Page 5 - Drumul_socialismului_1967_05

B iblioteca C e iu ^ u )

Regională
FOLOSIND CU VALOARC
PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I
H unodoara-D eva

MAXIMĂ TIMPUL DC MUNCĂ

VOM SPORI CONTINUU

PRODUCŢIA

Scrisori adresate Comitetului Central al P.C.R.,

tovarăşului Nicolae Ceauşescu

In două cooperative agricole din raionul Orăştie

Uzinele „Steagul R o şu “ — B raşov

Constructorii de autocamioa­ 0,5 la sulă Ia producţia marfă, baza propunerilor făcute de
ne de la Uzinele „Steagul Ro­ cu 0,0 la sulă la productivita­ muncitori, ingineri şi tehnici­
şu" din Braşov au păşit în cel
tea muncii.
Se dă vina pe natură, de-al doilea an al cincinalului nătate pentru punerea in va­ eni în cadrul dezbaterilor, un
plan de măsuri în care s-au
Un factor de mare însem­
cu hotârirea fermă de a ridi­
prevăzut: predarea şi prelua­
ca pe o treaptă superioară ac­ loare a rezervelor de care dis­ rea schimbului din mers, a­
tivitatea economică a între­ punem îl constituie întărirea provizionarea ritmică a locu­
prinderii. Congresul al IX-lea disciplinei în muncă, folosirea rilor de muncă cu materiale
al partidului a pus în faţa co­ din plin a timpului de lucru. şi S.D.V.-uri, exlindeira micii
lectivului nostru sarcina de a Cu prilejul unei analize efec­ mecanizări, îmbunătăţirea ca­
iar semănatul ridica, pină în 1970, producţia ce au avut loc în organizaţiile lităţii reparaţiilor la maşini,
tuate recent şi a dezbaterilor
ţinerea şedinţelor, consfătuiri­
la
autocamioane
de
pînâ
35.000-40.000 bucăţi anual. Pen­
şi
acţiunilor culturale
lor,
tru îndeplinirea exemplară a de partid şi cu toţi salariaţii, obşteşti in afara programului
a reieşit câ în uzină există în­
acestei sarcini acordăm o a­ că unele situaţii care contras­ de lucru ele. Comitelui de
tenţie deosebită organizării tează cu nivelul ei tehnic, cu partid, comitetul sindicalului
ştiinţifice a producţiei şi mun­ experienţa acumulată de colec­ şi al U.T.C. vor desfăşura o
cii, descoperirii şi valorifică­ tivul nostru. In 1966, sub dife­ muncă polilicâ-educativă sus­
porumbului întîrzie rii rezervelor interne existen­ parte din timpul afectat pro­ ţinută in rindurile muncitori­
rite forme s-a irosit a zecea
te în fiecare secţie şi atelier,
lor, inginerilor, tehnicienilor şi
la fiecare loc de muncă. In ducţiei, iar în primul trimes­ funcţionarilor, spre a se asi­
primul trimestru al acestui an, tru al anului în curs, deşi au gura utilizarea cu randament
planul a fost depăşit cu 3,1 la fost luate unele măsuri, pier­ maxim a timpului de luciu,
sulă la producţia globală, cu derile din timpul de lucru au întărirea disciplinei in muncă.
însumat peste 400.000 ore-om. Animaţi de dorinţa de a a­
Timpul pierdut zilnic de fieca­ duce o contribuţie sporită la
Analizind stadiul insâmînţă- se ocupe de probleme majore, re muncitor la predarea şi pre­
rii porumbului se constată câ era plecat în sat să mobilizeze luarea schimbului este în me­ înzestrarea economiei cu mai
unităţile cooperatiste din raio­ oamenii la unele lucrări care ora 12 a sosit un tractor cu Pe tarlalele cooperatorilor din Mihalţ, raionul Alba semă­ dic de aproape 15 minute. multe mijloace de transport
nul Orăştie se situează cu rea­ nu aveau nimic comun cu se­ piesele necesare natul porumbului se desfăşoară clin plin. Maşini-unelte
lizări sub media înregistrată mănatul porumbului. Intere- Tractoriştii din brigada con­ In fofo : Mecanizatorul Sîmion Drâgan lucrează cu maşina In vederea lichidării acestor
pe regiune. Cu toate că timpul sîndu-ne de ce se preocupă de dusă de Nicolae Şarlea şi-au 2 S.P.C. 2 la semănat, sub supravegherea inginerului Simi- neajunsuri a fost elaborat, pe (Continuare fn pag. a 3-a)
este destul de înaintat, în nu­ asemenea probleme, am aflat formulat expresia destul de on Crislea. livrate
meroase cooperative agricole câ de fapt îndeplineşte şi func­ plastică : „Cînd e vreme bună Foto: Ing. MARCEL NEDELCU
semănatul bate pasul pe loc. ţia de brigadier, deoarece bri­ reparăm tractoarele, iar cînd
Care sini cauzele unei astfel gada I a rămas fără condu­ plouă nu lucrăm". Aşa se ex­ beneficiarilor
de situaţii ? cător, şi asta de mai mult plică de ce la Jeledinţi s-au Tovarăşul
timp (!). Iată deci sistemul de­ însăminţat abia 10 hectare cu
fectuos de organizare a mun­ porumb din cele 172 planifica­ Un nou lot de maşini-
cii, unde trebuie căutate cauze­ Acolo unde munca unelte, produse ale Uzinei
Cu viteza le înlîrzierii semănatului po­ te. mecanice din Cugir, a fost Nicolae Ceauşescu a primit
rumbului. nu în „condiţiile na­ „Faţă de perioada în care ne expediat beneficiarilor din
ţa ră : 39 de freze univer­
melcului turale nefavorabile". Sub pa­ aflăm sînlem mult intirziaţi cu sale, 5 freze verticale, 9 ma­
cauze o­
ravanul aşa-ziselor
biective, o semănătoare 2 S.P.C. această lucrare, spunea Ale­ şini de ascuţit scule şi 5 delegaţia Partidului
2 stă şî acum nefolositâ (are xandru Zudor Cu un an in ur­ nu încetează maşini dc rectificat plan.
In zece zile de cînd s-au în­ nevoie de unele remedieri) la mă, la aceeaşi dată semănatul Deslinaţia unei maşini de
ceput însămînţârile, cu trei sediul brigăzii, iar alte două au era terminat Aşa am reuşit să frezat universală F.U. 1, ie­
maşini, la cooperativa agricolă lucrat doar cîteva ore. şită zilele acestea pe por­ Comunist Sirian
din Mărtineşti s-au semănat obţinem peste 1.800 kg. porumb ţile uzinei, este Teheranul,
abia 10 hectare cu porumb, la hectar Acum insă am pri­ 1 Mai. In majoritatea uzi­ lărie am primit la timp lin­ capitala Iranului. Alte 7
din cele 243 planificate. Pre­ Maşini „căzute" mit un sprijin nesatisfâcâtor nelor, fabricilor, forfota mun­ gouri la temperaturi corespun­ maşini de acelaşi fel, des­ Miercuri dimineaţa, tovară­ La primire au participat, de
şedintele unităţii, tovarăşul din partea conducerii S.M.T cii a încetat. In „cetăţile de zătoare. Pînâ la sfîrşilul schim­ tinate exportului, sint pre­ şul Nicolae Ceauşescu, secre­ asemenea, tovarăşii A Idea Mi-
Ionel Bîrcean şi inginerul Va­ (oc“ ale Hunedoarei şi Câla- bului ne vom depăşi planul, gătite şi aşteaptă pe rampa tar general al Comitetului Cen­ lilaru, membru al C. C. al
lentin Tetileanu nc-au expli­ în prima zi nului, în transporturile auto Următorul popas l-am făcut de încărcare pentru a lua tral al Partidului Comunist P.C.R., şi Constantin Vasiliu.
cat câ „nAlura este de vină". şi C.F.R., în unităţile medico- In Uzina „Victoria" Că lan. La drumul spre beneficiari. Român, împreună cu tovarăşii adjunct de şef de secţie ia
Nu se poate face mai mult, Brigadierul Alexandru 7x\- De calitate sanitare şi de deservire, însă, furnalul nr. 1. operaţiile pen­ Alexandru Drâghici, membru C.C. al P.C.R.
spuneau ei, deoarece terenul acum, în plină sărbătoare, tru descărcarea unei noi şarje al Comitetului Executiv, al Cu acest prilej, într-o at­
este moale. Această afirmaţie dor de la cooperativa agricolă munca-nu conteneşte o clipă. erau spre terminate. Prim-fur- Prezidiului Permanent, secre­ mosferă tovărăşească, a avut
este complet gratuită dacă a­ din Jeledinţi era pe bună drep­ Lucrătorii acestor unităţi sint nalislul loan Stâniloiu se pre­ tar al C.C. al P.C.R., Mihai Da-
vem in vedere faptul câ uni­ tate nemulţumit de modul cum cine răspunde? prezenţi la datorie, adaugă gătea sâ facă drum liber şu­ lea, secretar al C.C. al P.C.R, loc un schimb dc păreri pri­
tatea respectivă este deservită conducerea S.M.T. Orăştie în­ succeselor de pină acum, rea­ voiului de fontă incandescentă. a primit delegaţia Partidului vind probleme de interes co­
de 9 tractoare. Adevărata cau­ ţelege să se achite de obligaţii­ Am adresat întrebarea : „Ce lizări şi mai frumoase. — De cîte ori aţi descărcat, Complex Comunist^ Sirian, condusă de mun pentru ambele partide,
ză a întîrzierîi semănatului le contractuale. Faptul ne-a cantitate de sâmînţâ daţi la Ora 7. La Combinatul side­ . furnalul in acest schimb ? — îl tovarăşul* Youssef Faysal. probleme actuale ale situaţiei
constă în faptul câ pentru cul­ fost confirmat şi de tractoriş­ hectar?" tractoriştilor Ion Nicu­ rurgic Hunedoara, schimbul de întrebăm pe maistrul Emil membru al Biroului Politic al internaţionale, ale mişcării co­
tura porumbului nu s-au exe­ tii Petru Dur. Ion Niculescu şi lescu şi Nicolae Moraru, care noapte predă ştafeta schimbu­ , Wailler, şeful schimbului de şcolar C.C. al P.C.S., cane, la invita­ muniste şi muncitoreşti mon­
cutat arături din toamnă pe îosif Vinţe. Ei ne-au relatat că au lucrat cu semânâlorile. Răs­ lui următor. Pe platforma oţe- dimineaţă. ţia C.C. al P.C.R., vizitează diale.
nici un hectar. Şî la data ac­ cele două semănători 2 S.P.C. 2 punsul a fost simplu : „nu lăriei nr. 2, maistrul Gheorghe — Aceasta este a treia des­ profesional ţara noastră. ★
tuală mai sint de arat peste s-au defectat in prima zi după ştim". Ghibu şi prim-topitorul Ioan cărcare, la ora unu şi jumă­ La amiază s-a oferit o masă
100 hectare. intrarea în brigadă. Pentru ca Inginerii Ştefan Oancea de Baştea, de la cuptorul 4, sem­ tate vom executa ultima des­ In noul oraş al siderur- Din delegaţie mai fac parte tovărăşească in cinstea dele­
Un simplu calcul dovedeşte să funcţioneze, la una din ma­ la Jeledinţi şi Valentin Tetf- nează prima victorie a zilei : cărcare din schimb. Pînâ in giştilor din Călan s-a con­ tovarăşii Maurice Salibi, mem­ gaţiei Partidului Comunist Si­
câ numai din această cauză şini a fost nevoie să se recurgă leanu de In Mărtineşti nu s-au reducerea duratei de elaborare prezent, la ambele furnale am struit şi dat in folosinţă un bru al C.C. al P.C.S.. Rame rian, la care au participat to­
producţia de porumb a fost la artificii, deoarece s-a „uitat" „obosit", deşi era datoria lor, a unei şarje de oţel calmat cu „smuls44 cile 10—lo tone de nou complex şcolar profe­ Chekmouss. Badre Gazz.i şi Fa- varăşii Alexandru Drâghici.
diminuată cu peste 80 000 kg. ca ea să fie echipată cu mar­ &ă explice mecanizatorilor ce 30 de minute. Puţin mai tir- fontă în plus. In schimbul de sional, in care învaţă peste ycz Jalahech, membri ai unor Mihai Dalen, Aldea Mililaru,
Câ la această unitate a existat catoare cînd a plecai din sta­ cantitate de sâmînţâ trebuie ziu, acest record este doborît. azi vom depăşi planul cu 30 530 elevi. Cei care-şi însu­ comitete regionale ale P. C. Gheorghe Necula şi Constan­
o slabă preocupare pentru a ţiune. Tractoriştii nu sînl sa­ dată la hectar pentru a asigu­ Echipa de oţelari de la cupto­ tone fontă. şesc aici secretele meseriei Sirian. tin Vasiliu.
realiza producţii sporite la tisfăcuţi nici de felul cum şe­ ra densitatea optimă de plan­ rul II, condusă de tînărul Emil Waîller a avut drepta­ de furnalist, turnător, elec­
hectar o dovedeşte şi un alt ful de brigadă, pontatorul şi a­ te. in funcţie de fertilitatea so­ prim-topitor Virgil Săraru. te. Schimbul pe care l-a con­ trician, cocsar ele., se bucu­
aspect. Este vorba despre cele gronomul de sector (pe care li­ lului şi hibridul cultivat Râu scurtează durata de elaborare dus el şi-a depăşit planul. Nu
ră de condiţii minunate de
c. eva mii de kg îngrăşămin­ nii mecarwzatori nici nu-1 cu­ este câ toate acestea se pe­ a şarjei cu o oră. cu 30 de tone, ci cu... 40. In învăţătură şi odihnă.
te chimice aflate în stoc, în nosc?) îşi fac datoria Ei trec trec in prezenţa tovarăşului Aceeaşi atmosferă de lucru ziua (le 1 Mai, furnaliştik din C. Pineau şi J. Moch
timp ce o maşină de împrăş­ destul de rar pe la unitatea ing. Emil Sekely, vicepreşedin­ Câlan au produs peste preve­ Elevii au la dispoziţie 6
V
V
mm
tiat repartizată brigăzii de respectivă. De altfel nici din te al consiliului agricol raio­ am intîlnit-o şi la uzina cocso- deri 150 tone fontă. săli de clasă, internat şi au părăsit
tractoare a stat multe zile ne- conducerea staţiunii timp de nal. chimică şi grupul de laminoa­ Sint nume şi fapte puţine. cantină, cabinete metodice Capitala
folosilâ. Mai râu este câ s-au peste 10 zile n-a mai trecut ni­ TÎr re. Pe toate liniile de lami­ Acestora li se mai pot adăuga de electrotehnică şi desen
făcut investiţii de zeci de mii Din cele relatate se desprin­ nare „şerpii" de oţel îşi conti­ atîtea şi atîtea altele. Pentru tehnic, dotate cu material Miercuri.au părăsit Capita­ gaţiei Partidului Socialist Fran­
de lei în aceste îngrăşăminte, meni pe aici, iar cînd sint se­ de necesitatea ca organele a­ nuă alergarea lor neîntrerup­ câ peste tot, acolo unde munca didactic şi aparatură nece­ la Christian Pineau, membru cez (S.F.I.O.), care, la invitaţia
Iar cîteva mii de tone de gu­ sizaţi Intervin cu mare întîr- gricole raionale să întreprindă tă. La posturile de comandă nu conteneşte o clipă, de 1 Mai sară. V iito rii muncitori ca­ al Comitetului Director al Comitetului Central al Parti­
noi de grajd stau neîmprâştia- ziere pentru remedierea de­ acţiuni concrete şi hotărîte ale laminorului de 1000 mm lificaţi sint cazaţi in cămin Partidului Socialist Francez dului Comunist Român, au fă­
te de cîţiva ani. Cu alte cu­ fecţiunilor. Ieri, de pildă, deşi pentru ca şi în unităţile-amin­ stăm de vorbă cu manevranţit s-a muncit cu entuziasm, s-a in condiţii asemănătoare (S F.I.O.), fost ministru, şi Ju- cut o vizită de prietenie in
vinte s-ar putea spune că ac­ tite semănatul porumbului sâ Petru Mârgineanu şi Vaşile ridicat mai sus stindardul în­ studenţilor; cite 4-5 intr-o les Moch, membru al Comite­ ţara noastră.
ţiunea de fertilizare a terenu­ la ora 7,30 au fost anunţaţi de fie terminat in cel mai scurt Cuc. făptuirilor. cameră. tului Director al partidului,
lui a fost aproape complet existenţa umor defecţiuni la timp. — Piocesul de laminare se L. DEMETER fost ministru, membri ai dele- (Agerpres)
neglijată. Aşa stînd lucrurile, tractoare şi maşini, de abia la N. TIRCOR desfăşoară normal. De la oţe- GH. I. NEGREA
se pune fireşte întrebarea :
oare cooperatorii din Mărti­ na bsctsbi iBBBonHiB(noaniBB®w:aaw!i ) ruso n ‘ŢŢI Q
neşti nu sint convinşi de efi­
cienţa îngrăşămintelor natura­ La Term ocentrala Deva a început
le?
Neajunsurile pornesc de Ia în­
suşi preşedintele. Ieri, in loc să glisarea sălii m aşinilor

Nu mai este o noutate sâ
auzi şi sâ vezi, sâ simţi în rit­
mul trepidant al abatajelor CE REZERVE EXISTA IN
minelor din Valea Jiului cîn-
tecul metalic al feluritelor uti­
laje, mecanisme şi instalaţii ce
fac munca omului mai sporni­ UTILIZAREA MAI RUNÂ A
că şi mai uşoară.
O mare uzină oe se autoin­
titulează modest ... de reparat
p.ergle şi vitalitate acestei zes­ METALULUI ?
utilaj minier din Petroşani",
transferă zilnic un plus de e-
tre tehnice miniere repartizată
pe o arie neînchipuit de mare.
Este suficient sâ zăboveşti
cîteva ore la poarta uzinei, CUM SÎNT VALORIFICATE ELE?
pentru a-ţi da seama de diver­
sitatea solicitărilor şi urgenţa economisind anual circa 300
lor. Telefoane, comenzi ce al atitor reparaţii şi confecţii — După ce am primit între­ tone metal, care înainte era
poartă notificarea : „vă rugăm noi s-au dovedit a fi şi gospo­ barea de examen, mi-am dat aruncat la fier vechi.
reparaţi urgent...'. Şi colecti­ dari pricepuţi în valorificarea şi mai mult seama de valoarea Economii însemnate de me­
ce o prezintă economisirea me­
vul uzinei de reparat utilaj superioară a metalului. Iniţia­ talului. Pregătindu-mâ pentru tal am obţinut şi la confecţio­
minier, aflat la datorie zi şi tive apreciate au pornit in toa­ răspuns, am constatat că am narea şi îmbinarea (laşelor şi
noapte, intervine cu prompti­ te secţiile Creşterea indicilor făcut lucruri bune în acest tuburilor de aeraj, însumînd
tudine în remedierea unei a­ de utilizare a metalului po­ sens, dar câ mai avem şi re­ circa 1.500 kg lunar In ce pri­
varii sau alteia. Intervenţiile larizează atenţia, preocupările zerve. La confecţionarea ar­ veşte consumul de metal din
operative dovedesc capacita­ şi eforturile .întregului colec­ măturilor metalice pentru sus­ profite laminate, ne-ani orien­
tea. mobilitatea şi maturitatea tiv. In acest climat favorabil ţinerea lucrărilor miniere, apli­ tat să croim simultan mai mul­
oamenilor in acţiune. Sosite valorificării rezervelor exis­ căm metoda croirii combinate te repere din aceeaşi bară, e­
obosite şi sleite de puteri, uti­ tente. răspunsurile date la exa­ a mâi multor tipuri de armă­ conomisind şi pe această cale
lajele şi mecanismele miniere menul nostru au fost bine gîn- tură. Din bucăţile mici de me­ 1.200 kg metal. Prin interca­
sint reanimate şi vitalizate, dile. dovedind câ oamenii s-au tal, ce nu au lungimea nece­ larea guşeurilor de legătură
fapte
pregătit cu numeroase
primesc vigoarea tinereţii şi şi aspecte concrete din mun­ sară armăturilor, croim papuci Pe şantierul Centralei ter­ critic. La ridicarea pereţi­ ton, imbunătâţindu-se în a-
Hala de uirnare de iu oţe- se întorc în exploatările mi­ şi clame de strîngere a aces­ de mărimi diferite în croirea moelectrice Deva. constructo­ lor, care vor avea o înălţime cclaşi timp şi calitatea lucră­
rii au început glisarea sălii
lâria Martin nr 2 de la C.S. niere cu forţe noi, înzdrâve- ca lor de zi cu zi. Sâ-i ascul­ tor armături. Aplicată la în­ tablei de 3—10 mm, se recu- principale a maşinilor. In ve­ de 29 m, constructorii aplică rii. Dat fiind caracterul spe­
tăm.
Hunedoara. înainte de elabo­ nite. ceputul acestui an această me­ S. TRUTA derea desfăşurării lucrărilor îmbinarea armăturii prin su­ cific al lucrării, îmbinarea
rarea unei noi şarje, sc ia o Anonimii turnători, lăcătuşi Vasile Roman, maistru prin­ todă a permis creşterea indici­ intr-un ritm susţinut, (pregă­ dură în baie, ceea ce va con­ fierului-bcton cu ajutorul su­
nouă pi-obâ de oţel. şi strungari ce-şi pun semnă­ cipal, şeful secţiei construcţii lor de utilizare a metalului la tirea materialelor necesare s-a duce la realizarea unor în­ durii se verifică prin sondaj
Foto : V. ONOIU tura pe certificatul de calitate metalice i armăturile T.H., de 96 la sută. (Continuare In oao. a 3-a) făcut după metoda drumului semnate economii de fier-be- radioactiv cu ajutorul raze­
lor Gama.