirul sol­ tători şi profesori de la Facul­ In semn de protest împotriva liotărîni guvernului de
blindat" pentru înăbuşirea loniei, Marian Spychalski, mi­ daţilor sovietici. tatea de medicină din Paris u a nu majora pensiile. Confederaţia Generală a Muncii
mişcărilor de eliberare na­ nistrul apărării naţionale al In cursul dupâ-amiezii, oas­ CH1CAGO 11 (Agerpres). — PARIS 11. — Coresponden­ au remis presei un apel, în din Italia a anunţat că la 23 mai, Ia Roma va avea loc
ţională de pe acest conti­ R.P. Polone, de Marian Nasz- peţii români au vizitat monu­ La Universitatea din Chica­ tul Agerpres, Georges Dascal, care cheamă pe toţi medicii o demonstraţie a oamenilor muncii la care vor lua porte
nent, ziarul brazilian „Man- mentele Varşoviei. go a avut loc miercuri un mi­ transmite : Cîteva sule de pro­ din Franţa să-şi exprime soli­ reprezentanţi din toate regiunile ţării.
chete" scrie : kowski, adjunct al ministrului Apoi. la Ministerul Apărării ting de protest împotriva răz­ fesori de la facultăţile şi şco­ daritatea cu poporul vietna­
„Se spune că generalul afacerilor externe, generali si Naţionale al R.P Polone, în- boiului dus de S.U.A, în Viet­ lile superioare din Paris au mez, să ceară încetarea necon­ R £ După cum transmite agenţia BTA, la 10 mai la
Ongania, după vizita sa in ofiţeri superiori. Ir-o atmosferă prietenească, a nam. La miting au luat cuvîn- participat la reuniunea „State­ diţionată a bombardamentelor uzinele de automobile „Balkan" a început montarea pri­
Brazilia în 1965, în calitate Au fost de faţă ambasado­ avut loc o infoimare recipro­ tul reprezentanţi ai diferite­ lor generale universitate", ma­ americane, respectarea acordu­ mei scrii dc automobile „Fiat-850" din piese primite
de comandant al forţelor că pe probleme de ordin mi­ lor organizaţii antirăzboinice nifestaţie pregătitoare a „adu­ rilor de la Geneva şi a drep­ din Italia. Potrivit agenţiei menţionate, pină Ia sfirşi-
de uscat argentiniene, la des­ rul României şi ataşaţi m ili­ litar. din S.U.A: Piintre -vorbitori naţii Statelor generale pentru tului poporului vietnamez, ia (ul acestui an. uzina va trece Ia producţia a încă două
părţirea de generalul Costa s-a aflat şpcampionul mondial pace în Vietnam", care va a­ independenţă şi libertate. tipuri de maşini Fiat.
e Silva, pe atunci ministru de box la toate - categoriile. vea loc în zilele de 20 şi 21 Printre personalităţile care au I
de război, a spus : „Pe cu- Pentru normalizarea relaţiilor între cele Cassius Clay, care a declarat mai. semnat acest text se numără ţ Potrivit unor date statistice publicate de grupul
rînd. cînd ainîndoi vom de­ că, în ciuda represiunilor la Participanţii au hotârît să Andre Lwoff. laureat al pre­ minier „Union Corporation". Franţa este singurul stat
veni preşedinţi !". Doar un două state germane care este supus, nu va pleca multiplice contactele cu cole­ miului Nobel pentru medicină, occidental ale cărui rezerve de aur au crescut în ulti­
clarvăzător putea să afir­ în Vietnam. v gii lor din Vietnam şi din Sta­ Meri D’Aubigne, membru al mul an. Fa sc situează pe locul doi, după S.U.A., pose-
me că aceste cuvinte se vor BERLIN 11 (Agerpres) — vederea normalizării relaţiilor Tot miercuri a avut loc în tele Unile, în vederea „creă­ dînd 149,6 milioane uncii dc aur fin, faţă dc 378.1 m ili­
adeveri. Agenţia ADN anunţă că pre­ dintre cele două state germa­ Atlanta o adunare de protest rii unui front mai larg împo- Institutului Franţei etc. E oane uncii citc deţine S.U.A.
şedintele Consiliului de Mi­ ne, pe baza declaraţiilor pre­ împotriva războiului din Viet­
niştri, a) Republicii Democrate şedintelui Consiliului de Stal nam. in cadrul căreia, alături ţ Adunarea Naţională a Kuweitului a aprobat la a
Germane, W illi Stoph, a adre­ al R.D Germane. Walter LU- de numeroşii militanţi pentru doua lectură acordul cu privire la calcularea redeven-
Din presa sat ia 10 mai 1967 o scrisoare briclit, primul secretar al CC. pace în Vietnam, a luat cuvîn- ţelor, încheiat dc guvern cu companiile petroliere stră­
cancelarului Republicii Fede­ al P.S.U.G. 1 ul şi. liderul mişcării pentru ine cooperează pe teritoriul ţârii. Potrivit acordului,
ADN menţionează că la 11 drepturile civile din S.U.A., R companiile străine sint obligate să plătească guvernului
străină rale a Germaniei, Kurt Georg mai, scrisoarea a fost predată .Martin Lulhcr King. kuweitian o sumă dc circa 33 milioane lire sterline, cu
Kiesinger. In scrisoare se fac Cancelariei federale de la titlu de redevenţe restante datorate pentru anii 1964­
propuneri privind tratative in Bonn. ☆ 1966. Prin încheierea acestui acord, guvernul Kuweitu­
11
MONTEVIDEO
(Ager-
Costa e Silva şi Ongania preş) —' Comitetul Central a) lui a reuşit să obţină satisfacţie într-o dispută cu com­
aparţin aceluiaşi sistem Partidului Comunist din Uru- paniile petroliere străine care durează dc doi ani.
m ilitar închis care începe guay a dat publicităţii o de­
de la Washington şi se ter­ Un interviu al lui Torsten Nilsson claraţie în care cheamă toate ţ Kundcstagul vest-german a aprobat miercuri „legea cu
mină la Buenos Aires. organizaţiile sale şi întreg po­ privire la stabilizarea economică", după ce în prealabil a vo­
Această linie trece prin La DUSSELDORF 11 (Ager­ tuturor problemelor europene. tai pentru modificarea unui articol din constituţie, pentru a
Paz, făcînd legătura cu ge­ pres). — Ministrul afacerilor ' Guvernul suedez, a declarat porul uruguayan să-şi intensi­ face posibilă adoptarea noii legi. Pe baza acestei legi. guver­
neralul Barrienlos, Asun- externe al Suediei, Torsten Toi-sten Nilsson, sprijină or­ fice acţiunile de solidaritate cu nul vest-german obţine posibilităţi suplimentare de a inter­
cion cu Stroessner şi Rio Nilsson, intr-un interviu acor­ ganizarea unei conferinţe ge­ lupta poporului vietnamez. Ir. veni în viaţa economică a ţării. Astfel, el va putea exercita
de Janeîro cu mareşalul dat ziarului vest-german „Neue nerale în problemele securită­ declaraţie se subliniază că es­ controlul asupra investiţiilor publice şi particulare şi asupra
Costa e Silva. Ea ocoleşte Rheinzeitung4', a declarat că în ţii europene, cu condiţia ca amortismentelor.
Bogota, Caracas şi Santiago această conferinţă să fie pre­ caladarea războiului de către
de Chile, unde cei trei şefi Europa se poate ajunge la o gătită minuţios şi să se con­ Statele Unite reprezintă o pro­ FRANŢA. — Recent la Paris, a avut Ioc o mare demon­
civUi de state au cu totul destindere de durată înainte- centreze asupra unor probleme vocare la adresa întregii ome­ straţie de protest împotriva bombardării teritoriului R. D. ţ Obafemi Awolowo, importantă personalitate politică ci­
alte convingeri fată de „in­ de rezolvarea în prealabil a centrale. niri. Vietnam de către aviaţia americană. vilă. care a condus o misiune dc conciliere ce a vizitat pe
teresele arzătoare* ale apă­ guvernatorul provinciei orientale, Odumegwu Ojukwu, s-a
rării continentale. intilnit cu şeful guvernului militar federal al Nigeriei pen­
In ultimul timp Brazilia tru a-l pune la curent cu rezultatele misiunii sale. Oficialită­
şi Argentina sint neliniş­ ţile nigerienc nu au dat nici o informaţie privind conţinutul
tite în privinţa problemei încălcarea democraţiei în Grecia Convorbiri între P. C. Francez convorbirilor avute de Awolowo cu Ojukwu, insă se aşteaptă
creării forţelor militare in- ca el să prezinte un raport la o conferinţă pentru reconcilie­
leramericane permanente rea naţională, ce se va ţine în cursul săptămhiii viitoare la
Ideea a fost elaborată de l^tgos.
militarii este reprobată de opinia publică
Pentagon şi însuşită foarte şi Federaţia Stingii Democrate
repede dle către ţ Avionul experimental american „M2F2". care a „deco­
argentinieni şi brazilieni. In- lat" de pe un bombardier „B-52" aflat la 15.000 metri altitu­
timpinînd rezistenţă din HAGA II (Ageipies). — craţiei parlamentare în Gre­ deputatul Vranghelis, vom pu­ şi Socialiste dine, s-a prăbuşit la aterizare. Rrucc Petcrson. pilotul de în­
partea unor ţări latino- „Guvernul olandez, este în­ cia". El a exprimat .profundul ne mîna pe arme. Poporul ci­ cercare al Administraţiei naţionale pentru problemele aero­
americane. acest proiect nu grijorat de evenimentele d;n regret",.al guvernului, olandez priot trebuie să fie în stare de nauticii şi cercetarea spaţiului cosmic, a fost grav rănit. A­
a putut fi concretizat pină Grecia", a declarat in faţa Ca­ faţă de abolirea sistemului alarmă şi sâ-şî formeze pro­ PARIS 11: —v' Coresponden­ trunit pentru a alege Biroul vionul — un aparat dc zbor JArâ .aripi, .avîml forma unei felii
în prezent. La conferinţa merei Debutaţi la?; Joseph parlamentar în Grecia. pria sa armată pentru a putea tul Agerpres,. Ge.orges Pascal, Politic, noul său organ de con­ de tort — a fost serios avariata Motorul-raclictă al avlomlllll
extraordinară a minişlri-lor Luns, ministrul de externe al ☆ preveni orice tentativă de lo­ transmite: Joi au început la ducere. Biroul Politic va nu a fost experimentat pină in prezent în zbor.
afacerilor externe ai ţârilor Olandei. El a făcut cunoscut vitură de stat". Paris, la sediul Federaţiei fi însărcinat cu conduce­
NTCOSIA 11 (Agerpres). —
membre ale Organizaţiei câ după anunţarea loviturii de Sub lozincile „Jos dictatu­ Stingii Democrate şi Socialis­ rea Federaţiei în interva­ % Magazinele şi proprietăţile mobile şi imobile a 24 ne­
Statelor Americane (O.S A ), stat, guvernul olandez a luat ra !*, „Trăiască democraţia !'*, ic te, convorbirile dintre Parti­ gustori din orAşul Alcp şi Duma (suburbie a Damascului) au
cei trei susţinători ai ideii legătura cu partenerii din tn capitala Ciprului a avut loc OSLO 11 (Agerpres). — dul Comunist Francez şi Fede­ lul dinlre reuniunile Comite­ fost confiscate ca urmare a participării acestora la recentele
creării forţelor militare N.AT.O. în vederea unei ac­ Luînd cuvîntul în Parla­ raţie, potrivit înţelegerii sta­ tului Executiv. Noul Birou Po­ tulburări ce au avut loc in Siria, anunţă ziarul „Al Raas".
permanente nu au reuşit ţiuni comune. Ţările N.A.T.O.. un mare miling organizat de mentul norvegian, ministru) bilite. litic numără 25 de membri, din
să-i convingă pe ceilalţi însă, cu excepţia Norvegiei şi Comitetul pentru restaurarea afacerilor externe. John Lyng, Delegaţia Partidului Comu­ care 11 aparţin Partidului So­
parteneri de necesitatea a- Danemarcei, n-au apreciat ca democraţiei in Grecia. La mi­ a declarat că, ţinînd seama de nist Francez este condusă de cialist SF.I.O., 7 — Partidului 0 Un nou canal în AmcricA Centrală, ce va uni apele Co­
ceslor forţe poliţieneşti. Aşa necesară o asemenea acţiune. ting au luat cuvîntul deputaţi,, actuala situaţie din Grecia, gu­ Wa-ldeck Rochet, secretarul ge­ ceanului Atlantic cu cele ale Oceanului Pacific, va H dat in
se explică înlilnirea urgen­ .In consecinţă — a continuat conducători sindicali şi alţi vernul examinează în prezent neral al partidului. Delegaţia radical. 5 — Convenţiei clu­ exploatare in anul 1985. a anunţat marţi fostul ministru dc
tă care a fost organizată la ministrul — guvernul olandez reprezentanţi ai opiniei publi­ posibilitatea de a sista livrarea Federaţiei Stingii Democrate burilor şi doi sînt fără de finAnţc al S.U.A., Kobcrt Anderson. Pentru construirea acestui
Buenos Aires între genera­ consideră câ este preferabil să ce. „Dacă se va încerca răs­ unui ultim lot de şase nave de şi Socialiste este prezidată de partid Francois Milterrand a canat au fost prospcctote două locuri, unul in Panama şi al­
lul Ongania şi mareşalul turnarea preşedintelui Maka- coastă, care se construiesc la Francois Milterrand. fost ales preşedinte al Biroului tul în Columbia.
Costa e Silva. Tratativele se acţioneze pe căi bilaterale rios sau crearea unei situaţii şantierele navale pentru for­
au avut un caracter neofi­ în vederea restabilirii demo­ anormale în Cipru, a declarat ţele militare navale greceşti. In prima zi a discuţiilor. Politic al Federaţiei.
cial, urmărind stabilirea u­ Partidul Comunist Francez şi
nor noi relaţii între Bra­ Federaţia Stingii Democrate şi
zilia şi Argentina. Ideea Socialiste au hotârît să pre­
despre o legătură mai strin- zinte o moţiune comună de
epline puteri în domeniul e­ | AMBALAJ NOU PENTRU
sâ între guvernele militare cenzură, in legătură cu cererea
uvemului de a i se
ale Braziliei şi Argentinei a S acorda
fost preluată imediat şi de
comandamentele militare conomic. S-a hotârît, de ase­
ale celor două ţări. Este menea, sprijinirea grevei na­
convorbirilor i 0 POLITICĂ VECHE
limpede pentru oricine că ţionale generale programată,
între Costa e Silva şi Cas- de toate sindicalele, pentru 17
telo Branco pe de o parte, mal. In cursul
şi generalii Ongania şi Pis- va fi abordată şl 'problema e-
tarini pe de altă parte, nu laborârii unui program comun
Aeroportul din Londra a cu­
O
itorul Peninsulei Arabice
sint nici un fel de deose­ de guvernare a întregii stingi. noscut din nou fastul prim iri­ confirmare a acestei eferves­ a unui „pact de asigurare re­
ciprocă a securităţii" în care
biri de păreri în această Joi dimineaţa, Comitetul o- lor oficiale rezervate capetelor cenţe o constituie prezenta si­ să fie at/asă Federaţia Arabiei
problemă. Fiecare din aceş­ xecutlv a) Federaţiei . Stingii încoronate. De data aceasta multană la Londra, evident nu de sud şj alte şeîcate petroliere
tia poate să se succeadă Democrate şi Socialiste s-a în­ este vorba de regele Arabiei inlimplâloare, a doi miniştri din această regiune. Tocmai a­
în postul de şef al statului Saudile. Feisal, care împreună din aşa-numita Federaţie a A- ceasta idee apare la Downing
şi cu siguranţă că nu se cu o numeroasă suită,, pentru rabiei de sud (ministrul de ex­ Street, deosebit de atrăgătoare,
va observa nici cea mai transportul căreia a fost nevoie terne şi cel al informaţiilor), deoarece realizarea ei ar co­
mică schimbare în dome­ de trei avioane speciale. între­ precum şi cea a înaltului comi­ respunde „necesităţilor" de ga­
niul politic. Cei doî şefi mi­ BELGIA. — Mii de manifes­ prinde o vizită oficială de nouă sar britanic din Aden, Itirhard
litari ai Argentinei şi Bra­ tanţi, veniţi din toate regiunile zile în Anglia. rantare a „independenţei şi sta­
bilităţii federaţiei", după cum
ziliei urmăresc crearea u­ ţării, au participat recent la se exprima un purtător de cu-
nui front militar puternic Bruxelles la un marş antiato- Observatorii politici de la vînt al Foreign Office-ului, şi
in sudul continentului la- mîc. Londra atrag atenţia în comen­ ar putea fi realizată cu mai
tino-american pentru a pre- In foto: Vedere parţială a tariile lor asupra faptului câ COMENTARIUL ZILEI puţine eforturi. înscriindu-se
întîmpina „situaţiile neplă­ coloanei de manifestanţi defl- vizita suveranului saudit are pe linia tradiţionalei politici
cute", de felul celor întîm- lînd în faţa Bursei loc într-o perioadă de intensă britanice de a scoale castanele
plate în Republica Domi­ activitate diplomatică şi politi­ din foc cu mina altuia.
nicană sau Cuba". că britanică în legătură cu vî- Turnball, a căror chemare După cum reiese din proiect,
fulger la Londra a fost inspi­
rată. potrivit unui comunicat Arabiei Saudile ii revine in ca­
drul proiectatului pact rolul de
oficial, de necesităţi de infor­ „garant", rol a cărui impor­
mare şi de adoptarea unor noi
In decursul celor 150 şi la construirea colibe­ măsuri tanţă este uşor dc înţeles. Si
de ani de istorie repu­ lor şi bărcilor, la îm­ pentru a o face capabilă să fie
blicană a Peru-lui, indi­ pletirea rogojinilor ele., Desigur, toate aceste sosiri la înălţimea acestei misiuni,
enii uru şi-au păstrai prin hrana lor — slul şi simultane depăşesc cadrul u­ guvernul enclez s-a îngrijit din
cullura lor originală, e- tuberculi de planle. pe nor simple coincidenţe, ales- timp. Această grijă s-a concre­
viitnd cu Indlrjlre con­ cate le cultivau pe insu­ tind importanţa pe care o a- tizat în ultimul timp înf.r-un
tactele cu lumea exleri* lele lor artiliciale — cordâ guvernul Wilson situi- împrumut generos de 100 mi­
oară. Dar dilerile expe- uru întruchipau modul ţiei din Federaţia Arabiei de lioane rle lire sterline pe care
Vellard şt-a consacrat
Cum arălau
indienii
Recenl. In Peru a ludinea de 4.500 metri). te, pentru ca uru să nu mulţi ani din viată stu­ uru 7 De statură sub- d///i ştiinţifice au înce­ cel mai vechi de pro­ sud şi în general regiunii Gol­ Arabia Saudită l-a folosit pen­
dispărui unul din cele Aslâzi, doar rămaşi- atragă asupra lor mi- dierii acestei civilizaţii mijlocie, cu capul tngusl pui să se intereseze de ducţie, la baza căruia fului Persic, acest „nesecat iz­ tru achiziţionarea de arma­
mai uimitoare popoa­ tele colibelor din stul. nla protectorilor di­ uimiloare. El a cerul In si prelung, cu lata alun­ uru, turişti şi regizori de slăleau vintăoarea. pes­ vor al aurului negru", la care ment. proiectile teleghidate, a­
re din lume. care plutesc pe apâ. lă- vini. Clnd a căzut im­ repetale rînduri aju­ gită, nasul drept, buze­ filme au început să-i a­ cuitul şl culesul, companiile engleze nu vor să vioane cu reacţie. De aseme­
renunţe. Dar. în urma presiu­
periul incaşilor şi con­
Indiferenta organelor snte In bălaia vlntulul chistadorii spanioli• au torul organelor de slal le subţiri, ochii nu de salteze. In presă au apă­ Astăzi, deasupra ape­ nii mişcării de eliberare din nea. numeroşi instructori mi­
$i pradă brumei din tim­
guvernamentale $- ne­ pul nopţii, mai amin­ supus triburile aimara din Peru. Incercind să lipul mongoloid, Iruntea rui primele informaţii lor lacului slinl al inca­ sudul Peninsulei Arabice, gu­ litari britanici şi-au oferit ser­
glijenta au lăcut ceea tesc despre populaţia si quechua, indienii uru salveze rămăşiţe ale a­ îngustă, pomeţii şi osul despre cullura lor. In la­ şilor suflă vlnlul stin­ vernul englez a fost nevoit sâ viciile şi experienţa pentru
ce nu au reuşii mileni­ cestui popor, clndva nu­ occipital uşor Ieşiţi In ta primejdiei dispariţi­ gher. El distruge rămă­ anunţe că va retrage trupele instruirea forţelor armate sau-
uru. au reuşit să-şi păstreze rlile. Agenda convorbirilor pe
ile — au dus la pieirea Izolarea Ei au rămas meros. de la extermina­ afară ; el se deosebeau ei iminente a acestui şiţele colibelor, con­ sale din Aden in anul 19G8 şi
Potrivii legendelot. care Feisal le are la Londra cu
unui Irib de oameni pu­ f/idien/i unt au populat credincioşi legendelor, rea loială. Toiul a losl considerabil de triburile popor interesant au în­ struite clndva din slul şi va acorda independentă Fede­ oficialităţile britanice ilustrea­
ternici, care trezeau ad­ din vremuri imemoria­ obiceiurilor si Iradi(Ii­ Insă zadarnic El a ră­ Indiene învecinate. for­ cepui să se lanseze ape­ Iul, şi locuile. pină nu raţiei Arabiei de sud, hotârîre ză. de asemenea, atenţia care
de mull, de legendarii
luri ca stalul sa-/' ia pe
mas uimii de rezistenta
care de la sine înţeles ridică
lor.
încă Inainle de
lor
şi-au păstrai
miraţia. cârora li se a- le. podişul Anzilor, In limba lor străveche. fizică excepţională a a- marea marelui slal in­ uru sub ocrotirea sa. uru. Uneori, el loşneşle probleme şl pentru monopolu­ este acordată problemelor a-
furul lacului Tilicaca. mintile. iar căldura cu care
Iribuiau calitdfi supra­ ceslor oameni, ia o alti­ caş. triburile Indiene şti­ In stufăriş, şi atunci se rile petroliere engleze. Tocmai
Uru se considerau zei. Inlregul lot mod de Lipsurile şi sărăcia au este înconjurat regele saudit
naturale şl care se con­ descendenţi al zeilor. Ei viată era uim itor: din tudine de 4.500 m au despre existenţa lor, obligai pe cltiva uru sd aude o voce asemănă­ în acest context trebuie evalua­ subliniază dorinţa nedisîmula-
siderai/ ei înşişi primii îşi spuneau „col suns", plute de stul. strins im- In pustiurile reci din se temeau şi evitau ori­ părăsească lacul, să se toare cu aceea a zeiţei te actualele preocupări ale o- lă de a-l atrage de partea pro­
Ancara. Apoi, ea se
ficialitaţi lor britanice de a găsi
munţi, unde aerul este
ce contact cu el. Apoi.
locuitori ai Pâmlntului- adică oamenii lacului. olelile. Işi construiau rarefiat şi frigul le pă­ 1n perioada cea mal in- muie pe malurile Iul şi stinge In spuma sărată o formulă cît mai elastică, în iectelor engleze. Este greu rle
departe. In
chiar mai
insule artificiale, acope-
Era. lără indoiald, cea Mulţi vedeau In aceste trunde pină la os. feme­ lloriloare a poporului interiorul uscatului care a apelor lacului. Cine stare sâ se înscrie pe linia dic­ presupus însă câ guvernul en­
legende o legălurâ cu r:ndu-le cu un strai de glez îşi va putea realiza inte­
mai veche civilizaţie a existenta legendarei A t­ pămlnl cărat de pe ma­ ile uru mergeau cu bra­ incaş, indienii aimara şl li s-a arătat totdeauna ştie, poale că Ancara, tonului tradiţional a] politicii gral proiectele, tinind seama
Americii, civilizaţia s/u- lantida. lurile lacului Tilicaca. ţele şi picioarele goale quechua au încercai să-l vrăjmaş. Aici, el s-au antica zeifâ a apelor, se engleze „Sâ pleci, rămînînd" de faptul câ oridt de iscusit ar
Una din soluţii, de altfel pre­
şl cu capul descoperii.
lului şi a apei. Din a- Triburile războinice Pe aceste insule, uru tşi Unii mal speră Încă. supună, dar nu au reu­ amestecat cu Indienii va întoarce la sursele văzută intr-un plan elaborat 4\ ele ambalate în declaraţii de
şit, aşa cum nu au reu­
amenajau ogoare pe ca­
dlncă antichitate şi pină ale statului incaş — In­ re Ic îngrăşau cu făină că, undeva, pe una din şii nici spaniolii veniţi din alte triburi si s-au vieţii, la vremurile ace­ la Whilehall, după cum trans­ „bune intenţii', mişcarea rl* e-
lîberare naţională, a cărei f^r-
dizolvat In acestea, ui-
in ceasul morţii ultimu­ dienii quc.chua şi oi ma­ din oase de peşte. Indi­ numeroasele insule ca­ ulterior. Uru continuau llndu-şi obiceiurile şl lea clnd ea i-a înfiat pe mite France Presse. ar fi dis­ ţă a si obligat Anglia să cede­
lui lor reprezentării, ro — se temeau de ei. enii uru erau agricul­ re plulesc pe apele lacu­ sd rdmînd liinfe legen­ limba lor străveche. Jos uros", primii locui­ locarea trupelor din Aden la ze din vechile sale nozitii in
bazele militare din protectora­
purtătorii ei au Irâil pe îi respectau, dar nu-l tori harnici, vin âlori, lui mai trăiesc una sau dare, divinităţi ale la­ Prin îmbrăcămintea tori ai Păminlulul. tele britanice Muskal şi Sar- aceaslă regiune a descifrat a­
lacul Tilicaca. cel mal Iubeau. Ei ti considerau pescari şi culegători is­ două familii uru. Dor as­ cului Tilicaca. Şi acest tesulă din stuf prelu­ A. F. ARCE. djy. precum şi la Bahrein. O devăratul lor sens şi ripostează
tot mai energic la combinaţiile
înalt lac dc munte na­ pe uru fiinfe supranatu­ cusiţi. ia este o consolare jal­ lac era slinI pentru in­ crat, pe care-l foloseau ziarist peruvian altă formulă, mult mai subti­ menite să perpetueze domina­
vigabil din lume (alţi- rale şi le aduceau feri­ Etnograful Irancez Jean nică... caşi lă, ar constitui-o înjghebarea ţia imperialistă.
sub oblăduirea Arabiei Saudite GHFORGHE CIORANU
| 40.065
REDACŢIA ŞI ADMINISTRAŢIA ZIARULUT: str. Dr. Petru Groza nr. 35. telelon 12 75, 15 85, 23 17. TIPARUL întreprinderea poligrafica Hunedoara-Deva.