Page 41 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 41
L PROLETARI DIN TOATE ŢÂRlbE, 0N IŢ1-V A !
PLECAREA TOVARĂŞULUI
CHIVU STOICA IN IRAN
Preşedintele Consiliului de Artă, Petru Burlacii, adjunct al conducători de instituţii cen
Stat al Republicii Socialiste ministrului afacerilor externe, trale, generali, ziarişti.
România. Chivu Stoica, şi so de consilieri şi experţi. Au fost de fată Cyrus Zoka,
ţia au părăsit simbătă diminea La plecare, pe aeroportul Bă-
ţa Capitala, plecind spre Iran, neasa. erau prezenţi tovarăşii însărcinat cu afaceri ad-interim
unde la invitaţia Maiestăţii Sale Ion Gheorghe Maurer, Glieor- al Iranului la Bucureşti, şi mem
Imperiale, Şahinşahul Moham- glie Apostol, Emil Bodnaras. brii ambasadei, precum şi şefi
raad Reza Pahlavi Aryamehr, Maxim Borghianu, Constantin al unor misiuni diplomatice a
vor face o vizită oficială. Drăgan, Vasile Vîlcu, Ştefan
Preşedintele Consiliului de Voitec. vicepreşedinţi ai Consi creditate in tara noastră.
Stat este insolit de Pompiliu liului de Stat şi ai Consiliului
Macovei. preşedintele Comite de Miniştri, membri ai Consi
ANUL XIX. NR. 3846 DUMINICA 14 MAI 1967 4 PAGINI — 25 BANI tului de Stat pentru Cultură şi liului de Stat şî ai guvernului, (Continuare in pag. a 3-a)
VIZITA CONDUCĂTORILOR DE PARTID
Şl DE STAT tN REGIUNEA PLOIEŞTI
Boholin, vin nou obţinut prin ne un beneficiu net de circa 9 viticole Valea Călugărească
Printre vestiţii podgoreni colectivul staţiunii. De altfel, milioane lei anual, conducăto penlru rezultatele obţinute 0 grăitoare imagine a dezvoltării oraşului
îndelungate cercetări de către
şi
in
in
rii de parlid şi de stat urează
experimentarea
aici, la staţiune, sînt depozitate colectivului realizări tot' mai troducerea in producţie a noi
din Mizil circa 600 de soiuri de vin din însemnate in obţinerea unor soiuri de viţă, pentru vinurile şi regiunii Ploieşti
podgoria Valea Călugărească,
sale alese, care au dus peste
producţii mari de struguri şi
rod al unor pasionale cercetări. vin de bună calitate. hotare faima podgoriilor româ
In drum spre Mizil se face te continuu al fiecărei regiuni Mulle dintre ele poartă aureo La despărţire, în cartea de neşti. Ii urâm pentru viitor
o scurtă oprire la vestitul han şi fiecărui raion al ţării. Doresc la medaliilor obţinute la dife onoare, conducătorii de partid succese lot mai importante în Reşedinţa acestei regiuni în Ploieşli în anii cincinalului. lat politico-administrativ, care
„Popasul Mereî", care în aces să arăl că un început, în ce şi de stat au consemnat: activitatea de cercetare, pentru floritoare de la poalele Carpa- Oaspeţii se opresc în faţa ex va găzdui organele de partid
te zile împlineşte un veac de priveşte industrializarea raio rite concursuri. „Felicităm harnicul colectiv dezvoltarea continuă a ştiinţei (ilor i-a primit din nou, cu a presivelor panouri care înfă şi de stat ale regiunii şi ora
la zidirea sa. O linără hangiţă nului dv., se va face încă în a Informaţi că staţiunea obţi al staţiunii experimentale şi practicii viticole". ceeaşi puternică însufleţire, în ţişează creşterea diferitelor ra şului.
invită pe conducătorii de partid cest cincinal. Spun un început tîrziul dupâ-amiezii, pe iubiţii muri industriale, agricultura
şi de stat să intre în han şi să deoarece întreprinderea la care oaspeţi. regiunii, progresele realizate In încheierea vizitei, oaspe
ţii înscriu în Cartea dc onoare
guste din delicioasele bucate şi s-a referit tovarăşul prim-se- Valorificarea intensă a rezervelor in domeniul culturii, sănătăţii, a Muzeului regional: „Expoziţia
renumitele vinuri din partea crelar al comitetului r.aional de Tineri şi virstnici, femei şi turismului. Sînt prezentate u
locului. partid şi a cărei construcţie va bărbaţi, locuitorii microraionu- nele dintre cele maî însemna .Regiunea Ploieşti in plin a-
vînt al construcţiei socialiste”,
In dreptul comunei Pietroa începe anul acesta, va fi urma agriculturii socialiste jui Ploieşti-nord — modern te produse ale industriei plo- constituie un tablou viu şi im
sa, la o răspintie, a fost ridica tă de allele. In ce ne priveşte cartier nou a) oraşului — ieştene — de la polietilenă, di
tă o estradă. Un grup de artişti avem convingerea c i oamenii Oaspeţii se îndreaptă apoi faţă de 19G2, anul înfiinţării insâ să arăt câ ceea ce aţi ob s-au adunat cu zecile de mii pe verse instalaţii industriale şi presionant al creşterii impe
a pregătit oaspeţilor o surpri muncii din Mizil, care s-au do spre comuna Bucov — impor cooperativei, producţia medie ţinut dv. nu este ceva unic în străzi, pe aleile dintre blocuri, maşini complexe, la gama de tuoase pe care o cunosc în
ză : este prezentată evocarea vedit harnici şi pricepuţi in a- tantă sursă de aprovizio la hectar a crescut la grîu de republica noastră. S-ar putea în balcoane, manifestîndu-şi bunuri realizate de industria această perioadă industria, a
coregrafică „Cloşca cu puii de grîcultură. nu vor fi mai prejos nare pentru oraşul Ploieşti şi la 1.400 la 2.150 kg, la porumb chiar spune, fără supărare, că simţămintele de dragoste şi uşoară. Un mare planiglob, in gricultura, întreaga viaţă so-
aur", închinată vestitului te nici în activitatea din industrie. pentru alte centre industriale de la 1.700 la 3.300 kg. Creşte avem cooperative cu rezultate devotament faţă de partid; de culori, înfăţişează ţările unde cial-culturalâ a regiunii Plo
zaur de artă şi istorie descope In viitor, Mizilul va deveni, pe din regiune. Se răzbate cu rea producţiei, ca urmare a şi mai bune. In ansamblu, conducerea sa încercată. sint exportate produse ale in ieşti. Ea ilustrează grăitor po
rit sub dealul de la Pietroasele. lingă un important centru vi greu prin mulţimea miilor de folosirii raţionale a mijloace succesele pe care le au coope Dinlr-o maşină deschisă, to dustriei ploieştene şi unde litica realistă a Partidului Co
Conducătorii de partid şi de ticol şi cerealier, şi un centru ţărani cooperatori care-i salută lor mecanizate, a irigaţiilor şi rativele agricole de producţie varăşii Nicolae Ceauşescu şi sînt trimişi specialişti ai între munist Român de dezvoltare
stat se prind în horă cu local industrial al Republicii Socia cu entuziasm pe conducătorii îngrăşămintelor chimice, a din ţara noastră în răstimpul Ion Gheorghe Maurer, răspund prinderilor din regiune spre necontenită a economiei naţio
nicii. liste România ! de partid şi de stat. muncii pline de avînt a coope scurt de cind s-a încheiat co prieteneşte, cu deosebită căl nale, de ridicare a bunăstării
Drumul continuă apoi spre Cuvintele secretarului gene Hărnicia ţăranilor coopera ratorilor, a făcui ca averea ob operativizarea demonstrează dură, salutului entuziast al a acorda asistenţă tehnică. Ma poporului, de înflorire, sub
oraşul Mizil, unde toată popu ral al C.C. al P.C.R sînt în re tori din Bucov a fost încunu ştească să crească de Ja justeţea politicii agrare a parti maselor de ploieşteni. chete sugestive prezintă sta multiple aspecte, a tuturor re
laţia s-a adunat să-i salu petate rînduri însoţite de pu nată anul trecut prin „Ordinul 1.855:000 lei în 1962, la dului nostru, a liniei de unire ..In timp ce tovarăşul diul actual şi perspectivele de giunilor ţârii. Sintem convinşi
te pe Iubiţii oaspeţi. Izbuc ternice aplauze. In această at Muncii1' clasa I, conferit coo 10.900.000 lei în 1966. A- a ţărănimii in cooperative, de Nicolae Ceauşescu şi ceilalţi dezvoltare urbanistică ale o că oamenii muncii din regiu
raşului Ploieşti, ale unor în
nesc ovaţii şi urale, cuvinte mosferă de voioşie, in faţa tri perativei. Distincţia se datoreş- cesle rezultate ne îndeam mecanizare şi chimizare a pro conducători de partid şi de nea Ploieşti vor înfăptui cu
fierbinţi de „bun sosit" Con bunei se încinge o horă mare le rezultatelor remarcabile ob nă si muncim fără preget pen ducţiei agricole, de aplicare stat urcă scările masivei clă treprinderi importante din o entuziasm obiectivele stabilite
ducătorii de partid şi de stat căreia i se alătură conducătorii ţinute de cooperatori. Produc tru continua consolidare eco- tot mai intensă a cuceririlor diri a Palatului Culturii, copii raş şi regiune. Numai anul a de Congresul a) IX-lea al
sînt întîmpinaţi de tovarăşii de partid şl de stat. ţiile de legume tot mai mari nomico-organizatoricâ a coope ştiinţei. Aceasta este calea pe în costume naţionale şi în u cesta urmează a se construi şi Partidului Comunist Român,
Teodor Şlefănescu, prim-secre- Luîndu-şi un cald rămas bun au situat cooperativa, trei ani rativei şi sporirea producţiei care se poate realiza ridica niforme pioniereşti intonează
tar al comitetului raional de de la locuitorii oraşului, oas consecutiv, pe locul I pe rea continuă a agriculturii pa cîntece închinate partidului ; da în folosinţă aproape 1.500 adueîndu-şi contribuţia lor
partid, Nicolae Toma. preşedin peţii îşi continuă călătoria. ţară in legumicultura coo vegetale şi animale, conştienţi triei noaslre, Incit ea să dea mulţimea ovaţionează îndelung de apartamente, majoritatea în preţioasă la sporirea avuţiei
că prin aceasta contribuim la
tele comitetului executiv al sfa In slînga şoselei se profilea peratistă. Datorită folosiţii a- creşterea bunăstării noastre şi produse din ce în ce mai mul în marea piaţă a palatului. cartierele Ploieşti-nord şl vest. naţionale, Ia prosperitatea
tului popular raional. Apoi un ză — imagine neaşteptată în grolehnicii înaintate, au crescut a tuturor oamenilor muncii, la te, să asigure atît satisfacerea Se ridică noi şcoli, cinemato României socialiste. Le urâm
grup de tineri şi bălrîni ospe- şesul larg — silueta zveltâ a însă an de an şi producţiile de înflorirea scumpei noaslre pa nevoilor de consum mereu Este vizitată expoziţia con
ţese după datină pe cei sosiţi unei sonde. Este sonda G001 cereale. trii., crescînde ale întregii ţâri, cit sacrată dezvoltării economice grafe şi se prevede înălţarea succes deplin în îndeplinirea
urîndu-le „să trăiţi mulţi ani „Mizil", care prospectează a- In faţa sediului cooperativei, şi disponibilităţi tot mai mari şi socîal-culturale a regiunii în centrul oraşului a unui pa acestor măreţe sarcini".
şi fericiţi I". dincurile subterane. Sondorii, oaspeţii sînt salutaţi de preşe Aducînd salutul celorlalţi
de
produse
agroalimentare
Are loc un însufleţit miting. în frunte cu inginerul Nicolae dintele Coslică Mişcă, do secre cooperatori participanţi la mi pentru export Cu cît agricul
Ia care ia cuvînlul tovarăşul Popescu, directorul întreprin tarul comitetului de partid, ting. Vasilica Pătraşeu, coope
Teodor Şlefănescu. El înfăţi derii de foraj Ploieşti, ies in în- Constantin Tricu. Este de faţă ratoare din comuna Buda- tura noastră va produce maî
şează rezultatele obţinute de tîmpinarea oaspeţilor cu flori,. Aurel Bulgărea, vicepreşedinte Palanoa,. a arătat că în mult, cu atît eg va aduce, o
oamenii muncii din acest ra- fnvilindu-1 pe podul sondei. al Uniunii Naţionale a Coope entuziasmul cu care sînt în- contribuţie mal mare, alături Intîlnirea cu activul
** ion. cu profil economic agroali- Este de faţă Alexandru Boabă, rativelor Agricole de Producţie. tîmpinaţi oaspeţii se împletesc de industrie, la progresul ge
mentar. Imbinînd tradiţia şi ministrul petrolului In timp Conducătorilor de parlid şi de ca într-un buchet de flori toa neral al ţării, la bunăstarea
experienţa ţăranilor cu cuce ce echipajul sondei, condus de stat li se oferă tradiţionala pli tă dragostea şi recunoştinţa întregului popor.
Comitetul Centra] a) parti
ririle ştiinţei şi practicii, coo inginerul Constantin Cazan, un ne şi sare. Corul cooperativei cooperatorilor pentru viaţa dului, guvernul, dind o înaltă de partid din regiune
peratorii au sporit an de an experimentat maestru al fora intonează „Te slăvim parlid nouă pe care o trăiesc, pentru
producţia agricolă, aducînd o jului la mare adincime. execu iubit". Se aud urale şi aclama drumul luminos deschis ţără apreciere rezultatelor obţinute
contribuţie însemnată la fon tă operaţii speciale, conducăto ţii în cinslea Partidului Comu nimii de politica partidului de cooperativele noastre, de
dul central al stalului. Raionul rii de partid şi de stat sînt in nist Român, a Comitetului său nostru Pentru femeile coope ţărănimea cooperatistă, subli
Mizil a vindut stalului, nu formaţi asupra performanţelor Centra). ratoare — a spus vorbitoarea niază. totodată, câ agricultura In încheierea vizitei în regiu Cantitatea de îngrăşăminte chi vele luminoase de viilor con
mai anul trecut, produse agro- obţinute în străbaterea stratu Preşedintele se adresează — viaţa de astăzi înseamnă dispune fncă de mari rezerve nea Ploieşti, tovarăşii Nicolae mice destinate ogoarelor regi stituie pentru toii locuitorii re
alimentare în valoare de peste rilor : pînă in această zi, sapa înalţilor oaspeţi, şi, invitindu-i muncă voioasă, respect şi dem şi că maî sînt multe de făcut Ceauşescu, Ion Gheorghe unii va fi la sfîrsitul cincinalu giunii motiv de a exprima încă
185 milioane Iei. Totodată, aici a ajuns la adîncîmea de si viziteze sectorul zootehnic, nitate, un trai lipsit de grija penlru deplina lor valorificare, Maurer, Paul Niculescu-Mizil. lui de două ori mai mare de o dată neţărmurita lor dragoste
s-a dezvoltat puternic industria 5.166 m. iar carotajul electric le spune : „Ţăranii cooperatori zilei de mîine, dar, cea mai pentru ca agricultura ţării Maxim Berghianu. Manea Mă- cit in anul 1965. S-a trecut la si profundul lor ataşament fală
de vinificaţie: s-au înălţat a indicat posibilitatea unui zâ- din Bucov vă primesc deschi- mare bucurie a noastră este noastre să producă pe măsura nescu. Gheorghe Stoica s-au constituirea a două întreprin de conducătorul încercat al
Combinatul de la Tohani. cen cămint la această adincime zînd larg o dată cu porţile sa viaţa frumoasă a copiilor noş întregii eî capacităţi. Acesta întîlnit vineri seara cu activul deri agricole de stat in cedrul poporului nostru pe drumul vic
trele de prelucrare a struguri Intreţinîndu-se cu specialiştii tului şi porţile inimilor lor în tri pe care îi creştem cu grijă este scopul programului trasat de parlid din regiune şi au luat cărora funcţionează 19 forme; torios al socialismului — Parti
lor de la Vadul Săpat. Pie care-i însoţesc pe conducătorii care trăiesc necontenit recu şi dragoste pentru a deveni ce de Congresul a) IX-lea al parte la o masă tovărăşească o experienţa acestor unităti va dul Comunist Român in frun
troasele şi Ulmeni. pentru ca de parlîd şi de stat, tovarăşul noştinţa şi dragostea faţă de tăţeni de nădejde al ţării Vă partidului, care. cu privire la ferită cu acest prilej. favoriza trecerea la reorgani te cu Comitetul său Central.
re. alături de alte obiective, au Nicolae Ceauşescu recomandă Partidul Comunist Român, fău mulţumim, dragi tovarăşi, pen agricultură, prevede o serie de A luat apoi cuvînlul ;ng.
fost investite în şesenal 550 mi să se accelereze aplicarea mă ritorul vieţii noaslre noi". tru tot binele pe care parti măsuri pe linia mecanizării, Luînd cuvîntul, iov. Dumitru zarea activităţii tuturor unită
lioane lei. Sume mari sint alo surilor de perfecţionare a pro Oaspeţii sint informaţi asu dul comunist ni l-a făcut şi extinderii irigaţiilor, chimiză Balalla, prim-secret.ir al comite ţilor agricole de stat din re Ion Zîrnă, directorul Institutu
cate raionului Mizil şi in ac ducţiei de sape cu role. necesa pra principalelor rezultate ob ni-) face, Să ne trăiţi ani rii producţiei agricole, 'folosi tului regional de partid, a sub giune. Paralel cu îmbunătăţi lui, dc cercetări pentru prelu
tualul cincinal, cînd aici se va re forajului la mare adincime. ţinute în producţia animalieră. mulţi, penţru ca împreună să rii seminţelor selecţionate, a liniat că în regiunea Ploieşti, rea activităţii G.A.S.. coopera crarea ţiţeiului. Arătînd că in
tivele agricole au continuat să
stitutul de cercetare în care
construi o întreprindere a in La despărţire, oaspeţii urea — Care este azi producţia de ne bucurăm de roadele îmbel plicării ştiinţei agrotehnice — leagănul multor evenimente de lucrează a înregistrai unele
dustriei uşoare. ză sondorilor succes deplin în laple şi cum vă îngrijiţi dc şugate ale politicii partidului în aşa fel incit în 1970 să rea seamă din istoria zbuciumată şi se întărească din punct de ve realizări importante, printre
A luat apoi cuvinlul, salutat cu cercetările lor. sporirea ei în continuare ? Ca nostru, să ne facem ţara tot lizăm recolle îmbelşugate cu eroică a poporului român, tra dere econoraico-organizatoric.
urale şi îndelungi aplauze, tova ^ La poarta raionului Ploieşli, re este situaţia în celelalte ra mai mîndrâ şi mai bogată. mult superioare celor din 1965. diţiile seculare ale luptei pen Valoarea averii obşteşti la su care punerea la punct a pro
răşul NICOLAE CEAUŞESCU. în comuna Albeşli-Paleologu, muri ale sectorului zootehnic? Salutat cu puternice aplau Rezultatele din primul an al tru libertate naţională şi socia la de hectare a crescut în 1966 ducţiei aditivilor polifunclionati
Adresînd localnicilor un salut în jurul unui arc de triumf îm — întreabă tovarăşul Nicolae ze. a luat cuvîntul tovarăşul cincinalului marchează pro lă, cultivate cu grijă de parti cu 42.000 lei faţă de 1965. pentru uleiurile de motoare,
călduros din partea Comitetu podobit cu ghirlande, steaguri Ceauşescu. NICOLAE CEAUSESCU, caic, grese in valorificarea rezerve dul nostru. însufleţesc pe oame Vorbitorul a prezentat apoi stabilirea reţetelor de ungere
lui Central al partidului şi a şi inscripţii de bun venit, s-au Preşedintele cooperativei a- după ce a transmis cooperato lor agriculturii — şi noi sin- nii muncii la măreţe înfăptuiri. un tablou al vieţii culturale tot şi asimilare cu produse indi
guvernului Republicii noaslre adunat mii de muncitori petro rală că producţia de lapte pe rilor din Bucov şi tuturor coo lem convinşi că vom reuşi nu Vorbitorul a relevat în conti mai bogate pe care o cunosc gene a lubrifianţilor destinai!
socialiste, el a subliniat succe lişti şi cooperatori. Tovarăşii vacă furajată a fost în 1966 de peratorilor din comunele raio numai sâ realizăm prevederile nuare, că sarcinile ce revin în oraşele si satele regiunii. Tot noilor utilaje Importate sau
sele locuitorilor raionului Mi Nicolae Uţă, prîm-secretar al 2.816 I, dar este prevăzut să nului Ploieşti un salut călduros Directivelor Congresului al treprinderilor industriale din odată. cl s-a referit la fonduri fabricale pe bază de licenţe,
zil, cunoscut prin viticultura comitetului raional de parlid, crească simţitor. îndeosebi din partea Comitetului Central IX-lea în acest domeniu, dar regiune din grandiosul pro le alocate pentru acţiunile de vorbitorul a subliniat că eco
sa dezvoltată, prin vinurile de şi Mircea Marinescu. preşedin pritr-o furajare raţională a în al partidului şi a guvernului, şi sâ le depăşim. Fără îndo gram do dezvoltare multilate larg interes social. Din totalul nomiile realizate în înlreaga
Pietroasa, de Tohani şi altele, tele comitetului executiv al tregului efectiv ele vaci. a spus : ială câ ţărănimea noastră rală a societălii noastre socia celor 15 600 de apartamente tară prin reducerea importuri
apreciate nu numai în ţară, stalului popular raional, trans Tovarăşul Ion Gheorghe Cooperativa Bucov, ai cărei muncitoare, urmind neabătut liste au fost, In primul trimes prevăzute a se construi in pe lor şi ameliorarea calităţii lu-
dar şi in străinătate. In raion mit'oaspeţilor urările tradiţio Maurer se interesează despre oaspeţi sîntem, a obţinut bune linia partidului care s-a dove tru al acestui an, îndeplinite rioada cincinalului au fost dale brifianţilor se cifrează in pre
producţia cerealieră este. de n- nale. modul în care cooperativa li rezultate in activitatea sa. Ea dit pe deplin corespunzătoare şi depăşite Planul de livrări in folosinţă aproape 3 000 dc zent la pesle 150 milioane lei
semenea, dezvoltată, se obţin Adresindu-se miilor de vrează statului cantităţile de a ajuns să asigure cooperatori propriilor ei interese şi intere pentru export a fost depăşit cu apartamente. anual. In perioada imediat ur
recolte bune. cetăţeni, tovarăşul Nicolae carne şi lapte contractate. lor — mai bine-zis membrelor selor întregului popor, va ob peste 77 milioane lei. Avem o organizaţie regiona mătoare — a spus el — ne pro
Am dori, a spus în continua Ceauşescu a mulţumii pentru La sediul cooperativei, oas cooperativei, pentru câ. după ţine noi şi noi succese, aducînd Referindu-se la preocuparea lă de partid puternică si cu o punem să intensificăm cercetă
re secretarul general al C.C. al ■primirea călduroasă,, arâtind cîte am aflat, în cooperativă o contribuţie tot mai mare la întreprinderilor de o îmbună bogată experienţă, capabilă şi rile pentru raţionalizarea pe
partidului, să ne exprimăm că aceasta constituie o expresie peţii sînt informaţi asupra marea majoritate o formează propăşirea ţării, la bunăstarea tăţi continuu organizarea pro hotărită să ducă la îndeplinire plan nalional a operaţiilor de
desfăşurării lucrărilor de in
speranţa că oamenii muncii din a ataşamentului locuitorilor ra vestiţii. Gazdele relevă faptul femeile — venituri mereu mai şi fericirea tuturor celor ce ducţiei şi a muncii, vorbitorul cu succes sarcinile trasate de lnbrifiere, să descoperim solu
raion vor depune eforturi şi ionului Ploieşti fată de partidul că în actualul cincinal se vor mari, anul trecut de 45 de lei muncesc din patria noastră. a arătat că anul acesta 181 de conducerea partidului — a sub ţii pentru valorificarea de noi
mai mari pentru a obţine re nostru şi politica sa. El le-a u mai .cheltui in această direc la ziua-muncă. Cu atît mai re Cuyintarea a fost subliniată produse, din totalul celor pre liniat in continuare primul se produse petrolifere în slujba
zultate lot mai bune în dezvol rat apoi succes, fericire şi să ţie peste 5.550.000 lei, o atenţie marcabile sint aceste rezulta în repetate rînduri de urale şi văzute a fi realizate cu pier cretar al comitetului regional industriei petrochimice.
tarea viticulturii, recolte bune nătate deosebită acordindu-se folosirii te. cu cît cooperativa este ti- ovaţii. deri, vor fi complet rentabili de partid. Vorbitorul a scos In Vorbitorul s-a referit apoi la
de struguri, vinuri de calitate ...Staţiunea experimentală nărâ. avînd doar 5 ani de exis La sfirşilul mitingului, con zate, Iar la alte 129 pierderile evidenţă valoroasele idei cu importanta pe care ar avea-o
superioară. Numeroasele meda viticolă Valea Călugărească. pe scară largă a resurselor lo tenţă. Ţin de aceea să felicit ducătorii de partid şi de stat vor fi diminuate, reducindu-se prinse în recentul articol al to crearea în oraşul Ploieşti — ci
lii. multe de aur, decernate vi In faţa marii clădiri a staţiu cale. din toată inima pe coopera sînt înconjuraţi cu dragoste de astfel dolaţia de stat cu peste varăşului Ceauşescu. de o im tadelă a industriei petrochimice
nurilor din raion la concursu nii, întregul colectiv iese în în- După vizită, în curtea coope toare, pentru câ lor, în primul miile de cooperatori, printre 31 milioane lei. In primul tri portantă deosebită pentru per româneşti — a unul institut de
rile internaţionale sînt o apre tîmpinarea oaspeţilor. Un cald rativei are loc un mare miting rînd, li se datoresc aceste re care şi Eroul Muncii Socialis mestru au fost identificate re fecţionarea întregii activităţi invălăraînt,' superior de petrol
ciere a calităţii acestora, o ex cuvint de bun sosit adresează la care au luat parte peste zultate. Desigur, a spus tova te, Ion Stanciu, preşedintele zerve de reducere a cheltuie de partid El s-a referit, de a şi gaze.
presie a preţuirii de care se directorul staţiunii, doctorul in 10 000 de cooperatori din lo răşul Ceauşescu, în aplauzele C,AP. din comuna Baba Ana, lilor de producţie pentru emil semenea, la măsurile complexe Permileli-mi ca, in calitate
bucură în străinătate, dar în a- ştiinţe agricole Iulîu Laslo. calitate, din satele învecinate celor prezenţi, n-aş vrea sâ-i raionul Mizil. în curs în valoare de peste 118 pe care trebuie sâ te ia orga de membru dc partid din ilega
eelnşi timp constituie şi obliga Chiar in faţa clădirii se află — Berceni, Corlăleşti, Strejnic nedreptăţesc pe soţii !or, pe In cartea de onoare a coope milioane lei. O atenlie deose nele şi organizaţiile dc parlid litate — a spus în cuvîntul său
ţii pentru dv. de a munci mai plantaţii întinse de viţă care a şi din alte comune ale raioa bărbaţi, dar ei lucrează în ma rativei, oaspeţii înscriu cuvin bită va fi acordată reducerii din regiune pentru aplicarea Eroul Muncii Socialiste Gheor
bine, pentru ca la concursurile trag atenţia prin aspectul lor nelor Ploieşti, Teleajen şi joritatea lor în întreprinderi, te de felicitare şi urări de noi consumului de materii prime, ghe Belu — să vă exprim, r,ti-
următoare să obţineţi medalii neobişnuit. Sint noile „culturi Mizil. unde muncesc bine şi unde au succese în dezvoltarea econo îndeosebi de raclai; se preve strictă a recentei hotărîri a mate tovarăşe Ceauşescu, sti
mai multe. Trebuie să ţineţi înalte". plantaţii intensive, Luînd cuvîntul, preşedintele primit felicitări penlru rezul mică a cooperativei, in ridi de ca pînă la sfîrsitul anului partidului si guvernului pri maţi tovarăşi, sentimentele mele
seamp eă şi concurenţii dv., a- realizate în scopul mecanizării cooperativei, Coslică Mişcă, a tatele din producţie. carea necontenită a bunăstă uzinele constructoare ’.‘e maşini vind reglementarea programului de mulţumire si recunoştinţă
tit din ţară cît şi din alte ţâri, complete a lucrărilor şi sporirii adresat oaspeţilor calde cuvin Şi alte cooperative din ra rii membrilor ei şi a fam ilii din regiune să reducă consu de muncă şi întărirea discipli penlru vizita pe care ati iăcut-o
fac eforturi pe linia ridicării productivităţii muncii. te de salut. El a arătat apoi că ion au bune realizări. Aş dori lor lor. mul de metal cu 3.300 lone. nei. în regiunea noastră si in ora
continue a calităţii vinurilor — Comuniştii, toii oamenii şul Ploieşti, vechi centru mun
şi noi vă dorim ca raionul Mi Experienţa acestei staţiuni — Vorbitorul s*a referit apoi la muncii din regiunea noastră — citoresc, importantă cetate a
zil să fie mereu printre pri „cultura înaltă" — a fost ex La Păuleşti -- in tabăra lui Mihai Viteazul contribuţia adusă de cele trei a continuat vorbitorul — îşi ex industriei noastre socialiste
mele in ce priveşte medaliile tinsă pe aproape 1.000 ha în institute de cercetare si de cele primă adeziunea lor entuziastă Ploiesliul, unde azi pulsează
La fel, avem convingerea că cooperativele agricole din re De la Bucov, urmind şoseaua oaspeţii se îndreaptă spre cor niîntul alingînd sabia viteazu două inslitule de proiectare din lată de politica externă a parti ritmul susţinui a! muncii libe
şi în producţia de cereale raio giune, precum şi în mulle pod ce se abate spre Cimpina. co tul lui Mihai. Iatâ-1 ieşind din lui lor voievod. Miile de ostaşi regiune la rezolvarea unor pro dului. îndreptată spre întărirea re şi creatoare a fost In anii
nul Mizil, care dispune de bu gorii ale ţării. 6 altă valoroasă cort, ca-n urmă cu veacuri, în din poiană întăresc, la rin- bleme importante privind teh colaborării şi prieteniei frăţeşti de cruntă asuprire burghezo-
ne condiţii naturale, va obţine iniţiativă a lucrătorilor staţiu loana de maşini parcurge dru soţit de cei opt căpitani ai săi nologia forajului si extracţiei, cu toate statele socialiste şi mosierească o citadelă a luptei
recolte lot mai mari. producţii nii s-a soldat cu irigarea pe mul unor amintiri glorioase, du-Ie, legămîntul, fluturînd producerea în ţară a unor ca dezvoltarea continuă a relaţi revoluţionare, care s-a ridicat
agricole din ce în ce moi bo pante a unei vaste suprafeţe de scumpe poporului nostru şi şi de boierii sfatului, coborînd spre steag armele lor de luptă talizatori necesari prelucrării şi ilor cu celelalte ţări ale lumii, pe o treaptă superioară prin
gate. corespunzătoare acestor vie. Noul sistem de fertilizare trece prin poiana din pădurea treptele din Irunchî de ste şi strigînd într-uri singur glas chimizării petrolului, îmbună spre zădărnicirea planurilor a< crearea Partidului Comunist
condiţii cil şi progreselor în — cullivarea cu îngrăşăminte Pâuleşlilor, unde viteazul vo jar, urind bun sosit conducă — .Jurăm, jurăm, jurăm". tăţirea calităţii utilajului petro gresive ale cercurilor imperia Român. Starea de spirit revolu-
mecanizarea şi chimizarea pro verzi şi completarea cu cele ievod Mihai şi-a aşezat, in torilor României socialiste: In cinstea conducătorilor lier şi chimic. liste, spre întărirea păcii şi se t.onară a muncitorimii ploirs-
ducţiei agricole. Prin succesele chimice — dă. de asemenea, re urmă cu 368 de ani, tabăra sa Este reconstituită, do un co României socialiste, cele 18 tu Ca urmare a politicii parti curităţii în Europa şi în întrea tene sl ataşamentul neclintit
dv., în producţia viticolă, ce zultate bune şi reprezintă o ex de luptă înaintea asaltului lectiv al Teatrului de stat din . nuri de bronz, purtînd. stemele dului şi statului de dezvoltare ga lume. Sprijinim întru totul fată de Partidul Comunist Ro
realieră şi zootehnică să contri perienţă utilă pentru unităţile peste Carpali. Ploieşti, clipa solemnă a jură- lui Mihai Viteazul, trag trei armonioasă a tuturor regiunilor neobosita activitate a conduce mân au determinat alegerea o-
buiţi într-o măsură lot mai agricole din această parte a Zeci de buciumaşi vestesc mintului de credinţă prin caro salve de salut. In Poiană se tării, regiunii Ploieşti i-au fost rii partidului penlru întă rasului nostru ca gazdă a celui
mare la dezvollnrea agricultu locului. sosirea oaspeţilor, irecînd sa Mihai şi căpitanii săi se leagă încinge apoi o uriaşă horă, la alocate în actualul cincinal rirea unităţii sistemului so de-al Il-lea Congres al parti
rii. la mersul înainte ol con Se vizitează apoi uzina de vi lutul din bucium in bucium. să adune sub un singur scep care Iau parte conducătorii de fonduri de 17.500.000.000 lei — cialist mondial, a mişcării co dului. In ianuarie-februarie
strucţiei socialiste în patria nificaţie. Construită în anii Marea poiană e plină acum de tru toate păminturile locuite partid şi de stat. Se cîntă „Hai cu 5.100 000.000 lei mai mull muniste şi muncitoreşti inter 1933, străzile Ploieştilor au fost
noastră ! 1059 — 1960 — prima de acest ostaşi in straie de epocă: corturi de români, vremelnic împăr să dăm mînâ cu mină/ Cei cu decit in perioadă planului şe naţionale — activitate care a martore ale uneia din cele mai
Probabil c i dv. vă gîndiţi Ia fel din tară — ea prelucrează militare; care cu coviltir, măr ţite de vitregia istoriei în trei inima română/ Sâ-nvîrtim senal. Aceasta va contribui ne contribuit la creşterea presti mari bătălii de clasă din tara
faptul că partidul subliniază zilnic 150 tone struguri şi de ginesc tabăra pe cele patru la ţări surori. In faţa voievodu hora frăţiei/ Pe pâmintul mijlocit la ridicarea multilate giului partidului nostru in lume. noastră, organizată şl condusă
în mod insistent că baza dez pozitează peste 3.000 tone de turi. Salutaţi de trîmbiţaşi şi lui sînt aduse steagurile ţării. României". rală a regiunii. O parte din in In încheiere, vorbitorul a de parlid. Atunci, Ia 1 februarie
voltării societăţii este indus vin. toboşari, de uralele care iz Sabia sa atinge in chip de ]e- In uralele şi aclamaţiile mii
trializarea. c i fără industrie nu Se prezintă noile sorturi, gâmint drapelul, iar săbiile lor de oameni oaspeţii se în vestiţii vor fi alocate dezvol subliniat câ toate înfăptuirile
se poale asigura mersul înain printre care Busuioaca de bucnesc din mii de piepturi. căpitanilor săi întăresa jurâ- dreaptă spre Ploieşti; tării complexe a agriculturii, de pînă acum ca ,i perspecti (Continuare In pag. a 2-a)
i