Page 40 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 40
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3845
VIATA INTERNAŢIONALA
Opinia pubUcă cere
PREZENTE Guatemala
ROMÂNEŞTI rea agresiunii in Vietnam Arestarea unei
persoane presu
te să înceteze „războiul detes TOKIO 12 (Agerpres). —
WASHINGTON. — La 11 NEW YORK. — In ca „Mai bine pe tabil" din Vietnam. Pronuri- Un număr de 3.650 de pro
mai 1967, ambasadorul Re drul lucrărilor sesiunii a ţindu-se pentru încetarea bom fesori japonezi au semnat o puse a fi adjunc
publicii Socialiste România 42-a a Consiliului Economic bardamentelor aviaţiei ameri declaraţie de protest împotri
la Washington, Petre Bă- şi Social al O.N U., care se cale diplomatică cane asupra Vietnamului de va agresiunii americane în
lâceanu, a ţinut în saloane desfăşoară la New York, au nord, profesorii americani, în Vietnam. Autorii declaraţiei
le ambasadei o conferinţă început dezbaterile pe mar decit pe calea tre care Polykarp Kusch şi cer încetarea imediată a acţiu tul lui Hitler
de presă referitoare la fa ginea Programului de stu Tsung Dao Lee, laureaţi ai nilor militare ale S.U.A. în
cilităţile turistice acordate dii al O.N.U. pentru 5 ani Vietnam şi retragerea trupe
de guvernul român in ca privind valorificarea resur distrugerii" Premiului Nobel pentru fizică, lor americane şi „aliate" din CIUDAD DE GUATEMA
drul anului turistic interna selor naturale în procesul Richard Hofstader, de două ori Vietnamul de sud. LA 12 (Agerpres). — Poli
ţional. La conferinţa de dezvoltării economice. laureat al Premiului rulilzer, Această declaraţie a fost în- tia guatemaleză a început
presă au participat nu Luind cuvintul, reprezen NEW YORK 12 (Agerpres). au declarat că „interesele Sta mînată reprezentantului Am interogatoriul unui străin,
meroşi ziarişti de la publi tantul român Octavian Hăr- Peste 300 de profesori din basadei americane din Japo arestat joi în localitatea
caţiile din Washington şi bulescu a subliniat că rea universităţile americane au n- telor Unite ar fi servite mai nia şi secretarului general al Mariscos (departamentul
din alte oraşe din S.U.A.. lizarea acestui program dreşat preşedintelui Johnson bine pe cale diplomatică de- Cabinetului de Miniştri al Ja Izabal), ale cărui semnal
reprezentanţi ai agenţiilor poate aduce o contribuţie U. R. S. *S. — Secţia de imprimat a Combinatului de şi Congresului S.U.A. o moţiu cît pe calea distrugerii'*. poniei, Fukunaga. mente corespund cu cele
de presă americane şi in utilă pentru sprijinirea e- mătase din Leninabad, R.S.S. Tadjică. ne, în oaie cer ca Statele Uni- ale fostului adjunct al lui
ternaţionale, precum şi re forlurilor proprii, pe care Hitler, Martin Bormann.
prezentanţi ai agenţiilor tu ţările în curs de dezvoltare „Negocierile sînt posibile pe Potrivit declaraţiilor şefu
ristice din S.IJ.A. le dedică dezvoltării lor e- lui poliţiei secrete guatema
Conferinţa de presă s-a conomîcc şi sociate. Pentru reinstaurarea drepturilor leze, Eduardo Garda Go-
încheiat cu prezentarea de ★ baza acordurilor de la Geneva“ mez, Bormann, condamnat
filme pe teme turistice care LYON. — Recent. Jean de Tribunalul de la Nurn-
au fost urmărite cu interes Thibaudet, adjunct al pri democratice în Grecia berg şi declarat mort de un
de către cei prezenţi. marului oraşului Lyon, a ti- PARIS 12. — Corespondent vernului său încetarea bom tribunal vest-german în
nut în faţa studenţilor In 1954, va fi supus mai întîi
★ tul Agerpres, Al. Gheorghiu, bardamentelor, urmată de pro unui examen medical şi an-
PARIS. — La Paris şi-a stitutului Naţional de Ştiin UTRECHT 12 (Agerpres). — tor mexican, David Siqueiros, ATENA 12 (Agerpres). — transmite : Comitetul Executiv puneri concrete'în favoarea tropometric în vederea sta
Început lucrările — din ini ţe Aplicate, din localitate, Cele trei centrale sindicale laureat al „Premiului Lenin al Federaţiei Stingii Democra tratativelor de pace. bilirii adevăratei identităţi.
ţiativa Comitetului francez o conferinţă in care a evo olandeze şi-au exprimat îngri pentru întărirea păcii între Corespondentul special din te şi Socialiste a dat publici In comunicatul dat publici După cum se ştia. Bormann
de istorie a celui de-al doi cat principalele momente jorarea faţă de situaţia din popoare", a adresat guvernului Alena al ziarului ,.Borba“ re tăţii, după şedinţa sa de joi. tăţii de Comitetul Executiv, sc poartă un tatuaj, ceea ce
latează că starea sănătăţii luî
lea război mondial — un din lupta poporului român Grecia, după lovitura milita grec o declaraţie în numele Ilias Hiu, preşedintele grupu un comunicat consacrat situa spune printre altele : „Agra constituie unul din semnele
colocviu cu tema „Istoria pentru unitate şi indepen ră de stat. Intr-un comunicat oamenilor de artă mexicani in ţiei din Vietnam. Comunica varea operaţiunilor militare
celui de-al doilea război denţă de stat, subliniind, dat publicităţii, ele condamnă care cere eliberarea lui Mano- lui parlamentar E.D.A. în fos tul arată că Federaţia va tri din Vietnam, daunele cauzate particulare comunicate tu
mondial", Ia care participă totodată, contribuţia Româ violarea drepturilor democra lis Glezos. Siqueiros subliniază tul parlament ai Greciei, care mite alît in R.D. Vietnam, cît populaţiei stîrnesc in ansam turor organelor de poliţie
istorici din 20 de ţări. Din niei la înfrîngeren Germa tice fundamentale în Grecia, în declaraţie că eroul naţional a fost arestat şi deportat în şi în Vietnamul de sud o mi blul opiniei publice franceze din lume. Dc asemenea, po
România participă Gheor- niei fasciste şi realizările dizolvarea organizaţiilor sin al Greciei Manolis Glezos se insula Yaros, este foarte cri siune care ulterior să infor nelinişte şi dezaprobare. Fe trivit poliţiei guatemaleze.
ghe Zaharia, director ad economice, sociale şi cultu dicale şi arestarea a numeroşi bucură de un înalt respect în tică. Ilias Iliu a fost operat Ia meze complet şi obiectiv opi deraţia Stîngii râmîne la con Bormann ar fi fost supus
rale obţinute de ţara noas
junct al Institutului de .stu tră după 23 August 1944 membri ai acestora. Mexic şi pe întreg continen 31 martie a.c. El suferă, de a nia publică din Franţa asupra vingerea că negocierile sînt po
dii istorice şi social-politi- P. Nvan Houl, secretarul ge tul latino-american. semenea, de diabet. situaţiei din Vietnam. Totoda sibile pe baza acordurilor de unei operaţii de chirurgie
cc de pe lingă C.C. al P.C.R. In oraşul Dijon s-a des neral al Federaţiilor sindica tă, Federaţia a adresat un a la Geneva şi a dreptului po plastică pentru a-şi ascun
Colocviul are ca scop crea chis la 9 mai. expoziţia de le olandeze, a fost desemnat pel poporului american, cerîn- poarelor de a-şi determina o de identitatea. Sosit în Ma
rea unui comitet interna fotografii „Imagini şi tipuri membru al „Comitetului Gre du-i să obţină din partea gu rientarea politică".
ţional de istorie a celui româneşti". Cu această o cia liberă", organizaţie ce şi-a riscos în urmă cu cite*v
de-al doilea război mondial cazie, ataşatul cultural al propus ca scop lupta pentru Declinul laburiştilor luni, Bormann ar fî locuit
şi va avea sarcina de a or ambasadei ţării noastre la reinstaurarea drepturilor de » aici sub numele de Juan
Paris a făcut o expunere
ganiza lucrări privind isto mocratice în Grecia şj elibe Falero Martinez.
avind ca subiect a 90-a ani rarea deţinuţilor politici. în alegerile municipale
ria conflictului, schimburi versare a independentei Nu se ştie încă precis
de cărţi, de documente etc. României. ☆ dacă persoana arestată este
CIl'DAD DE MEXICO 12 LONDRA 12 (Agerpres). — obţinut 541 de locuri şl au
(Agerpres). — Cunoscutul pic In Anglia s-au desfăşurat pierdut 7, în timp ce laburiş una şi aceeaşi cu Bormann.
joi alegerile pentru consiliile tii au pierdut 612 locuri, dş-
• B l municipale ale diferitelor co tigînd numai 20. Liberalii au
mitate. Rezultatele indică* o obţinut 62 de locuri şi au pier
creştere a influenţei conseiwa- dut 35. Dintre municipalită
lorilor şi confirmă declinul ţile importante ieşite de sub
laburiştilor, constatat şi în a- controlul laburiştilor se numă
AG ENDA E C O N O M IC A i jegerile parţiale pentru Came ră iLiverpool. Manchester, Noi-'
ra Comunelor, care s-au ţinut tingham, Leichester, Bradford,
in ultimele luni. Soulhampton. Bristol. Darling-
TRATATIVE SOVIETO- torva tipuri de maşini-unelte nat la bursa din Londra o scă Laburiştii au pierdut contro lon, Oxford. Cambridge şi, maî R. P. D. COREEANA.
ALGERIENE care vor fi livrate înlr-o can dere a cursului alit al valori lul în mai bine de 45 de loca ales, Covenlry, unde laburiştii “ Vedere a sistemului
titate corespunzătoare necesi lor ele Stat cît şi al acţiunilor I lităţi importante, 30 dintre a deţineau puterea încă din pe de rafinare al fabricii
ALGER — La Algei1 au a tăţilor celor doi parteneri. industriale. Cursul unor acţi ■ cestea trecînd în mîinile con rioada anterioară celui de-al de amoniac sin’t&tW —
vut loc tratative intre o dele deri care au ajuns pînă la 6 | servatorilor. Conservatorii au doilea război mondial.
uni industriale a suferit scă
gaţie sovietică condusă de S.A. PRODUCŢIA DP parte a Combinatului de
Skacikov, preşedintele Comite AUTOMOBILE A pence — cum este în cazul ac îngrăşăminte chimice
tului de Stat pentru relaţii e- JAPONIEI ţiunilor industriei de automo | Un nou proiect de rezoluţie .Houngnam" din oraşul
conomicc externe de pe lîngă bile. Hamhung.
Consiliul de Miniştri al TOKIO — Industria con
U.R.S.S., şi o delegaţie algeria structoare de automobile a Ja PRODUCŢIA | privind Africa de sud-vest
nă condusă de A. Bclaid, mi poniei a produs în anul 1966
nistrul industriei şi energeticii. 2 460.000 automobile cu 27 la INDUSTRIALA A H.F.G. ■
Reprezentanţii U.R S.S. şi Al sută mai mult decit în anul DÂ ÎNAPOI NEW YORK 12 (Agerpres). rea acestui teritoriu de către
geriei au discutat problemele 1965 In producţia mondială de I Joi, Ia sediul O.N.U. a avut O.N.U. în condiţii propice. Se
legale de construirea combina automobile a anului 1966, Ja BONN. — Producţia indus ■ loc o şedinţă comună a gru prevede, de asemenea, iniţie
tului' metalurgic din oraşul ponia s-a situai pe locul trei. trială a Republicii Federale o pului afro-asialic şi a ţărilor rea de tratative cu autorităţile »
Annabe. Totodată au fost stu după S.U.A. şi Republica Fe Germaniei a înregistrat în pri I lalino-americane, care au ela dîn R.S.A. privind transfera
diate posibilităţile refacerii derală a Germaniei. mul trimestru a) anului 1967 o borat împreună un proiect de rea teritoriului Africii de sud-
unor întreprinderi industriale Pentru anul în curs se pre scădere cu 5,3 la sută compa rezoluţie privind reglementa vest sub controlul O.N.U. Tot
din sectorul socialist al econo vede o nouă .expansiune" a rativ cu aceeaşi perioadă a a rea situaţiei din Africa de sud- odată, potrivit noului proiect,
mie; algeriene. Un loc impor producţiei de automobile a Ja nului trecut, anunţă Institutul vest Comitetul O.N.U. însărcinat cu C U R I E R
tant în cursul tratativelor poniei. principalele firme din industriei germane. Pit)iectul iniţial al grupului studierea situaţiei din terito
l-au ocupat şi problemele cola această ramură, Toyota şi Nis celor 60 de ţâri afro-asiatice riu. va putea elabora legi şi
borării sovieto-algeriene în do san, urmînd să producă 720.000 stipula trimiterea unui comi întreprinde acţiunii concrete în. ^ C.C. al P.C.U.S.. Prezidiul Sovietului Su să semneze documentul de aderare a Repu
meniul agriculturii şi pregăti şl respectiv 750 000 de aulomo- s c ă d e r i l a b u r s a d in tet al O.N.U. pentru a admi Africa de sud-vest, dacă „te prem al U.R.S.S. şi Consiliul de Miniştri au blicii Africa Centrală la Convenţia internaţio
rii cadrelor. bile, ceea ce reprezintă o creş NEW YORK nistra Africa de sud-vest. co ritoriul se va afla sub contro exprimat sinceră recunoştinţă şi mulţumiri nală privind lichidarea tuturor formelor de
tere cu 35 şi 46 la sulă fată de mitet care să fie sprijinit prin lul acestui comitet". profunde organizaţiilor, colectivelor, cetăţeni discriminare rasială.
SEMNAREA UNUI anul 1966. NEW YORK — O nouă scă măsuri coercitive ale Con Dacă, insă, pînă la sfîrşitul lor Uniunii Sovietice, precum şi comitetelor
TRATAT ANGLO- dere substanţială a fost înre siliului de Securitate, în ca lunii august sau pînă la des centrale ale partidelor marxîst-lemnîsle, gu £ In urma reuniunii Consiliului naţional al
POLONEZ DEFICITUL MARII gistrată la bursa din New zul în care autorităţile din chiderea sesiunii Adunării Ge vernelor ţărilor socialiste şi ale celorlalte ţări Coastei de Fildeş, care a avut loc joi sub con
BRITANII IN York. Printre societăţile afec H.S.A. ar refuza să permită nerale din septembrie, autori prietene, oamenilor dc stat şi militari, diplo ducerea preşedintelui Uoigny, toti deţinuţii
LONDRA. — Recent a fost SC NIMBURILE tate de noile scăderi se numă administraţia ONU. tăţile din R.S.A. îşi vor men maţilor, organizaţiilor şi cetăţenilor din alte politici din ţară au fost eliberaţi. Printre a
semnat la Londra un tratat în COMERCIALE ră cele ale oţelului, cuprului, Noul proiect provizoriu ela ţine actuala atitudine, Consi ţări, care au trimis condoleanţe in legătură cu ceştia relatează corespondentul agenţiei
tre industria poloneză con cauciucului şi aluminiului. In borat de cele două grupuri de liul de Securitate va trebui să moartea tragică a cosmonautului Vladimir France Pressc. sc numără Jean Baptiste Moc-
structoare de maşini-unelte şl LONDRA. — Schimburile co dicele de schimb a) compani ţâri cere Consiliului de Secu- îa „măsurile cele mai adecva Komaro v. key. fost ministru dc inlcrue, Jean Konan
concernul britanic „Stevely merciale ale Marii Britanii pe ilor industriale a scăzut cu 5.8 ritale să întreprindă acţiuni te", adică folosirea forţei pen Hanny, fost ministru al apărării, precum şi
Industries* cu plivire la cola luna aprilie s-au soldat cu un puncte. care să garanteze administra • Vineri a sosit la Berlin Jozsef Uiro, mi a!(c personalităţi politice din Coasta de Fildeş,
borarea în domeniul producţiei deficit de 44 milioane lire tru a impune nmndatul O.N.U. nistrul comerţului exterior al R.P. Ungare. A- condamnate ta moarto şi apoi ta închisoare
şi desfacerii cîtorva tipuri de sterline. Acest deficit este a- gentia ADN precizează că în cursul vizitei în pe viaţă în 1964.
maşini-unelte. preeiat in cercurile economice Republica Democrată Germană el va avea
Tratatul prevede, printre al engleze ca fiind cel mai mare dificultăţi mai mari convorbiri eu Horst Solie, ministrul comerţu £ Subcomitetul Comitetului special al
tele. ca firma „Craven" care începind din luna iulie anul decit înainte de a fi lui exterior al Refpublicii Democrate Germa O.N.U. pentru decolonizare a adoptat un ra
tace parte din concernul bri trecui. Agenţiile de presă re aplicai acest program. ne, in probleme ale dezvoltării şi adîncirii re- port in care condamnă intenţia Marii Brita
tanic, să transmită uzinei polo latează că degradarea balanţei In aceşti ani, efecte laţiilor-comerciale dintre cele două ţări. nii de a construi baze militare in teritoriile
neze .Rafamet" producţia cî comerciale engleze a determi Săracii devin le asistenţei S.U.A. au ţ Reprezentantul guvernului danez pe lin sale din Oceanul Indian — insulele Mauritius
fost direct contrarii gă C.E.E.. Kaj Barlebo Larsen, a remis preşe şi Seychellcs.
£ Ploile care au căzut din abundenţă în
dintelui in exerciţiu al Consiliului ministerial
mai săraci... te. In loc de însănă al Pieţei comune, Rcnaat Van Elslandc, cere ultimele zile în partea de sud-vest a Afganis
scopurilor proclama
rea oficială n Danemarcei de aderare la C.E.E.
tanului au provocat mari inundaţii. Aproxima
toşirea finanţelor la
| REP.FKO. Ai.lt M AN DE< l l p i g l tino-americane, s-au £ Senatul american a aprobat joi. cu 72 de tiv lO.nnn de acri de culturi au fost distruse.
2? ovn MO agravat fără excepţii voturi pentru şi două împotrivă, un proiect de Autorităţile centrale şi locale au luat o scrie
fi i* r rs»¥t " deficitele bugetare ale lege care prevede prelungirea cu încă patru de măsuri pentru a preveni extinderea inun
20 6o0 Un studiu publicat mondial, iar o mare ferită de ţările lalino- beneficiarilor, iar da ani a actualului sistem de încorporări in ar daţiilor.
recent de Comisia e parte a resurselor la americane la export, toria externă a Ame mata S.U.A. Noua lege autorizează pe preşe • La Jacksou (statul Mississippi) continuă
conomică a O.N.U. lino-americane a fost ca urmare a aşa-nu- ricii Latine întrece in dintele Johnson (Ic a aduce anumite modifi de 2 zile ciocnirile violente dintre studenţii de
pentru America Lati înghiţită de capitalul m itului comerţ ne prezent cu două mi cări dacă le socoteşte necesare.
EtlCIQUE nă privind situaţia monopolist străin In echivalent, care pre liarde de dolari fon £ Vineri, Sharif Uddin Pirzada. ministrul la Colegiul Jackson şi poliţie. Peste 300 (le
37M00C SVUlKt economică a regiunii timp ce în 1960 fir supune export de pro durile promise de A afacerilor externe al Pakistanului, şi-a înche studenţi de culoare au baricadat clădirea co
legiului, impiedicînd in felul acesta pătrunde
i \
L k
CM** 2 w i$ m pe anul 1966, consta mele străine au obţi duse primare din ce lianţa pentru progres iat vizita oficială în Uniunea Sovietică. Oas rea autorităţilor poliţieneşti.
tă o considerabilă re nut profituri in va in ce mai ieftine, in pe 10 ani. Explicaţia petele pakistanez a avut intilniri cu conducă
• T \ f ducere a producţiei loare de 900 milioa special pe piaţa nord- « limpede. Un studiu tori sovietici cu care a purtat convorbiri re % 12.834 de persoaiy: şi-au găsit moartea,
A iv* şi a venitului real in ne de dolari, in 1966 americană, şi achizi- publicat de revista feritoare la relaţiile dintre IJ.R.S S. şi Pakistan. începind din 1957, pe şantierul de construcţie
toate ţările latino-a- „Region" arată că 86 a barajului hidrocentralei dc la Djatilupur. a
i i m % La Praga s-a deschis, intr-un cadru
mericane. Conform la sută din fondurile festiv, cea de-a 22-a ediţie a Festivalului mu declarat la 11 mai Abdul Hamid Margana,
studiului, produsul oferite de Alianţă sint zical internaţional „Primăvara la Praga". Fes preşedintele Comitetului pentru reconstrucţie
brut al Americii La cheltuite pentru achi tivalul, la care participă solişti şi formaţii ar din Indonezia, anunţă agenţia France Prcsse.
tine a înregistrat in ziţionarea de produ tistice de renume din numeroase ţări, va dura Margana a cerut generalului Suharto să ordo
1966 abia o creştere Corespondenţă se şi contractarea de pînă la 4 iunie. ne o anchetă asupra măsurilor de securitate
de 3 la sută, care a servicii din Statele folosite la construcţia barajului.
fost practic înghiţită Unite. O O nouă reuniune a secretarilor Comisiei
PORTUGALIA. — lntr-unul din ultimele sale numere, de sporul demografic. Revista venezue- militare dc armistiţiu din Coreea a avut Ioc ţ Nava spaţială americană „Lunar Orbi-
revista franceză „UExpress" analiza situaţia muncitorilor por Venitul pe locuitor a aceste profituri au ţionarea de produse leană „Mundo Econo vineri la Panmunjon, (n cadrul căreia repre tcr-4“ a realizat joi primele 20 dc fotografii
tughezi şi de alte naţionalităţi siliţi de grelele condiţii poli c/fescut doar intr-o depăşit 1,1 /miliarde manufacturate, la mico" ajungea recent zentantul părţii coreene a protestat împotriva ale suprafeţei satelitului natural al Pămintu-
tice şi sociale din ţară, să-şi caute de lucru in diferite ţări măsură cu totul in de dolari. Totodată, a preţuri tot mai mari. la concluzia că Alian recentelor acte dc provocare săvirşite de sol lui. Aparatele de luat vederi ale camerei au
ale Europei occidentale. Recrutaţi şi transportaţi asemenea fimă, şi anume cu 0,2 crescut ,volumul ra In rezumat, studiul ţa pentru progres a daţii americani in zona demilitarizată. fost puse in funcţiune prin telecomandă în
vitelor, muncitorii străini reprezintă braţe de muncă mult la suta, oera ce re telor de achitare a Comisiei Naţiunilor fost concepută mai £ La Sofia a fost semnat un acord cu pri momentul in care „Lunar Orbiter-4u sc afla
mai ieftine, braţe de muncă folosite pentru tot felul de munci prezintă o scădere dobînzilor la împru Unite înfăţişează un mult ca un plan po vire la colaborarea dintre R.P. Bulgaria şi deasupra polului sud al Lunii.
foarte grele şl necalificate pentru patronatul occidental. In faţă de anul 1965 şi muturile contractate tablou economic sum litic ‘ decit economic. Franţa în domeniul radiodifuziunii şi televi £ Preşedintele interimar al Indoneziei, ge
general, aceşti muncitori „ străini", sosifl cu preţul a nenu 1964. in străinătate, ajuii- bru al Americii Lati Tot acest plan, scrie ziunii. Acordul, încheiat pe un termen de doi neralul Suharto, a emis joi un ordin oficial, in
mărate riscuri şi sacrificii în Belgia, RF.G., Franţa sau El Specioliştii Naţiu gind in total la 570 ne, furnizind cifre şi revista, nu e decit ani. prevede un larg program de schimburi terzicând fostului preşedinte Sukarno să mai
veţia, trăiesc in condiţii mizere, la periferia societăţii, fiind nilor Unite explică a milioane de dolari pe fapte elocvente des pur colonialism. culturale intre cele două ţări in domeniul folosească titlurile de preşedinte şi coman
In permanenţă ţinuţi în şah de ameninţarea reîntoarcerii In an, in timp ce dato pre o considerabilă Cifrele studiului Co radioului şî televiziunii. dant suprem al forţelor armate indoneziene,
ţara unde domneşte un regim dictatorial. ceastă situaţie prin- recesiune a acestei re misiei O N.U pentru precum şi steagul prezidenţial.
tr-o serie de factori ria externă a ţărilor % Vicecancelarul Austriei, Fritz Bock. a
IN FOTO! Grafic prezentînd numărul muncitorilor interni, dintre care latino-americane de giuni geografice La America Latină, p ri sosit joi la Paris. într-o vi2ită oficială.
străini existind in : primează obstacolul păşeşte 12 miliarde peste cinci ani de la vind recesiunea eco ţ Situaţia din Republica Dominicană de
RF.G. — 1 080.000, adică 4 la sută din totalnl muncito structurilor sociale de dolari. Cea mei enunţarea pompoasă nomică suferită de £ Guvernul Republicii Africa Centrală a vine din cc in ce mai încordată. Joi, directo
rilor. arhaice Totodată, se mare parte a acestei a programului nord- America Latină în a anunţat oficial că aderă la Convenţia interna rul bunurilor municipale din Santo Domingo.
Franţa — 1 600.000, adică 8 la sută din totalul braţelor arată că America La datorii a fost contrac american de asisten nul 1966, vin in spri ţională privind lichidarea tuturor formelor de Basilio Pcrdono şi şoferul său au fost împuş
de muncă. tină nu a putut să tată in S.U.A. La toa ţă, denumit „Alianţa jinul acestei concluzii. discriminare rasială. Reprezentantul perma caţi. Perdono a fost şeful poliţiei colonelului
nent al acestei târî la O.N.U. a 7ost însărcinat
Belgia — 220.000, arşică 6 la sulă. beneficieze in măsu te acestea se adaugă pentru progres", eco VASILE OROS Caamano in timpul evenimentelor din 1965.
Elveţia — 650.000, adică 26 la sută din forţa de muncă. ră adecvată de ex pierderea a peste un nomia ţărilor latino- corespondentul Ager
pansiunea comerţului miliard de dolari su- americane se zbate in pres la Rio de Janciro
REDACŢIA SI ADMINISTRAŢIA ZIAR U LU I: str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75. 1585. 23 17. TIPARUL întreprinderea poligrafică Hunedoara-Deva. | 40.065 |