Page 37 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 37
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A l CRONICA
„Zilele nucleare
fn aulă Academiei militare
generale din Capitală s-au des
făşurat vineri lucrările sesiu
româno-franceze“ nii de comunicări ştiinţifice,
consacrată aniversării a 90 de
ani de Ia proclamarea indepen
denţei de slat a României, se
siune organizată de Academia
Vineri dimineaţă s-au inau menite să ducă Ia dezvoltarea militară generală şi Institutul
gurat în Capitală „Zilele nu ştiinţelor nucleare in ţările de istorie „Nicolae Iorga“ al A
cleare româno-franceze", mani noastre. cademiei Republicii Socialiste
festare ştiinţifică organizată de A 'luat apoi cuvînlul Robert România.
Comitelui pentru energie nu . Hirsch, administrator general Au participat reprezentanţi
cleară din ţara noastră şi Co al Comisariatului pentru ener ai unor instituţii centrale, oa
misariatul pentru energia .ato gie atomică din Franţa precum meni de ştiinţă şi cultură, ge
mică din Franţa. şi Philippe llicher, însărcinatul nerali şi ofiţeri superiori activi
U COMITETULUI RE6IONU. HUNEDOARA H U I 9 AL SUITULUI POPULAR REOONIL Au participat acad; Ştefan cu afaceri ad-interim al Fran şi în rezervă, cadre didactice
:Milcu, vicepreşedinte al Acade ţei- la Bucureşti. Vorbitorii au din învâţămînlul superior, zi
miei. alţi academicieni şi oa relevat semnificaţia deosebită arişti.
meni de ştiinţă. cercetători, a „Zilelor nucleare româno- Generalul de annalâ Ion Tu-
specialişti din diferite institute franceze" în contextul raportu loveanu, comandantul Acade
miei militare generale, a rostit
ANUL' XIX. NR. 3845 SlMBATA 13 MAI 1967 4 PAGINI — 25 BANI bucureştene, precum şi funcţio rilor dintre cele două ţări şi cuvîntul tic deschidere, vorbind
nari superiori din Ministerul faptul că colocviul franco-ro
Afacerilor Externe. Au fost mân care începe la 17 mai va despre locul pe care, îl ocupă
prezenţi membri ai Ambasadei permite o fructuoasă confrun- în istoria poporului nostru cu
Franţei, şefi ai unor misiuni lare intre cercetătorii şi tehni cerirea independenţei de stat a
diplomatice acreditaţi la Bucu cienii din ţările noastre şi va României. apoi prezentate
fost
Au
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID cad. Horia Hulubei, preşedin a tradiţionalei prietenii dintre comunicări ştiinţifice.
contribui la întărirea eonlinuă
*
reşti.
Deschizînd manifestarea, a
ambele popoare.
iflr
tele Comitetului pentru energie In cadrul „Zilelor nucleare Vineri' după-amiază a pără
nucleară. vicepreşedinte al romăno-franceze", în pavilio sit Capitala. îndreptîndu-se
Consiliului Naţional al Cerce nul C din Complexul expozi spre patrie, delegaţia guverna
tării Ştiinţifice, a arătat că a- ţiilor din Piaţa Scinleii. s-a condusă de Leonid Feodorovici
Uniunii Sovietice,
mentală a
deschis o expoziţie franceză de
atit expoziţia realizărilor Fran
Şl DE STAT ÎN REGIUNEA PLOIEŞTI ţei în cercetările de fizică nu aparatură şi inslalaţii specifice afacerilor externe al U.R.S.S.,
Ilieiov, locţiitor al ministrului
fizicii şi tehnicii nucleare
cleară cit şt colocviul care va
Cu aceeaşi ocazie, la Institu
avea loc în eurind vor face ca
„Zilele nucleare româno-fran- tul de fizică atomică a început care a participat la festivită
ţile prilejuite de cea de a 90-a
ceze* să-şl atingă scopurile : în cursul zilei prezentarea pen aniversare a cuceririi indepen
tablou al tradiţiilor istorice ale (întreaga energie şi pricepere mai buna cunoaştere recipro tru specialişti a unei serii de denţei de stat a ţării noastre
oraşului şi al dezvoltării sale pentru a da economiei naţio că. stabilirea de noi acţiuni filme documentare franceze. (Agerpres)
în anii construcţiei socialiste, nale şi a livra la export uli-
V i n e r i , 12 mai, în cea de-a doua zi a vizitei în a subliniat că prin 3aje şi maşini de înalt nivel
vorbitorul
cipala preocupare a organelor •tehnic şi la un preţ de cost tot
regiunea Ploieşti, tovarăşii Nicolae Ceauşescu, ion şi organizaţiilor de partid din tmai scăzut, contribuind asl fel
regiune este în prezent să asi Qa îndeplinirea sarcinilor tra
Gheorghe Maurer, Paul Maxim gure, pe baza aplicării hotâri- sate de Congresul al IX-lea al M E T O D A
partidului.
decembrie
rilor Plenarei din
Relevind că în România so
Berghianu, Manea Mănescu, Gheorghe Stoica au vi fecţionarea continuă a organi cialistă şcoala şi cei ce o slu
1966 a CC. al partidului, per
zitat oraşele Rîmnicu-Sărat, , Mi zii, raionul zării producţiei şi a muncii, jesc cu pasiune şi dăruire se
preţuire,
mobilizarea marilor rezerve de
bucură de o înaltă
ridicare a nivelului tehnic şi profesoara emerită Vasiliu As- N O U Ă IN
Ploieşti. Conducătorii de partid şi de stat au po creştere a eficienţei economice pasia, directoarea Liceului nr.
a tutujor întreprinderilor, da 1, a exprimat angajamentul
posit în zonele industriale ale oraşelor, în noile rea în producţie a noilor obiec tluluror cadrelor didactice din T E H N I C A
tive la termenele stabilite, a
•oraş de a cultiva la tineret sen
cartiere, au fost oaspeţii cooperativei agricole de tingerea parametrilor proiec timente de înaltă preţuire a
jertfelor înaintaşilor in lupta
taţi la toate instalaţiile şi a
producţie din Bucov. Seara a avut loc la Ploieşti gregatele Ne vom strădui — a pentru libertate naţională.şi so P E P I N I E
spus vorbitorul — ca la toate o.
cială. de dragoste fierbinte fa
biectivele ce urmează a fi rea ţă de partid, nesecat entuziasm
o întîlnire cu activul Comitetului regional de partid lizate să obţinem aceleaşi re patriotic în edificarea societă
zultate ca la şantierul instala ţii socialiste.
ţiei dc reformare catalitică de Exprimînd in cuvinte emo R E L O R
la Rafinăria Brazi, unde rit ţionante sentimentele de bucu
mul de lucru asigură' darea in rie produse de vizita tovară.şu-
producţie a instalaţiei cu circa Jui Nicolae Ceauşescu şi a ce
două luni înainte de termen. lorlalţi conducători de* partid Inginerul Stelian Caţavela,
Salut cald al muncitorilor din cetatea Vă asigurăm, dragi tovarăşi, şi de stat în regiunea şi oraşul cercetător la Staţiunea expe
că muncitorii, ţăranii, intelec Ploieşti, tov Gheorghe Flores- rimentală agricolă din Geoa-
tualii regiunii noastre vor pu cu, membru de partid din ile-\ giu, a pus in aplicare o nouă
metodă de producere a port-
petrolului şi chimiei capacitate de muncă in slujba galitate. a subliniat că deplina altoilor la pomii din grupa
ne toată energia, întreaga lor
concordanţă dintre vorbele şi
măreţului ideal al înfloririi na faptele partidului a înrădăcinat simburoaselor. Din toamnă se
Joi, ora 17,30. Mii de ploieş- meiat primul sindicat di/i catelor prahovene de odinioa ţiunii noastre socialiste, al de- in conştiinţa oamenilor muncii insâmînţeazâ simburii de pier
teni au intîmpinat, într-o at Homănia. De atunci, de-a lun ră : „Nici muncă fără pîine, sâvirşirii societăţii socialiste, al încrederea nestrămutată în re sici sau pruni în straiuri ied.
Primăvara cind plantele ajung
mosferă de puternic entuziasm, gul unor decenii de puternice nici pîine fără muncă !“ ; „Prin înălţării scumpei noastre pa alismul planurilor elaborate la circa 10—15 cm înălţime,
pe conducătorii de partid şi învolburări sociale, muncito cultură la lumină, prin lumi trii pe noi culmi ale progresu de partid — o data cu convin
de stat. Pe frontispiciul unui rimea ploieşteanâ a înscris pa nă la izbîndă ; prin izbindă la lui. gerea fermă că*politica sa răs se repică la locul definitiv in
arc de triumf. sprijinit pe gini glorioase în istoria ma ş(iin(ă, la progres !\ In continuare a luat cuvîntul punde intereselor vitale ale pepinieră, unde in luna au
două sonde, se afla înscrisă rilor bătălii de clasă ale pro -Tradiţionala pîine şi sare tovarăşul Bujor Olteanu, di poporului, celor mai importan gust se altoiesc După meto
dele vechi, simburii se însâ-
urarea izvorîtă din inimile tu letariatului român. La Ploieşti sînt oferite, în mod simbolic, rectorul general al Rafinăriei te cerinţe ale propăşirii patri minţau doar primăvara Acum
turor ploieşteni lor : „Bine nV* a avut loc. în octombrie 1922. de o familie de comunişti ile Brazi. După ce a amintit că ei. Pentru mine. ca şi pentru se cişligâ însă un an in ciclul
venit, dragi conducători ai Congresul al H-lea al Partidu galişti : Alexandru Burghelea, petroliştii din Ploieşti au satis ceilalţi comunişti cu activitalf de producere a materialului
partidului şi statului nostru, lui Comunist Român Sub con membru de partid din 1921. facţia de a raporta conducerii mai îndelungată în partid, esle
in cetatea petrolului şi chi- ducerea comuniştilor, oamenii anul întemeierii P.C.H., şi so de partid şi de stat că au de o mare satisfacţie să vedem as- sâdilor, care pinâ acum dura
lăzi împlinite visurile şi
nă
trei ani. Pe această cale. su
păşit toţi indicatorii planului
itiiei V\ muncii din această citadelă ţia sa, Sofia, membră de partid de’ producţie, vorbitorul a a zuinţele pentru care au luptat prafaţa destinată pepinierei
Ploieşti. Veche aşezare ro industrială, au ţinut sus stea din anul marilor lupte munci rătat că principala preocupare şi s-au jertfit cei mai buni fii pomicole se foloseşte mai in
mânească, al cărei nume este gul neînfricatei lupte împotri toreşti — 1933. Oaspeţii sint a muncitorilor şi tehnicienilor ai poporului. Sîntem mîndri că tensiv, sporind în acelaşi timp
legal de nobilele tradiţii de va asupririi şi exploatării, pen salutaţi călduros, în numele acestei mari unităţi industriale avem un partid puternic, cu o productivitatea cu 33 la sulă şi
luptă ale poporului nostru pen tru eliberare de sub jugul locuitorilor oraşului, de pri se concentrează spre asigurarea conducere încercată, legată cu scăzînd preţul de cost al pu-
tru libertate, nealîmare şi pro fascist. mul secretar al Comitetului unei organizări ştiinţifice a trup şi suflet de masele popu ieţilor. Metoda dă rezultate La cooperativa agricolă din Răhâu, raionul Sebeş, se
gres social. In întâmpinarea conducăto orăşenesc de partid, Gheorghe producţiei şi a muncii, funcţio lare şi care nu precupeţeşte bun^ şi a fost difuzată şi in acordă o mare alenlie asigurării nutreţurilor verzi necestre
Evoluţia oraşului este strîns rilor de partid şi de stat au Alecu. Urările de bun venit nării tuturor instalaţiilor la nici un efort pentru binele şî alte pepiniere pomicole din " animalelor
legată de munca şi lupta pe venit, înconjuraţi de tineri re sînt subliniate de aplauzele nivelul parametrilor proiectaţi, fericirea poporului romăn. ţară. In foto : Mecanizatorul losif Bota, din brigada a VHî-a
troliştilor, a celor chemaţi să prezentanţi ai muncitorimii de şi ovaţiile entuziaste ale spre ridicarea tehnicităţii şi Mulţumim din inimă condu de la S.M.T Miercurea, execută recoltatul secarei, verzi
scoată din adîncuri aurul ne astăzi, un mare grup de mem mulţimii; Tovarăşul Nicolac diversificarea producţiei. Ei cerii partidului — a spus în cu ajutorul combinei universale (C.S.U.),
gru. Aici şî-au desfăşurat acti bri de partid din anii ilegali Ceauşescu mulţumeşte pentru vor munci cu şi mai mult avînt încheiere vorbitorul — pentru
vitatea unele din primele tăţii. Ca o ilustrare a lumi- primirea plină de însufleţire pentru îmbunătăţirea calităţii grija pe care ne-o poartă nouă.
cercuri revoluţionare din tara noasc'or tradiţii de luptă ale făcută de ploieşteni ; conducă şi creşterea valorii produselor membrilor de partid mai în
hoastră, aici au activat revo mişcării muncitoreşti din tara torii de partid şi de stat strîng obţinute pe tona de ţiţei, pen vîrslă, şi vă asigurăm, dragi
noastră, continuate de Parti tru micşorarea continuă a tovarăşi, că şi de acum înainte
luţionari de frunte ca C. Do- cu căldură mîinile veteranilor
dul Comunist Romăn, ei poar cheltuielilor de prelucrare vom depune toate eforturile,
brogeanu-Gherea, I. C. Frimu tă două drapele roşii, vechi de mişcării muncitoreşti şi celor In cuvîntul său, tov. Tonia şi experienţa noastră pentru a în t r e c e r e a
vom folosi toate cunoştinţele
şi alţii ; aici, din iniţiativa lui peste patruzeci de ani. pe oare lalţi tovarăşi veniţi in intim- Spiridon, muncitor la Uzina „1
Ştefan Gheorghiu, a fost înte silit înscrise lozinci ale sindi pinare. Mai" Ploieşti, referindu-se la contribui la realizarea măreţe
însemnătatea sarcinilor trasate lor sarcini stabilite de Congre
de Plenara din decembrie 1966 sul al IX-Jea al partidului. Vă
a CC. al P.C.R.. a înfăţişat dorim viaţă lungă şi sănătate
0 preocupare actuală majoră: preocupările colectivului aces pentru fericirea patriei şi po s id e r u r g iş t ilo r
tei uzine pentru reducerea porului nostru !
cheltuielilor de producţie, e- In semn de adincă dragoste
perfecţionarea organizam producţiei şi a muncii conomishea metalului şi mate şi recunoştinţă din partea lo Stirşilul liecdrei decade
cuitorilor oraşului Ploieşti fa
riilor prime, lichidarea rebutu
rilor. îmbunătăţirea caracteris ţă de partid, Gheorghe Dumi- prilejuieşte siderurgiştilor hu- naliştii, o/elarii şi luminătorii mult de 730 tone ofel, 3.473
ştiu că succesele lor se leagă
tone dilerite profite de lami
Un prim popas în inima in subliniază importanţa sarcinii plinirea tuturor sarcinilor de ticilor tehnice şi funcţionale trcscu. preşedintele Sfatului nedoieni un motiv in plus de in mod nemijlocit de întărirea nate finite şi pline. Dacă ală
dustrială a oraşului : Uzina de colectivului uzinei de a extin mare răspundere care le revin ale utilajelor. Vorbitorul a a .popular orăşenesc, inmînează n-şi cunoaşte rezultatele, mă colaborării şi inlrajutorării cu turăm aceste plusuri la cete
utilaj petrolier „1 Mai“. La in de producţia de instalaţii de în anii cincinalului". rătat că muncitorii şi tehnicie tovarăşului Nicolae Ceauşescu sura lorlelor şi a interveni celelalte ser (ii dm combinai. citeva mii d<> tone de tontă.
trarea în uzină, oaspeţii siht foraj transportabile, corespun . Oaspeţii se îndreaptă apoi nii uzinei sînt hotăriţi să în o plachetă de argint pe care prompt in asigurarea unei In analizele ce le fac. aseme 04.000 tone aglomerat auto-
salutafi de ing. Dumitru Nis- zător tipurilor celorv mai avan spre centrul oraşului Aproape tărească disciplina în produc este imprimată vechea stemă contiuui/ăli mereu ascendente nea dovezi de coinlcresute re fondam. 4.044 tone otel şi
tor, directorul general al în sate existente. întreaga populaţie s-a revărsat ţie. să asigure folosirea inte a oraşului, precum şi un hrisov a activităţii de producţie. A ciprocă. de a-i ajuta pe cei din 30.000 tone laminate Unite şi
treprinderii, de reprezentanţi In faţa oaspeţilor se desfă pe străzile festiv împodobite grală a timpului de lucru. în pe pergament, cu sigiliul cetă na lize le decodate nu stnt sim jur sd păşească in ritm cu cci pline, produse in atara sarcini
ai organizaţiilor de partid şi şoară apoi o spectaculoasă de De pretutindeni răsună puter spiritul recentei holârirî a ţii. cuprinzînd un succint isto ple consemnări de cilte şi lap moi buni. sini lapte cu adinei lor de plan In patru luni. a-
obşteşti. Este de fată Mihai monstraţie de ridicare şi cobo- nice ovaţii şi urale, sînt flutu partidului şi guvernului. Ne ric al acestei străvechi şi vred te ; ele au devenit o ptactică rezonante In conştiinţa oa v cm o imagine şi mai comple
Marinescu, ministrul industriei rire a instalaţiei de foraj elec rate tricolorul patriei şi steagul vom mobiliza — a spus el — nice aşezări româneşti. curentă de luciu iar oportuni menilor. tă a ceea re se cheamă între
construcţiilor de maşini tric E-75 pentru adîneimi de purpuriu al partidului. tatea şi eficienta lor nu mai Am insistai asupra acestui cere socialistă ta C. S. Hune
Dotată cu maşini de înaltă 2 200 metri şi a instalaţiei 4 ...Un moment de profundă sini puse la indnialâ. Avanta aspect pentru că el delineşte doara.
Tovarăşul
Nicolae
emoţie
tehnicitate, uzina „1 Mai" pro LD-150 pentru 3 200 metri — Ceauşescu şi ceilalţi conducă Sarcinile naţionale ale partidului jele sînt multiple. cadrul general al întrecerii si- Se evidenţiază lot mai tnult
duce astăzi o variată gamă de instalaţii caracterizate printr-o Cunoaşterea rezu/fafe/or ob- deturgişlilor. întrecerea poale in întrecere dorinţa unanimă
utilaje — instalaţii de foraj mare mobilitate, rezistenţă |Şi tori de partid şi de stat se o linule de către colectivele fie li individuală. pe echipe, bri- şi hotăritea lermă a siderur-
complete, aparatură de pre siguranţă în exploatare presc în faţa plăcii comemora se îmbina armonios cu cărei secţii creează un climat gdzi. schimburi sau intre sec gişti/or de a drămui şi utiliza
venire a erupţiilor, agregate In încheierea vizitei, oaspeţii tive ridicate în centrul oraşu lavotahil manifestării in/f/oli ţii. dar cei care o înfăptuiesc cu mai multă eficientă timpul
lui în cinstea luptelor purtate
de cimentare, sape cu role, însemnează în Cartea de onoa de petroliştii prahoveni in fe vei şi spitilulut creator al se identifică cu interesele ge dc lucru şi copaci/afea agre
pompe de noroi, remorci bas re : „Felicităm harnicul colec bruarie 1933 — pildă înaltă de îndatoririle sale internaţionaliste muncitorilor care descoperă şi nerate ale întregului colectn gatelor in liecare seefie s-au
culante — realizate după pro tiv al Uzinei „1 Mai" din Plo abnegaţie, combativitate şi fer. pun in valoare importante re şi In aceasta constă izvorul portul acţiuni mobilizatoare ce
iecte elaborate în Ura noastră. ieşti, întreprindere industrială milate revoluţionară De o par zerve interne Avind in per tuturor succeselor. vin in sprijinul creşterii pro
manentă un etalon concret de
ducţiei de metal. Organizarea
Afirmaţiile privind întrece
La invitaţia gazdelor, con modernă, principala producă te şi de alta a plăcii comemo Primit cu puternice aplau oraşului dv dă cinci la sută confruntare (rezultatele fiecărei rea in prima decadă a lunii mai bună a producţiei şi a
ducătorii de partid şi de stat toare de utilaj petrolier din rative fac de strajă vechi mi ze. a luat cuvîntul tovarăşul din producţia globală a 'întregii sedii) întrecerea socialistă de mai ta C ,S Hunedoara au o muncii slut obiective ce figu
vizitează platoul de montaj ţară, pentru realizările de pres litanţi ai mişcării muncitoreşti NICOLAE CEAUŞESCU, care, ţări. Se realizează aici variate vine cu adevărat vie, antre certă acoperire in lopte. In rează pe agenda activităţii
general. In timpul vizitei, to tigiu pe care le-a obţinut in şi pionieri — simbol al înge transmitînd locuitorilor oraşu produse petroliere, petrochimî- nantă şi mobilizatoare. In a- numai zece zile graficele în zilnice. Rezolvarea lot va
varăşul Nicolac Ceauşescu şi producţie. Ne exprimăm con mănării generaţiilor în lupta lui salutul Comitetului Central ceastd nobilă ini rece te pentru crea condiţii şi mai hune des
ceilalţi oaspeţi, se întreţin cu vingerea că talentaţii munci pentru interesele poporului, al partidului $i al guvernului, a mai mult şi mai bun se indi trecerii au consemnat imţxzr- făşurării in ritm susţinut a în
conducătorii tehnici, cu spe tori, tehnicieni şi ingineri ai pentru fericirea patriei. Condu spus: Incepînd de azi diminea (Coniinuare In pag. a 2-a) vidualizează tot mai pregnant tanle depăşiri de plan .* 145 to trecerii socialiste.
cialiştii. cu maiştri ş'i munci uzinei nu-.şi vor precupeţi for cătorii de partid şi de stat de ţă am străbătut o parte din re noile ttăsături pe care omul ne cocs metalurgic, 5.564 fo-
tori. despre problemele ce stau ţele in îmbunătăţirea continuă pun o coroană de flori, pe ale giunea Ploieşti. Am trecut prin le doblndeşle in muncă. Fur- ne aglomerat aulolondanl. moi S. TPI TA
în faţa colectivului în legă a organizării ştiinţifice a pro cărei panglici purpurii stă Tîrgovişle — timp de secole ca
tură cu organizarea ştiinţifică ducţiei. pentru a dobindi noi scris : „Omagiu luptătorilor pe pitala patriei noastre — prin Mo-
a producţiei şi a muncii, întă succese în perfecţionarea insta trolişti din ianuarie-Iehruarie reni. prin Cimpina. $i acum ne
rirea disciplinei muncii, îmbu laţiilor de foraj şi a celorlalte 193.1. Din partea Comitetului allăra in capitala regiunii. Pre
nătăţirea continuă a parame utilaje şi agregate. în ridica Central al Partidului Comunist tutindeni am fost întîmpinali cu
trilor şi indicilor de calitate ai rea necontenită a nivelului ca
produselor. Se subliniază in litativ al produselor, in înde Român*. o căldură deosebită de către
discuţii că in 1970 peste 8G la toţi cetăţenii) bărbaţi si temei,
sulă din sporul producţiei va tineri, bătrîni, copii In aceste
fi obţinut prin ridicarea pro Realizările în construcţia manifestări noi vedem o expre
ductivităţii muncii Aurel lo-
niţă, şeful unei echipe frun sie a încrederii pe care locui
taşe. exprimă deplina aproba socialistă — continuarea pe o torii oraşului şi regiunii Plo
re a muncitorilor faţă de Ho- ieşti, ca de altfel întregul nos
tărîrea CC. al PC.R. şi a gu tru popoT, o au in partidul nos
vernului privind reglementa treaptă nouă a glorioaselor
rea timpului de lucru. El sub tru comunist, în conducerea sa
liniază hotărîrea tovarăşilor Această încredere î$i are izvo
săi de a folosi cît mai efi rul în rezultatele politicii mar-
cient timpul de muncă, Je a tradiţii revoluţionare xist-leniniste a partidului, care
îmbunătăţi organizarea mun
cii şi a întări disciplina de ..Ora 18,15. Zeci de mii de prim-secretar al Comitetului işi închină întreaga sa activi
producţie. ploieşteni s-au adunat pe ma regional de partid tate cauzei celor ce muncesc
La o întrebare pusă de to rele stadion „Petrolul" pentru Adresînd oaspeţilor- uu cald din România, fericirii poporu
varăşul Nicolae Ceauşescu, a se întîlni cu iubiţii lor oas cuvînl de bun sosit, vorbitorul lui,. înfloririi naţiunii noastre
~azdele arată că una dintre peţi. Sosirea la tribună a tova a arătat că vizita pe care o socialiste !
cele mai stăruitoare preocupări răşilor Nicolae Ceauşescu, Ion fac in regiune, sfaturile şi in
ale. colectivului o constituie Gheorghe Maurer. Paul Nicu dicaţiile preţioase date cu a Succesele obţinute de poporul
realizarea de produse la un lescu-Mizil. Maxim Berghianu, cest prilej ilustrează încă o da nostru in îndeplinirea sarcini
. nivel calitativ tot mai înalt, Manea Mănescu, Gheorghe lă grija deosebită a conducerii lor trasate de Congresul al
Sloîca este salutată cu înde partidului penlru dezvoltarea
competitive pe plata interna lungi urale şi aclamaţii economică şi socială a patriei, IX-lea sini măreţe, l.a aceste
ţională, corespunzătoare exi succese şi dv., locuitorii oraşu
Marele miting al cetăţenilor pentru problemele fundamen fn luna aprilie, echipa condusă de prim-lopiloiul Adam Găină, de la cuptorul nr 5 al noii oţelării din C.S Hu
genţelor sporite, interne şi ex oraşului Ploieşti esle deschis tale ale muncii şi vieţii popo lui Ploieşti, aduceli o contribu nedoara. şi-a depăşit Dlanul cu peste 250 tone oted, lală-i pe semnatarii acestui suoees în fata cuptorului.
terne Conducătorii de partid de tovarăşul Dumitru Balalia. rului. Prezentind un amplu ţie dc'seamă Numai industria Fo4o: I. TgBEK