Page 53 - Drumul_socialismului_1967_05

PROLETARI DIN TOATE ŢĂRILE, UNIŢI-VA I

^ 1 t Ş

® Album e Viata • Evenimente­

pionieresc de partid le din Grecia

t i n a jutorul ® Conferinţa de

ORGAN Al MITULUI REGDNAl HUNEDOARA AL P C R. SI AL STATULUI activistului 9 In două presă a preşe­

cultural unifăfi S.M.T. dintelui de Gaulle

4 PAGINI — 25 BANI
ANUL XIX, NR. 3849 JOI 18 MAI 1967

Expoziţiile ra­ COMUNICAT VIZITA TOVARĂŞULUI

ionale de artă

populară La invitaţia C.C. al CHIVU STOICA IN IRAN
P.M.S.U., o delegaţie a
In cadrul Bienalei de artă
populară, la casele de cul­
tură şi muzee, au fost des­ C.C. al P.C.R., con­ Primirea primului ministru
chise expoziţiile raionale. Vi­
zitatorilor” li se oferă cele dusă de t o v a r ă ş u l
mai valoroase obiecte de ce­ şi a ministrului de externe
ramică. cusături, broderii, Nicolae Ceauşescu, se­
costume, crestături în lemn.
lucrări în piele, os, piatră cretar general al C.C. al TEHERAN 17 Trimişii spe­ In cadrul discuţiilor care au relaţiilor politice, economice,
sau metal, piese de artă de­ P.C.R., va face o vizita ciali Agerpres, Ion Găleteanu avut loc cu acest prilej au fost culturale şi tehnico-ştiintifioe
corativă selecţionate din ex­ şi Victor Stamale, transm it: abordate aspecte ale relaţiilor dintre cele doua ţâri. Au fost
poziţiile intercomunale des­ prietenească la Buda­ Preşedintele Consiliului de bilaterale româno-iraniene, ex- abordate, de asemenea, unele
chise în prima etapă a Bie­ Stat al Republicii Socialiste primîndu-se de ambele pârli probleme actuale internaţiona­
nalei. România, Chivu Stoica, a pri­ dorinţa de a se folosi cit mai le de interes comun.
Pentru a face cunoscute pesta, in a doua jumăta­ mit miercuri la reşedinţa sa întrevederea s-a desfăşurat
turiştilor aceste comori artis­ de la palatul Golestan pe Amir larg posibilităţile existente într-o atmosferă cordială de
tice ale poporului, expoziţiile te a lunii mai. Abbas Hoveyda, primul mi­ pentru continua dezvoltare a caldă prietenie.
raioanelor Haţeg şi Orăştic nistru al Iranului, şi Ardechir
au fost amplasate la Sarmi- Zahedî, ministrul afacerilor
segetuza şi Geoagiu-Băi, lo­ Imagine din microraionul IV, cel mai tinăr-cartier al externe al Iranului. (La primi­
calităţi intens frecventate în oraşului Hunedoara. Foto: V. ONOIU re au participat Pompiliu Ma- Vizita în Singapore a ministrului
această perioadă. covei, preşedintele Comitetu­
Tovarăşul Nicolae Ceauşescu lui de Stat pentru Cultură şi
RINDURI DESPRE a primit pe ambasadorul Tunisiei Artă, Petru Burlacu, adjunct afacerilor externe al României
al ministrului afacerilor ex­
terne şi Pavel Silard. ambasa­
Unităţi comer­ Tovarăşul Nicolae Ceauşescu, Tunisiei în Republica Socialistă dorul României la Teheran. La invitaţia ministrului afa­ externe al Republicii Socialiste
A fost de fată Soltan Hossein
ciale pe traseele 0 ANIVERSARE secretai- general al Comitetului România, Mahmoud Maamourî, Sanandaji, ambasadorul Iranu­ cerilor externe al Republicii România, Corneliu Mănescu,
va face o vizită oficială în Sin-
Singapore, SinnalhnYnby Raja-
Cenlral al Partidului Comunist
la cererea acestuia.
gapore între 27-30 mai 1967.
ratnam, ministrul afacerilor
lui la Bucureşti.
Român, a primit miercuri. 17
Cu acest prilej a avut loc o
turistice mai 1967, pe ambasadorul ex­ convorbire cordială.
traordinar şi plenipotenţiar al
Prin grija Uniunii regio­ In scurta istorie a tînârului nerale. un grup şcolar tehnico-
nale a cooperaţiei de con­ oraş muncitoresc al siderur- profesional, o şcoală tehnică
sum, pe traseele turistice au giştilor hunedoreni. s-au în­ sanitară, o casă de cullură şi Cu privire la stabilirea de relaţii diploma­
fost deschise mai multe uni­ scris două cifre rotunde : 20 şi două cluburi muncitoreşti,
tăţi comerciale La Sîntimbru 10.000. Pentru a afla mai mul­ două stadioane, complexe co­
funcţionează o cramă frumos te amănunte, am avut o scur­ merciale cu 50 magazine, res­ tice între Republica Socialistă România
construită, care stă la dispo­ tă convorbire cu tovarăşul taurante, farmacii-, spitale şi
ziţia consumatorilor dc la o- Viorel Râceanu, preşedintele altele. Cuprinderea luturor o­ şi Republica Coasta de Fildeş
rcle 7 la 2 2 . Aici, pe Iîngă Comitetului executiv al Sfatu­ biectivelor planificate pentru
diferite preparate şi băuturi lui popular al oraşului Hu­ dezvoltarea noului oraş de pe
se vinde şi specialitatea ca­ nedoara. Valea Cernei poate fi expri­ In dorinţa de a realiza o între cele două ţăr i ale lor pe
sei — pui Ia frigare. Au mai — Răsfoind un carnet mai mată printr-un singur exem­ mai bună cunoaştere recipro­ baza respectării reciproce a
fost deschise bufete Ia izvo­ vechi, am găsit o însemnare plu : în ultimii 10 ani. s-au a- că şi de a dezvolta cooperarea suveranităţii şi integrităţii te­
rul din satul Aurel Vlaicu, din anul 1947, privitoare la iocat fonduri pentru construc­
la Şibot, Cîlnic, Mintia, Sâ- primele locuinţe construite în ţiile social-culturale ce sc ridi­ ritoriale, egalităţii în drepturi
liştioara, Pui. Cîmpuri şi in oraşul muncitoresc. Era, după că la/valoarea de un miliard şi neamestecului în treburile
alte locuri de pe traseele tu­ cîte îmi aduc aminte, actul de de lei. Sosirea în interne, guvernul Republicii
ristice ale regiunii. naştere al actualului oraş. — Remarc — din situaţia pe Socialiste România şi guver­
In prezent, se lucrează in­ — Intr-adevăr, oraşul nou. care o aveţi, că aici, nu aţi in­ nul Republicii Coasta de F il­
tens la terminarea celor trei-, al siderurgiştilor şi constructo­ clus şi obiectivele aflate in Capitală a minis­
cabane rustice din Sarmîse- rilor hunedoreni, împlineşte 20 construcţie şi care urmează să deş au hotărît să stabilească
' getuza, Zam şi Podele. de ani. început — chiar de la fie predate in acest an. trului de externe relaţii diplomatice la rang de
.poalele pădurii Chizid, acesta — Nu, in suma amintită; nu ambasadă. La S.M-.T. Haţeg au fost reparate pentru campania de ■ m b ■ m h ■ mm • b m f
şi-a întins cartierele pînâ la am cuprins complexul spita­ recoltat păioaşe, peşte 20 de'combine. t
marginea fostului sat Buitur licesc cu 700 de paturi, com­ al Turciei In foto: un lot nou de combine reparate.
— în prezent suburbie, — bu- plexul comercial din centrul
prinzind astăzi o suprafaţă de nou al oraşului şi cele 500 de La invitaţia guvernului Re­ i COCAINA, 0
cîteva sute de hectare. Pentru apartamente aflate în con­ publicii Socialiste Româ'nia,
Pentru aprovizio­ ca cititorii să-şi facă o ima­ strucţie. Aş vrea să mai spun miercuri seara a sosit in Ca­ La îngrijirea culturilor
gine cît mai exactă asupra dez­ că oraşul nou, mai cuprinde pitală, Ihsan Sabri Caglayan- PLAGĂ PENTRU
gil, ministrul afacerilor exter­
narea populaţiei voltării pe care o cunoaşte o­ un cartier : este vorba de cele ne al Republicii Turcia, care
peste 10 0 0 locuinţe individua­
raşul — mai ales în ultimii ani
— este suficient, cred. să a­ le, construite de oamenii mun­ face o vizită oficială în tara
7ilnic pe poarta fabricii mintesc că noul oraş cuprin­ cii, cu credite acordate de stat noastră. PERUVIENI
„Sebeşul”, ies diferite sorti­ de patru microraioane, în care sau numai din veniturile lor. Pe aeroportul Bâneasa, oas­ De ce M ie sini intirziate ?
mente de tricotaje, ciorapi s-au construit si predat 10 .00 0 — Deci, la aniversarea a 20 petele a fost înlîmpinal de
din bumbac şi relon. In a- de apartamente. de ani, oraşul nou se prezintă Corneliu Mănescu, ministrul Obiceiul de a consuma Irun•
ceastâ lună, pînă în prezent, — Aşadar, este vorba de o cu 5 cartiere. afacerilor externe, de membri 7.e care eoni in cocaină-a apă­
ai conducerii Ministerului A­
au fost livrate bazelor de des­ dublă aniversare Folosim n- — Şi nu numai cu alit : da­ facerilor Externe, Ministerului stropiri cu Raphon şî 2,4 D, peşte prevederea statutară pri­ rut la indienii — locuitorii
facere din regiune şi din tară cest prilej, pentru a vâ ruga torită dezvoltării sale, în pre­ Comerţului Exterior-, Institutu­ Start bun cu ajutorul maşinilor M.SP.P. vind organizarea muncii în Anzilor peruvieni — încă din
peste 99.000 bucăţi tricotaje să amintiţi şi celelalte obiec­ zent mai mult de 50 la sulă lui român pentru relaţiile cul­ brigăzi. Practic, abia de cîteva timpurile marelui imperiu /'nea.
(maiouri, lenjerie pentru băr­ tive care s-au construit în din populaţia oraşului nostru, turale cu străinătatea, Camerei 0 . zile s-a început împărţirea pe Conchistadorii spanioli, proas­
baţi, articole pentru copii), noul oraş. locuieşte in noul oraş, benefi­ de Comerţ, precum şi de Ion In aceste zile, mecanizatorii familii a suprafeţelor cu po­ peţi sosi(i pe păminlul latino-
60.000 perechi ciorapi din re­ — Cum este şi firesc, car­ ciind de condiţiile şi confortul Drîneeanu, ambasadorul Româ­ loan Roşa şi Mnrcu Mariş din Deficitari la rumb, fără a ţine seama de american, au constatat că in­
lon pentru femei şi 570.000 tierele noului oraş s-au împli­ pe care le oferă oraşele con­ niei la Ankara. brigada a Xll-a de la S.M T br igadă sau echipă. terlocutorii lor preţuiau nu
perechi dc ciorapi din bum­ nit cu numeroase obiective so- struite în anii puterii popu­ Au fost de fa(ă Kamuran Miercurea lucrează din plin pe . Aşa stind lucr urile la aceas­ numai podoabele de aur. dar
bac pentru copii, femei şi cial-cullurale, dintre care voi lare. Gurun, ambasadorul Turciei la tarlalele cooperatorilor din capitolul tă unitate nu este de mirare Si clipele de eulorie dobindite
bărbaţi. sublinia pe cele mai importan­ Interviu consemnat de Bucureşti, şi membri ai amba­ Lancrâm. Pinâ acum ei au de ce lucrarea cu sapa rotati­ prin folosirea tutunului sau a
Tutunul a ieşit
narcoticelor.
te: două licee şi trei şcoli ge­ MIRCEA NEAGU sadei. prăşit mecanic porumbul de pe organizare vă s-a executat, doar pe 43 de insă de mult „ din uzul‘\ indie­
36 hectare. hectare din cele 105 şi de ce
O preocupare susţinută pen­ prăşi tul mecanic încă nu a în­ nilor. in timp ce consumul de
Inuv/.e care
conţin
cocaină
tru întreţinerea culturilor se Cooperatorii din Târtâria au ceput.
constată şi la gospodăria agri­ o experienţă bună în ceea ce Din $ele relatate rezultă că continuă să rămină o pasiune
care se confundă aproape cu
colă de stat din Petreşti. Pînă priveşte întreţinerea culturilor. mai sint cooperative agricole
ieri, ne informează tovarăşul In acest an însă, „s-a pornit cu unde organizarea muncii lasă
Vintilă Avram, directorul gos­ slîngur din cauza organizării de dorit. Evident, aici şi lucră­
podăriei, din cote 405 hectare necorespunzâloare a muncii. rile la ordinea zilei sînt ră­
cu porumb penlru boabe au Suprafeţele destinate culturii mase în urmă. Iată de ce este PE TOT
fost întreţinute 360 hectare. porumbului nu au fost reparti­ necesar ca organizaţiile de
Lucrarea este pe terminate şi zate din vreme pe brigăzi şi nu partid din cooperativele agri­ O L . O B U L
se va trece apoi la îngrijirea s-au stabilit producţii diferen­ cole din Tărlăria, Cugir şi Be-
porumbului pentru siloz. Au ţiale pe tarla te. în funcţie dc ■rîu să sprijine îndeaproape
fost apoi prăşite mecanic şi potenţialul productiv al solu­ consiliile dc conducere pentru
manual oO şi respectiv 25 de lui. Consiliul de conducere antrenarea, tuturor forţelor la un viciu, lăsindu-si amprenta
hectare de cartofi. Pe 480 de (preşedinte Simion Cazan) şi-a muncă asupra modului de viată al ma­
hectare cu pâioase s-au făcut permis să ,.treacă cu vederea" A. POTOPEA jorităţii peruvienilor.
Indienii care trăiesc astăzi
Ce măsuri aţi luat pentru in condiţii de adincâ înapoie­
re consumă Irunzele arbustu­
lui de coca (din care se ex­
Piuă nu de mult aveam trage cocaina) pentru a scăpa
iluzoriu de ioamea acută ca-
convingerea fermă că in ­
utilizarea mai bună a metalului apariţia lucrărilor lui Pas- VIRUSUL ANTIRENTABILIZARII „permite" să muncească Iară
re-i mistuie. Acest naicotic le
microscopului si
ventarea
leur,
R. Koch,
V. Babcs,
nele apartinind alil companii­
T, Canlacuzino şi ale altor chid şi prima expoziţie de ta titulatura „Virusul aijti- fie însoţită de nici un alt să mănince 10-12 ore. La mi­
lor naţionale, cit şi celor străi­
iluştri învăţaţi1 au epuizat
micro-victăţi. Spre regretul
te x t:
rentabilităţii", fără să mai
ŞI care este eficienţa lor ? studierea microorganisme­ meu şi al dumneavoastră, • Anul Moar te şi pierite Lînâ sub plan Pierderi ne. minerilor li se dă gratuit.
problemelor . privind
lista
Înainte de a intra in galerii, o
cred, evenimentul n-a mai
coca
cantitate de Irunze de
lor patogene. De aceea, nu
avut loc, chiar şi şansele
□ Părerea unui spe­ trale din Alba lulia ?, ne răs­ tehnologia, îl realizăm un an. am pus niciodată la îndo­ dc viilor apropiat fiind e­ 1964 (capete) 7.300 (kg) (lei) pentru „ridicarea produciivi-
tătii muncii".
777
punde tovarăşul loan Cioflică,
390.000
apoi produsul este transferat
ială valabilitatea metodelor
puizate.
inginer sef : de minister altor- unităţi. In­ de luptă elaborate îm potri­ Spulberarea lor nu în­ 1965 702 10.600 2.145,939 Arbustul de coca are multe
cialist de la I.E.M. Deva — Dacă aveni in vedere zes­ stabilitatea produce mari per­ va bacteriilor dăunătoare şi seamnă ca am renunţat cu 1966 956 4.900 2.266 313 frunze, de forma unor capete
trea tehnică, oarecum săracă, turbaţii în organizarea produc­ de folosire a celor utile Ba desăvîrşire la propriile con­ 1967 circa 700 — ? de lănci, ea o lungime de 5
centimetri. Patria
„arborelui
□ Incepînd de joi, 25 de care dispun Atelierele cen­ ţiei şi a muncii, şi evident, chiar începuse să mă pasio­ vingeri. Ca dovadă, in con­ Privind-o, la prima ve- cu exactitatea dorită core- miraculos“ este Peru. Guver­
nici coeficientul de utilizare a
neze. în urma unui incident
tinuare m-a preocupat lot
trale, sc poate spune că, în ge­
nul peruvian a emis, In 1940,
mai a. c., temele de neral, calitatea reparaţiilor metalului nu este corespunză­ avut cu ciţiva bacîli tactici problema virusurilor, dar dere mi-am zis: asta n-a laţia căutată : mortalităţi- o lege prin care a stabilit nor­
tor-. Aceasta nu îseamnâ însă
care mi-au provocat inten­
pierderi. Eşecul era aproa-
putut s-o facă decit un rău-
este bună. Privită insă sub as­
pectul cerinţelor noastre, si­ că este exclusă orice posibili­ ţionat descompunerea hi- voitor care ţine morţiş pe inevitabil. Mai rămăsese mele de producţie a cocainei
Sl a declarat planta respectivă
examen vor viza per­ tuaţia se schimbă. In condiţiile tate de economisire a meta­ draţilor dc carbon din tai­ să-mi dejoace planurile. o singură speranţă neexplo- monopol de stat. Legea preve­
specifice ale întreprinderii lului. nul de dimineaţă, evoluţia Foileton Dacă era un virus al anti- gata. Cu răsuflarea la gură dea, de asemenea, „reducerea
fecţionarea şi moder­ noastre, utilajele sînt solicitate — Cum valorificaţi aceste lor sUb toate formele de e­ rentabilizării l-ar fi desco­ fim aruncat ultima privire sistematică a suprafeţei plan­
deseori să facă faţă unor efor­ rezerve ? xistenţă. /l$n am ajuns să perit, desigur, savanţii bio­ in arhiva unei gospodării tate cu arbuşti de coca", deşi
nizarea proceselor teh­ turi grele. Or, nu întotdeauna — Posibilităţile noastre de a mă intereseze în mod deo­ logi. Se vede treaba însă agricole dc stat. In timp ce in acest sens nu au iost luate
utilajele răspund nevoilor Du­ acţiona, sînt destul de limitate sebit formele mai simple că pe vremea lor nu exis­ răsfoiam bilanţurile stm- nici un iei de măsuri concrete.
şi deseori ineficiente. Am să
ţeam că pulsul îmi reintră
nologice rata lor de funcţionare, intre explic de ce. Potrivit unei de viaţă numite virusuri, din de altă natură. Totul a fost tau astfel de micro-vieţui- în normal. Era firesc. Mă In prezent, cantitatea de co­
rîndul cărora reţin in mod
Loore. Poate însă pe atunci
două reparaţii, corespunde nu­
determinat, cum se
obiş­
mai pc hîrtic, După mai multe practici, Direcţia generală de special atenţia mozaicul nuieşte să se spună in ori­ nu se descoperise nici ren­ aflam doar la un pas de caină consumată anual de ţă­
ranii peruvieni este de ft mi­
Atei icrele centrale din Alba consultări avute cu din.şii, sc prospecţiuni si explorări mi­ tutunului, virusul turbării, ce împrejurare cină se cau­ tabilitatea. Logic, dacă nu descoperirea misterului. La lioane kilograme.
lulia sint cunoscute prin di­ pare că s-a^fâcut un pas îna­ niere 'din cadrul Ministerului variolei, encefalitei şi alţii. tă o acoperire, de cauze exista ea, n-avea nici cine confruntare, situaţiile co- Medicii au arătat, in repe­
versitatea reparaţiilor şi con­ inte şi in această direcţie. Minelor, ne obligă să întocmim Numai din simpla enume­ obiective Obiective nu ştiu să i se opună. Atunci mi-o y incideau perfect. $i cu asta tate rinduri, că consumul sis­
fecţiilor metalice pe care.le e­ După un asemenea răspuns, planul de aprovizionare cu rare a denumirilor fiecă­ dacă sint, dar cert este că venit ideea, posedind ca ' re-am rezolvat ?, veţi pune tematic de cocaină distruge
xecută. Cei mai autorizaţi in ne vine mai uşor să intrăm în mult înainte de a cunoaşte ruia In şapte limbi, pe care la mijloc există o cauză. date bitr-o parte a balan­ poate întrebarea. Unde este organismul, are o influentă
a-şi-spune părerea, sint însă atmosfera de muncă a mela- sarcinile planului fizic pentru nu.e cazul şi nici momentul S-o explic. ţei mortalităţile, iar in cea­ virusul antirentabilizării ? dăunătoare asupra capacităţii
benefic;arii acestor- lucrări — lurgiştilor din Alba lulia şi să anul viitor, E lesne de înţeles potrivit să ui le reproduc Intr-una din zile cineva, laltă pierderile, să depla­ — Nu este, a răspuns d i­ intelectuale a individului şt
sondorii Dc aceea. înainte de ascultăm primul răspuns în că înlr-o asemenea situaţie, din motiv de strictă modes­ probabil, căruia ii vorbi­ sez sfera dc activitate a rectorul gospodăriei, pe scurtează mult via(a, Potrivit
a intra în tema examenului desfăşurarea examenului. cererea de materii prime — tie, vă puteţi da seama că sem despre intenţiile ce le micro-vietăţilor cu pricina, nume Pavel Câta. părerii lor, unica metodă de
nostru, am făcut un scurt po­ Ing lacob lozef, şeful servi­ metal — nu mai are un crite­ eram .pe punctul de a-mi aveam în legătură cu des­ într-un loc concret definit. — Dacă e virus, înseam-■ luptă împotriva cocainei este
pas la întreprinderea de ex^ ciului tehnic : Atelierele cen­ riu real de consum. Se porneş­ descoperi o nouă vocaţie. chiderea expoziţiei perso­ N-a fost uşor. Au urmot in­ nă că e ceva invizibil — a imbunălătiica condiţiilor' de
plorâri miniere Deva. La între-' trale n-au încă un profil sta­ te deci cu stîngul, de la înce- Pentru edificare vă infor­ nale, mi-a vîrit sub uşă ur­ vestigaţii peste investigaţii, N. TÎRCOB via(ă ale indienilor. Dar Peru
barea : Cc părere aveţi despre bilit. Primim sarcină de fa­ S. TRUŢA mez că intenţionam să des- mătoarea situaţie care pur­ fără ca vreuna să confirme (Continuare în pag. a 2 -a) se numără printre cele mat
calitatea reparaţiilor efectuate bricare a unui produs ; numai „tlăminde" ţări din lume. Nouă
milioane de locuitori din 12
dc colectivul Atelierelor cen­ bine se deprind muncitorii cu (Continuare în pag. a 3-a). trăiesc intr-o mizerie cruntă,