Page 51 - Drumul_socialismului_1967_05

DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3848

Inlruelorul teritorial a de­ de partid în pregătirea şi or­ la îndeplinirea unor sarcini de face că planurile de muncă sînt doar cîte 1-2 membri de partid.
venit o personalitate cu o pre­ ganizarea unor analize privind interes obştesc. încărcate iar unii instructori Aici există încă organizaţii de
zenţă activă în viaţa fiecărui desfăşurarea campaniei agri­ Exemplul de mai sus nu este mai noi, cînd ajung1 pe teren bază cu un număr mic de
sat, loc de muncă. La orele cole, a muncii politice in rîn- izolat. Asemenea cazuri, cînd nu se mai orientează asupra membri, care de luni de zile
matinale îl intîlnim î-n sectorul dul ţăranilor cooperatori, în instructorul acţionează hotârît problemelor majore şi în dorin­ nu au făcut nici o primire.
zootehnic, sau stînd de vorbă îmbunătăţirea stilului de mun­ pentru a ajuta organizaţiile de ţa de a le rezolva pe toate, lu-' O altă problemă privind
cu tractoriştii înainte de a în­ că al organizaţiilor de partid. bază la îndeplinirea măsurilor crurile râmîn făcute pe jumă­ stilul de muncă este aceea a
cepe lucrul, iar la vremea în­ Tovarăşii Gheorghe Luţă şi stabilite de organele superioa­ tate. felului in care instructorul te­
serării trăgînd concluzii, în- Stoica Ladislau au insistat în­ re de partid, se pot întilni a­ Mai mulţi tovarăşi in cuvîn- ritorial se ocupă de ajutorul şl
rlemnînd oamenii la o activita­ deosebi asupra ajutorului pe proape la fiecare Instructor al tul lor au insistat foarte mult îndrumarea concretă a birouri­
te spornică: 11 cunosc toţi. Es­ Comitetului raional de partid asupra problemelor agricultu­ lor organizaţiilor de bază şi a
te omul care pune la suflet tre­ care l-au acordat organizaţiilor Haţeg. Aceasta este şi o urma­ rii. E şi normal, acum în cam­ comitetelor de partid. De obi­
burile comunei unde munceşte. de partid din cooperativele a­ re a faptului că biroul comite­ pania agricolă. Rău este însă că cei instructorul trece pe la toa­
Cuvintele „tovarăşe instructor'’ gricole de producţie din comu­ tului raional de partid are în puţini instructori privesc acti­ te organizaţiile de bază în fie­
rostite zilnic de zeci de oa­ nele Toteşti, Sarmisegetuza şi preocuparea sa grija pentru vitatea cooperativelor agricole care lună fără să se oprească
meni de vîrsle şi profesii di­ 2-3 zile intr-o singură organi­
ferite. atestă respectul ce-1 zaţie de bază unde să ajute
poartă instructorului, apropie­ concret biroul în orientarea a­
rea sufletească ce există între supra Celor mai importante as­
ei şi activistul de partid. pecte ale muncii de partid. în
planificarea şi organizarea
Este deosebit de instructiv
şi educativ să asişti la infor­ Informarea instructorului muncii.
mările pe care instructorii te­ Un stil defectuos de muncă
ritoriali le fac lunar în fata a-, se face simţit în activitatea u­
.paratului de partid de la raion. nor instructori teritoriali pri­
Ai ocazia atunci să-ti conturezi vind sprijinul pe care trebuie
o imagine mai clară asupra teritorial să constituie sâ-1 acorde birourilor organiza­
muncii acestor oameni, să des­ ţiilor de bază în pregătirea a-
prinzi o mulţime de fapte din dunârilor generale.
activitatea ce se desfăşoară în Din concluziile desprinse la
cooperativele agricole de pro­ instruire, a reieşit că instruc­
ducţie, acţiunile de înfrumuse­ o oglindă a activităţii sa ie ! torii trebuie să-şi aducă o con­
ţare a salului, din toate dome­ tribuţie mai substanţială la a­
niile vieţii. I-am ascultat zilele legerea probleinlor esenţia­
trecute pe instructorii terito­ le care sâ se dezbată în a-
riali din raionul Haţeg. Ei au dunârile generale, la urmărirea
informat despre ajutorul con­ eficienţei întregii munci de
cret pe care l-au acordat orga­ respectiv Unirea, în ceea ce continua pregătire politică şi prin prisma muncii de partid. partid.
nizaţiilor de partid, despre fe­ priveşte desfăşurarea muncii ideologică a activiştilor săi, ii Mai mulţi s-au mărginit la ra­ Din cele mai multe informări
lul cum prind viaţă hotărirîle1 politice în rîndul ţăranilor pen­ înarmează cu operativitate cu portarea situaţiei statistice din s-a putut desprinde activitatea
şi masurile luate de organele tru efectuarea la timp şi de ca­ documentele partidului nostru, campanie sau zootehnie fără să instructorului teritorial. Au
de partid. litate a lucrărilor agricole şî fe­ cu hotârîrile şl măsurile luate se oprească asupra felului cum fost şi cîleva, ca cele ale tova­ Fabrica de oxigen de la Hunedoara este înzestrată cu maşini şl Instalaţii moderne
răşilor Marin Mâlâescu, Mihai
Din informării/? prezentate lul cum au ajutat concret or­ de organele superioare de munca de partid a influenţat de mare capacitate. IN FOTOGRAFIE: vedere din sala corpului principal.
s-a desprins cu claritate faptul ganizaţiile de bază in activi­ partid. rezultatele obţinute Cînd li Bugner şi Vasiu Sigismund, ca­
cu acei instructori teritoriali tatea lor pentru întărirea rin- Socotim însă necesar să ne s-a cerut să vorbească despre re n-au oglindit în întregime
care şi-au întocmit un plan de ' durilor partidului. In sectorul oprim şi asupra unor aspecte ajutorul acordat organizaţiilor activitatea lor. Ei nu au fost în
muncă judicios, manifestă pre­ de activitate al tovarăşului Lu- ale muncii Instructorilor teri­ de bază în înfăptuirea măsu­ posesia unor dale necesare
pentru un activist de partid.
ocupare pentru continua îmbu­ ţâ au fost prim iţi luna trecu­ toriali din raionul Haţeg care rilor stabilite de organele supe­ Producţia de lapte pe cap de Despre^ igiena muncii^ în C. S . Hunedoarei
nătăţire a stilului şi metode­ tă în nodurile organizaţiilor de lasă să se întrevadă câ aici e- rioare de partid, unii instruc­
lor de muncă, primesc un spri­ bază 0 membri de partid. Aici xistâ încă mari posibilităţi pen­ tori au raportat mal puţine vacă furajată şi alte situaţii din
jin şi o îndrumare concretă din instructorul urmăreşte de mai tru perfecţionarea stilului şl fapte. Să luăm un aspect con­ zoolehnie n^-au fost cunoscute
partea secretarilor comitetului mult timp modul în care este metodelor de muncă. Este vorba cret: întărirea rîndurilor parti­ la zi de unii instructori. Alunei
se naşte întrebarea : cum se
raional de partid, reuşesc să atras activul fără de partid la în primul rînd de modul în ca­ dului cu cei mai înaintaţi oa­ acţionează pentru înfăptuirea jN C U U S ! ; L E
desprindă problemele cele mai îndeplinirea sarcinilor organi­ re instructorii teritoriali îşi în­ meni ai muncii constituie o sar­ sarcinilor ce revin fiecărei u­
importante în perioada respec­ zaţiilor de bază. care dintre cei tocmesc planurile lor de mun­ cină permanentă, de răspunde­ nităţi ?
tivă, să se achite de sarcinile din activul fără de partid dis­ că şi cum se urmăreşte înfăp­ re, pentru fiecare organizaţie Privind stilul şt metodele de
ce le revin, să acorde un spri­ pun de reale calităţi pentru a tuirea lor. De multe ori aceste de bază. Cei mai mulţi instruc­ muncă ale instructorilor teri­ De Ia un an la altul, stalul
jin concret, eficient, organiza­ putea fi primiţi în partid şî planuri se întocmesc pe teren tori sub motivul preocupării toriali, s-au ridicat şi alte pro­ investeşte sume importante de
ţiilor de partid din raza lor de împreună cu birourile organi­ şi apoi sînt trimise la raion. A l­ faţă de campania agricolă, au bleme. Sperăm că ele vor fi a­ bani pentru ca o dală cu o- V E S T IA R E L O R
activitate. zaţiilor de bază a fost stabilit teori se întocmesc in cadrul in­ scăpat din‘-vedere această la­ nalizate şi că fce vor lua măsuri bieclivele Industriale să se
In perioada raportată atenţia cile un comunist care să se o­ struirii. Rău este că nu se con­ tură importantă a muncii de pentru ca instructorii teritori­ înalţe şi grupuri sociale. Meni­
partid Aşa se face că în luna
organelor şi organizaţiilor de cupe de cîte 1-2 tovarăşi din trolează întotdeauna de către trecută in comuna Rîu Alb nu ali să-şi aducă o contribuţie şi rea acestora, este sâ asigure pentru asigurarea secţiilor şi oamenii se spală afară, chiar
partid a fost orientală în prin­ activul fără de partid. Aceştia secretarii comitetului raional a fost primit nici un membru mai însemnată la ridicarea pe muncitorilor posibilitatea de a sectoarelor cu cele necesare şi pe timpul iernii, cu apă de
cipal spre buna desfăşurare a îi ajută să cunoască temeinic de partid ce anume probleme de partid, iar la Boşorod. Rîu o treaptă superioară a muncii beneficia de vestiare pentru unei iglene a muncii corespun­ la locomotive. Am vrea sâ ştim
campaniei agricole de primă­ Statului P.C.R. şi documentele au fost cuprinse în acest plan, Bărbat, Pui, Unirea, Clopotiva, de partid în cooperativele agri­ păstrarea hainelor de schimb, zătoare'*. Despre’ materializa­ ce părere are despre ® aseme­
vară. Din informarea fiecărui dacă ele sînt cele mai impor­ Bretea Strei, Sîntâmăria Orlea cole de producţie. de duşuri cu apă caldă şi rece, rea acestei prevederi iată ce nea stare de lucruri conduce­
instructor a reieşit sprijinul pe partidului*nostru, le dezvoltă tante pentru perioada respecti­ pentru ca după terminarea lu­ ne-au declarat cîţivn dintre rea direcţiei transporturi, per­
care l-a acordat organizaţiilor interesul pentru studiu, îi atrag vă în unităţile agricole. Aşa se şi Baru Mare au fost primiţi S. CERBU crului, sâ-şl poată pune la interlocutorii noştri : sonal tovarăşul, ing. Mihai Bo-
punct igiena corporală etc. Ing. Gheorghe Păunescu, şe­ teşteanu, directorul unităţii a-
Care este situaţln din acest ful secţiei alimentarea oţelârii- mintile ?
punct de vedere la Combina­ lo r: „In ce ne priveşte, am Intr-o situaţie cu totul ne­
POTENŢIALUL ECONOMIC tul siderurgic din Hunedoara? luat măsuri pentru amenajarea corespunzătoare se află şi ves­
tiarul de Ia oţelâria Martin I.
din resurse proprii n unor ves­
Şi aici, paralel cu extinderea
Istoria, tristă a acestui vestiar
tiare, dar sînt departe
de-a
capacităţilor de producţie e­
xistente şi îndeosebi o dală cu face faţă cerinţelor. Ele con­ a început cu patru ani în
VALORIFICAT PE DEPLIN construirea furnalelor, lami- stituie mai mult o improviza­ urmă, o dală cu aprobarea
proiectului nr. 16.367 de exe­
noarelor, oţelârlilor şi a altor'
ţie de vestiare. Tocmai de a­
ceea, în nenumărate
rinduri,,
obiective industriale, s-a acor­
cadrul
tehnico-ştiinţific din
dat atenţie şi asigurării unor muncitori ca Năslase Constan­ cutare a lui de către Consiliul
Urmărind traducerea în via­ suri este concretizată în faptul condiţii igienico-sanitare co­ tin, Gheorghe Miron, Silvestru ministerului de'resort. Este o
ţă a sarcinilor trasate do partid câ în 1966 comparativ cu 1962, respunzătoare la majoritatea Purţuc şi alţii, au propus să lucrare relativ nouă, dar cu un
cu privire la consolidarea eco- producţia medie de lapte pe locurilor de muncă. Astfel, se ia ‘ măsuri pentru dotarea spaţiu redus şi amplasată în
nomico-organizatoricâ a coope­ cap de vacă furajată a crescut trebuie reţinut faptul că nu­ secţiei cu cele trebuincioase, mod necorespunzător. Ca ur­
rativelor agricole, unităţile co­ cu aproape 600 litri, iar greuta­ mai în ultimii ani au fost con­ ca : dulapuri, duşuri etc. Este mare, la sfîrşitul schimbului
operatiste de pe raza oraşului tea medie de livrare a tinere­ struite şi amenajate grupuri o situaţie tare depăşeşte posi­ se dă o adevărată bătălie pen­
regional Deva s-au preocupat tului bovin a ajuns la 286 kg. sociale la laminoarele blurping bilităţile secţiei şi am ridicat-o tru ocuparea duşurilor şi chiu­
cu grijă de valorificarea gospo­ Progrese de seamă s-au înre­ de 800 mm, linia de profile la nivelul combinatului, dar vetelor, întrucît apa caldă este
dărească^ potenţialului econo­ gistrat şi în privinţa intensifi­ fine şi în alte secţii importan­ practic nu s-a întreprins ni­ asigurată timp de numai 15-20
mie de care dispun. Succesele1 cării producţiei vegetale, fapt te ale-combinatului. In multe mic". de minute. Considerăm câ pen­
înregistrate în această direcţie oglindit în alocarea de fonduri cazuri, aceste grupuri sînt do­ Ing. Ioan Hologa, şeful sec­ tru o asemenea situaţie, se fnc
sînt concretizate în creşterea an de peste 10 ori mai mari în tate cu cele necesare şi între­ ţiei aglomeralor I : „Şi la noi vinovaţi şi reprezentanţii com­
de an a acumulărilor. Astfel 1966 fAţâ de 1962 pentru pro­ ţinute in bune condiţiuni. vestiarele sint improvizate. binatului în Consiliul tehnico-
este suficient sâ arătăm câ în, curarea de îngrăşăminte chimi­ In contractul colectiv se con­ Intervenţiile făcute pe lingă ştiinţific, * care fără a analiza
ultimii cinci ani valoarea ave­ ce şi seminţe de mare produc­ Aspect de ]a secţia maşini de spălat rufe a Uzinei „30 Decembrie" Cugir. IN FOTO : semnează cla r: «Conducerea conducerea combinatului pen­ mai amănunţit urmările, au
rii obşteşti a sporit cu peste tivitate. Drept urmare, nivelul maistrul principal Constantin Niculescu dă indicaţii tehnice lăcătuşilor ce montează mo­ tru înlăturarea acestui nea­ acceptat cu uşurinţă avizarea
toarele la maşina de spălat rufe Alba lux 3.
100000 lei la suta de hectare, producţiilor medii de grîu, po­ combinatului va Iun măsuri juns, au rămas fără nici un re­ unui asemenen/proiect, unde
iar fondul de bază s-a mărit în rumb, sfeclă de zahăr şi legu­ zultat. Alunei mă întreb : oare pentru 500 de muncitori s-aU
aceeaşi perioadă cu 70 la sulă me a marcat o creştere simţi­ care este logica includerii unei prevăzut numai citeva duşuri
Prin dezvoltarea continuă a toare, în anul trecut ridieîn- nui vizita. In parchetul asemenea prevederi in con­ şi chiuvete. Nici la grupul de
proprietăţii obşteşti s-au creat du-se la 1 681, 2.507, 31.301 şi Pîrîul Cald sînt oprit de un tractul colectiv, dacă nu se laminoare Peştiş, situaţia ves­
condiţii favorabile îmbunătăţi­ respectiv 11 240 kg la hectar. O l-am deq ln d alt forestier. manifestă interes pentru apli­ tiarelor nu este satisfăcătoare.
rii şi perfecţionării permanente Rezultatele tot mai bune ob- — Bine că aţi ve n it! Tot carea ei in practică ?“. Aici, de cele mai multe ori,
a activităţii de producţie a co­ ţinut^ in sectorul vegetal şi cu... promisiuni ? — mă în­ Să vedem însă cum esle re­ la terminarea orelor de lucru
operativelor agricole. Ca urma­ animal sînt rodul hărniciei şi un lăcătuş, care să ne facă treabă. zolvată această problemă în lipseşte nu numai apa caldă,
re a folosirii cu eficienţă eco­ priceperii cu care ţăranii co­ instalaţia. Noi nu sîntem — Adică ? alte.secţii ale combinatului. <La dar şi cea rece.
nomică ridicată a investiţiilor, operatori s-au străduit să va­ La... a p ă autorizaţi. — Ştiff, problema cu depoul triaj de pildă, aparţi- Potrivit prevederilor dîn
procesul de producţie a fost lorifice condiţiile economice şi baia. De un an se tot con­ nînd direcţiei transporturi, e- contractul colectiv, toate aces­
reluat pe scară tot mai lărgită, naturale de care dispun uni­ — ...? / struieşte, dar nici acum xislâ un vestiar numai cu nu­ tea cad în competenţa condu­
producţia agricolă globală cres- tăţile cooperatiste de pe raza — Ne-aţi promis şi am nu-i terminată. S-au chel­ mele Pe lingă faptul că aces- cerii combinatului/ Dar nu-i
cînd cu 37 la sulă în 1966 faţă oraşului regional Deva. Reali­ Urc pe Valea Streitiluif in vara lui şaizecişlşase, am rămas cu... roata. Ne uităm 1a nu corespunde din* punct de mai puţin adevărat câ multe
de 1962. In aceeaşi perioadă, zările de pină acum nu consti­ meditînd. In parchetul Pra- început să construim aici, la ea. Acum puteam abea tuit zeci de m ii de lei, ma­ vedere Igienic, la sfîrşitul din neajunsurile semnalate pot
veniturile băneşti obţinute de tuie însă o limită ce nu poate văţ-Leucuş, întilnesc ciflva in inima muntelui, o ml- în cabane lumină electri­ teriale. Ne-aţi tot promis schimburilor şi îndeosebi în fi înlăturate de către conduce­
unităţile cooperatiste au sporit fi depăşită. Nivelul diferit al ţapinari. Ne salutăm. Unul crocentrală electrică ? A ţi că, puteam folosi aparatele c-o veţi termina. Dar cu jurul orei 15, apa caldă vine rile secţiilor şi sectoarelor. De
cu'50 la sută. Demn de subli­ producţiilor obţinute de ]a o dintre ei mă priveşte insi­ fost de acord. Nu ne tre­ de radio. Daca aveam cu­ promisiuni ne-am ales. cu... ţîriitn. De asemenea, în asemenea, se impune ca şi
niat este faptul că o pondere brigadă la’ alta şi de unităţi nuant. rent electric, puteam mon­ — Baie, pentru ce ? ha cadrul aceleiaşi direcţii. la comitetele şi grupele sindicale
tot mai însemnată in structura care îşi desfăşoară activitatea — El e. 11 recunosc, se buiau bani. In tim pul liber, ta un polizor pentru ascu­ doi paşi trece Pirîul Cald. staţiile I, IV şi VI, vestiarele
veniturilor a ocupat-o sectorul în condiţii pedo-climalice ase­ adresează deodată celorlalţi cu aceşti ţapinari, am con- ţitu l lanţurilor la fierăs- — La Pirîul Cald, apa c sînt compuse numai din sim­ sâ privească cu mai multă
răspundere problemele de igie­
zootehnic. Numai de pe urma mănătoare denotă câ o mare ţapinari. Şi cit ai clipi din rece. Noi avem nevoie de ple săli, fără sa fie dotate cu nă a muncii.
valorificării produselor anima­ rezervă de ridicare pe o treap­ ochi, mă leagă fedeleş. baie pentru a încălzi apa, cele necesare. Din această cau­
liere s-a înregistrat un spor al tă superioară a activităţii co­ — Ce facem cu roata ? — F O I L E T O N pentru a ne îmbăia. Cu pro­ ză. după terminarea lucrului,
veniturilor de peste două mi­ operativelor agricole o consti­ mă întreabă. misiuni nu se poate... ION MANEA
lioane lei. încasările băneşti tuie organizarea pe baze ştiin­ — Care roată ? Noul interlocutor se e­
realizate în 1966 de la fermele ţifice a muncii şi a producţiei. — Nu mai $tii. Nu vezi struit canalul, roata, siste­ nervase mai mult decit
de bovine au întrecut totalul In această privinţă, uniunea co­ că nu se invirteşte ? mul de transmisie, hala. tratele mecanice, mecaniza prim ul Am analizat şan­
veniturilor obţinute din secto­ operativelor agricole are un Privesc împrejurimile. Pe operaţia de cojire a lem­ sele ce-mi stăteau la inde-
rul zootehnic în ânul 1962. A­ cîmp larg de acţiune, trebuind firu l riulul stătea anchilo­ S-a muncit din greu. Dum­ nului de celuloză, puteam mînă, pentru a- scăpa din
ceSt lucru a fost posibil dato­ ca în final eficienţa măsurilor zată o roată uriaşă, ca de neavoastră ne-aţi dat dina­ să... încurcătură. Am găsit una
rită preocupării consiliilor de pe care le iniţiem să se concre­ moară. murile, iar mai apoi... pro- ...Omul se aprinse. Privea singură: dc a chema. , in FABS: BE CIMENT TIR6U—JIU
conducere ale cooperativelor şi tizeze in creşterea simţitoare a misihni. cînd la mine, cînd la rontâ. ajutor pe tovarăşii din con­
specialiştilor pentru organiza­ veniturilor unităţilor coopera­ — Nu se-nvirteşte... Dar. — V-am dat eu dinamuri? Pentru a-l linişti i-am pro­ ducerea întreprinderii fo­
rea judicioasă a muncii la fer­ tiste şi ale'cooperatorilor. v pe cuvlnt că nu ştiu de nici De unde şi cînd ? - mis că le voi rezolva plin- restiere Haţeg. Să descurce
mele de animale, cointeresarea o roată. Mă confundaţi. — Poate dumneavoastră gerea după ce voi vizita iţele pentru că ei le-au în­ ANGAJEAZA:
materială a îngrijitorilor, Intro­ ZAHARIE BAŢIU — Vorbe. Nu mai ştii că sinteţi numai cu promisiu­ firu l Văii. Aşa că m-ati dez­ curcat. zidari şamotori categoria a 6 a şi a 7-a.
ducerea şi aplicarea pe^ scară preşedintele Uniunii orăşeneşti din propria noastră iniţia­ nile ? Ne-aţi promis că ne legat şi, sub supraveghere, De ce să intru eu la apă?!
largă a metodelor zootehnice a- Deva a cooperativelor agricole tivă, cu muncă voluntară, veţi da doi electricieni şi mi-au permis să-mi conti­ L. DEMETER In limita posibilităţilor se asigură cazare in blocuri.
vansale. Eficienţa acestor mă- de producţie
CCOBC
A. * A ___ ___ această primăvară, multe fe­ nuia să amîne înregistrarea
P«NA CIND VOR PERSISTA NEAJUNSU­ mele după prima fâtare nu au viţeilor. De aici rezultă că şi Direcţia comercială
intrat în călduri la 4 sâptâ-
mîni cum este normal, ci la grija ce se acorda acestora era
mai slabă Se mergea pe prin­
4- 6 luni. Aceasta, tocmai pen­ regională Deva
cipiul „dacă moare, nu-1 nici
tru câ animalele au fost slab o pagubă. Nu mai înregistrăm
RILE IN ORGANIZAREA REPRODUCŢIEI? hrănite. De aceea, in anul tre­ fâlarea". Bineînţeles câ şi a­ strada Dr. fetru Groza nr. 24,
cut, dirv 248 exemplare, au fost
cest prooedeu greşit a\ avut
numai
însămînţate artificial
183. Situaţia se repetă şi în a- repercusiuni asupra procesului angajează de urgenţă:
de reproducţie. Nu este de mi­
acest an. In primele 4 luni din rare de ce producţia de lapte — revizori contabili principali,
112 vaci au fost însămînţate
Obţinerea unui număr cît lizat doar 1.320 litri lapte de activitatea subcentrului, ăm lizarea unei producţii de lap­ doar 66. se menţine la un nivel scăzut. Informaţii suplimentare la telefon 12 27 Deva.
mai mare de produşi de la e­ la o vacă furajată), ne-am pro­ reţinut câ din planul de 1.361 te de 1.540 litri de la fiecare La cooperativa din Sarmise­ ★
fectivele maică, prezintă o pus să analizăm modul de des­ însâmînţări artificiale la tau­ vacă furajată. Nu este o pro­ getuza, sînt multe vaci sterile Din cele prezentate rezultă
mare însemnătate pentru spo­ făşurare a reproducţiei în fer­ rine, cîte s-au planificat pen­ ducţie mare, totuşi, faţă de cea care sînt mereu prinse în pla­ că procesului de reproducţie
rirea şeptclului. De aceea, în mele vacilor de lapte. tru primul trimestru, au fost realizată în alte unităţi vecine nul de însâmînţări artificiale trebuie să i se acorde o mai
acţiunea de înmulţire şi îm­ Primul popas l-am făcut la realizate doar 985, ceea ce re­ ea reflectă grija manifestată şi care nu râmîn gestante. mane atenţie decît pînâ acum.
bunătăţire a raselor de^ ani­ subcenlrul de însămînţărl ar­ prezintă doar 78 la sută din pentru buna desfăşurare a pro­ 5- au făcut unele tratamente
In primul rînd, este nevoie să
male, un rol important îl are tificiale din Sîntâmăria Orlea. sarcina iniţială. De asemenea, cesului de reproducţie. Şi în pentru combaterea sterilităţii, se asigure o hrăni re corespun­
Tovarăşul Ladislau Tirea, şe­ •in luna aprilie, din cele 277 acest an, tehnicianul însâmîn- Direcţia regională de economie
buna organizare a reproducţiei, însâmînţări, s-au realizat 111, ţător, împreună cu îngrijitorii dar nu se cunoaşte efectul a- zătoare a animalelor pentru a
în mod deosebit a reţelei de ful subcentrului ne-a relatat: revenind 34 la sută. Dacă pla­ de animale, urmăreşte intrarea cestora1 Deşi trebuia sâ facă intra în călduri în mod nor­
iiisăminţări artificiale şi a sta­ „Noi aprovizionăm zilnic cu în călduri a femelelor şi în- controlul gestaţiei la trei luni mal. Se impune totodafâ mai
ţiunilor de montă naturală. material biologic cele 24 punc­ nul nu a fost realizat, preci­ săminţarea lor la timp. De de la însâmînţare, medicul ve­ multă grijă în tratarea cazu­ forestieră Deva
Modul de desfăşurare a pro­ te de însămînţărl artificiale za tovarăşul Tirea,’ aceasta se fapt. la cooperativa din Rîu terinar Constantin Ciornei rilor de sterilitate şi mai c:>
cesului de reproducţie influen­ din cooperativele agricole si­ datoreşte fap'tului că o parte de Mori, îngrijitorii sînt cointe­ motivează câ „nu a avut timp*'. seamă în urmărirea efectului angajează dc urgenţă :
ţează în mod direct şi produc­ tuate în raionul Haţeg. Mate­ din femele au fost montate resaţi material pentru realiza­ In acest an s-au făcut 61 tra­ tratamentelor. Nu trebuie ne­
ţia. Aceste două elemente se rialul. este difuzat la puncte natural. Dar, din cele 727 vaci, tamente Aşa rezultă cel puţin glijată nici evidenţa monte­
condiţionează reciproc şi sînt cu ajutorul celor două I.M.S.- junincl sau viţele planificate, rea reproducţiei în bune con- din evidenţe. Ce folos însă lor şi fătărilor, care trebuie ţi­ — un revizor contabil principal pentru centrala D.R.E.F.;
înlr-o interdependenţă perma­ uri. Avem delimitate zo­ mu au fost montate decît 657. diţiuni. Astfel, la instalarea dacă nu se verifică atunci cînd nută la zi. Accentul principal — un revizor contabil principal pentru I.P. Haia de (’riş ;
nentă. nele unde sînt râspîndite cele Concluzia ce se desprinde esle gestaţiei pentru fiecare exem­ este necesar efectul lor 7 In sâ se pună pe întocmirea cît — un revizor contabil principal pentru I.F. Dobra :
Practica multor crescători de două rase, Bălţată Româneas­ câ unele animale nu au intrat plar se atribuie 5 zile-muncâ, legătură cu aceasta, trebuie mai realistă a catagrafiei fe­ — un revizor contabil principal pentru I.F. Orăştic ;
animale din regiunea noastră că şi Pinzgau, iar materialul în călduri sau nu au fost de­ iar la îâtare alte 5 zile-muncă precizat câ nici tovarăşa Coţo­ melelor. astfel îneît graficul — un revizor contabil principal pentru I.M.T.F. Sebeş ;
Este şi aceasta o premisă câ
montelor şi fătărilor să poală
pistate Ia timp. Pentru a ve­
— un inginer, şef serviciu pentru industrializarea lemnului
a dovedit că o vacă, oricît ar biologic este dirijat în func­ dea care este realitatea in te­ procesul de reproducţie în lan nu are o situaţie precisă fi respectat în bune condiţiuni. în centrala D.R.E.F.;
fî ea de productivă, dacă nu ţie de aceste cerinţe. Chiar de ren, am vizitat două puncte ferma de vaci se desfăşoară in ceea ce priveşte rezultatele
este montată sau însâmînţală la centru, materialul este în- de însâminţări artificiale. în bune condiţiuni, contri­ tratamentelor pentru combate­ Activitatea de reproducţie în — un şef^dc serviciu la desfacere pentru centrala D.R.E.F.:
— un inginer principal dc industrializarea lemnului pentru
artificial la timpul optim, pe fiolat în casete, purlînd nu­ rea sterilităţii. Rubrica din re­ fermele de vaci din raionul centrala D.R.E.F.:
lîngă faptul că nu fată, îi sca­ mărul punctului de însâmîn- La Rîu de Mori, tehnicianul buind la sporirea producţiei de gistru, destinată acestui scop, Haţeg, poate fi şi trebuie îmbu­
lapte.
de producţia de lapte. Ţinind ţare artificială. Transportul se Marin Balica, ne-a informat este imaculată. nătăţită. E necesar însă un — un inginer dc silvicultură pentru centrala D.R.E.F.;
seama că unităţile agricole din face în lăzi izoterme0. că în anul trecut, faţă de 136 Operatoarea Maria Coţolan, Am reţinut încă un fapt „in­ control mai eficient din partea — un (clinician I la serviciul dc exploatare din D.R.E.F.:
— un economist principal contabil pentru centrala D.R.E.F.
raionul Haţeg dispun de în­ Din relatările tovarăşului Ti­ fătări planificate, au rezultat de la punctul de însâmînţări teresant". La ferma de vaci nu conducerii subcentrului. la fie­
semnate rezerve furajere, şi de rea rezultă câ insâmînţârile 128 viţei. Procentul de fecun­ artificiale din Sarmisegetuza s-au înregistrat în anul prece­ care punct de însâmînţări arti­ Relaţii suplimentare sc pot cere |a serviciu) personal si
faptul că producţia animalie­ ditate a ajuns la 80,2 la sută, ne-a informat că însămînţârile dent toate fătările. Pentru a ficiale în parte. administrativ din D.R.E.F. Deva. strada Dr. Petru Groza nr.
ră este sub nivelul posibilită­ artificiale sînt bine organiza­ iar natalitatea la 79 la sută. De nu se desfăşoară aşa cum 'ar nu avea mortalităţi multe, bri­ 24, telefon 16 60.
ţilor (în anul trecut s-au rea­ te. Analizind mai îndeaproape fapt, acest lucru a permis rea­ trebui. In anul precedent şi în gadierul Serafim Hibais obiş­ Ing. A. POTOPEA