Page 54 - Drumul_socialismului_1967_05

2 DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3849

A l i n i J M Penifru lim
S
dumneavoastră liber

P I O N I E R E S C Joi cal al popoarelor ; 17.30 A scultaţî ji re-
c(inn,a}l<|i (program de muzică de ca­
meră) ; 13, Uâ Radinsimporion. Arta <i
conducerii întreprinderilor ; IS.40
18 MAI Incursiune în cotidian ; 2U 00 Rarliuga-
7.cln de seară ; JI.0S Antena tineretului:
urlăforll cravatelor roşii Jos — ne informează profesorul Jfembrii cercului „M icii Is­ 2J.15 In tllnirca cu ja i* -u l ; 22.15 M o­
ment poetic. ,,D or‘ ; 2.02 M elodiile nop­
aşteaptă ncrabdâtoii, cu e- Allrcd V/urn. In orele libere, şi M torici", de la Liceul din Cu­ ţii (cnntmnare).
molie şt bucurie, prima tor săr­ mai ales duminica, organizăm gir. ne scriu despre activitatea PROGRAM UL U : 7.00 Dimineaţa ru
bătoare : Ziua pionierilor. Ur- plăcute ieşiri In aer liber. U lti­ cercului lor, înfiinţai in acest an cîntec >i joc ; 8 00 Imagini muzicale din
tară 1— muzică u jo a ri :.8.3 j Coordonate
mtnd exemplul părinţilor lor — ma drumefie am organizat-o la şcolar, din care Jac parte cei culturale. Feeria amatorismului. C ăm i­
care întimplnă marile sărbători Pianul de Sus. Pimd ln$o(ită de mai buni elevi din clasele a V-a C A I.A N : „Este vinovată Cobna?“ , nul cullur.il 7ţi folosejte judicios talen­
cu succese deosebite In munca un antrenant joc de orientare şi a Vl-a. „Am confecţionai un rie jii <le I.aurciMiu Fulg.v l'rc rjjilă tele artistice existente î» comună? (II):
8,45 „T ra n d a fir de la M oldova' — e-
— pionierii s-au angajat să cin­ turistică şi de frumuseţea Jocu­ album nLimismatic, unul de fila­ Teatrul N a|ional din Craiova. iiim m ie dc fn ltln r : 0.30 Tezaur musical
A LB A IU L IA : „C a în film e", spec­
stească sărbătoarea lor cu re­ rilor parcurse, drumeţia s-a în­ telie istorică, unul de articole tacol muzical, suslinut de sccim <lc es­ (emisiune pentru şcolari) : 10.80 Lectu­
zultate bune la învăţătură şi scris in rîndul celor mai reuşi­ istorice (decupate din reviste şi tradă o Teatrului Barbu Şt. Dclavran- r i in premieră : !on Frunzctti : „D ra ­
gostele aceleiaşi inim i* (versuri)
Ursu-
conduită. te, ziare) şl un altui de vederi is­ cca. Bucureşti. la Schiopu — „Poeme* ; 11.00 înregis­
trări ale corului Radiotelevizium i ; d ir i­
ctaşamenlul nostru — ne f ) scrisoare sosită din Lupeni torice. In activitatea hoaslră de ' URAU : „Io . M ircta Voievod", piesă jor. Clieorglic Danga ; I 2.0fi ,.Dc prin
de Dan TârcMIă. I’ rezintă Teatru! «le
scrie un grup de pionieri ^ consemnează, cu lux de a- cercetare. In oraş şi In împre­ Drum forestier pe valea Sebeşului. Stat ..Valea Jiu lu i" l'clroţani. sate adunate* — muzică populară ; 1.1,80
din clasa a Vl-a a Scolii gene­ mănufite, excursia organizată de jurimi, am descoperit ceramică, Uzina văzută de aproape ; 15.00 Selec-
tiuni din opereta „C ulegătorii de ste­
rale din Gurasada (Ilia) — nu a elevii Şcolii generale nr. 4 pe monede, mozaic şi alte obiecte le’ de Florin Comisei : 15 30 Teatru ra­
avut, In acest an şcolar, nici un ilinerariul Lupeni — Aurel Vlai- ce vorbesc despre trecutul diofonic serial : ,,7 orlia cancerului'.
pionier corigent. Majoritatea cu — Alba lulia — Cluj. Autoa-. poporului nostru. Excursiile Dramatizare după romanul Ini M ihail
pionierilor au medii de la şapte rea scrisorii, învăţătoarea Dori­ organizate în locuri cu pro­ VIRUSUL AOTIRENTABILIZARIi DEVA : Rumerangu) (cinematograful Sarlovcanu : 10.30 Com pozitorii au cu-
vintul : Aurel Slroe
interviu luat de
In sus şl ne străduim să învă­ na Savu, subliniază mopientele funde rezonante istorice de „P a tria ") Cimaron („A rta ") ; Secretul Gheorglie Firea ; 17,10 Lum inile ram ­
ci Irului (grădini) ; SIM E R IA : Caia nr-
ţăm mereu mai bine. Clasa noas­ trăite In casa memorială a şoi­ pe teritoriul regiunii noastre lin J jrifi („M ureşul") . H U N ED O AR A pei înregistrări dm spectacolele Tea-
l ] ului de operă )i balet ; 18.40 Muzică
mului ardelenesc.Aurel Vlalcu, (Sarmizcgetusa romană, Cetatea Căsătorie în stil italian („S iderurgis-
tră e lot timpul curată, iar In Deva, Castelul Corvineşl Hor, (ul") ; W arlork („Flacăra") ; U ltim a ca­ de cameră de Ludovic Feldman ; 19.30
In cetatea cu mărturiile istorice dovedit inejictente. Micro­ cauza dlctlocaulozei -f 20 0 Folclor nrăsenesc ; 19 45 In ju ru l globu­
jurul şcolii am plantai tel. de la Alba lulia, precum şi în Aurel Vlaicu, au lost preceda­ (Urmare din pag. 1) bii nu sint receptivi la ele. (Jascioloză) -f 1^5,4 (pneu­ valcada spre Sania Cros (grădina „S ta ­ lui ; 20 00 Transmisiunea concertului nr-
rumetia este o bună priete­ Muzeul etnografic al Transilva-' te de o documentare care ne-a S-au imunizat. mopatii) 4- 3,14 (gastroen- dion") j C A LA N ; A te n la lo l.i PETRU- clieslrei simfonice a R adiotelevisiunii.
Ş A N I : F iii „M a rii Ursoaice" ; Lemn in
nă a pionierilor de la nlel. Grădina zoologică şi la U- fost deosebit de utilă. completat medicul veteri­ tcrlte nespeciflcej + 43,5 Polonia („R epublica") ; Scara carajului D irijo r, Lmanucl Elenescu. Solistă Y u ri-
ko Kuronnma (Japonia) ; In pauza A ­
Şcoala generală din Vintui de niversitalea din Cluj. oncursul cultural-arlislic al nar. — Dar condiţiile de ca-, (pierite ?) etc., etc. („7 Noiembrie") ; LU P E N I : Fala din m in tirile easeln^ : Oltenia — Itinerar
junglă (..Muncitoresc") i Pftmintul înge­
Cpionierilor şi şcolarilor, — In scripte este eviden­ zare, furajare şi îngrijire Aşadgr, clnd ai acte in rilo r („C u lto ra l") ; U R IC A N I : M in u ­ lirdncnjian : 23.07 M elodii romănest» :
ţiat totuşi Ia capitolul pier­ a oilor, căci in fond despre 0.12 „l'u lb e re de stele' — muzică u-
ca şi întrecerile gen „Cine ştie, regulă orice răspundere în­ nata Angelică : D ARBATENI ; C rim i­ Sonră
ciştigă", înscriu tot mai Inimoa­ deri — a intervenit conta­ ele este vorba, cum sint ? cetează, iar viruşii care pro­ nalul în vaean|â ; PAROSENt : Golgo-
la ; Vremea lâ p e rilo r ; V U LC A N ! Da­
ţi
jtlr i
de
Doletine
radiojurnale i
se Iile In agenda şcolilor. La bilul şef. Nu cumva aici trebuie cân­ voacă pierderi nu se pot cii : C R IV ID IA : M line, Mexicul ; A N I- n,0U : 11.00 : 13,00 : 15 UO ; 1(3 00 ; 13.00;
tat virusul antirentabiliză-
— Face ravagii, s-au în­
NOTE CULTURALE Certej, unde s-au in fin it pio­ grijorat brigadierii, dar mai vii ? Nu aici se găsesc cau­ observa nici cu cele mai noma : Agcnlul de legătură ; LIV E - îl),00 ; 22.00 : 24 00 : 2,55 (programul
Z E N l : Genllementi! din Cocody ; PE-
I)
. 7.30 ; 8 30 ; 10.00 ; 12,00 : N.00 :
nierii de la şcoala din localita­
moderne aparate, dar-mi-te
te cu cei din Vărmaga, s-a oie­ ales ciobanii. zele m odalităţilor şi pro­ cu ochiul liber ? Aici, se T R IL A : Lumina verde < Tudor ; LO- 17 00 j 10.00 ; 2.1,00 : 0,55 (programul
N EA : Depăjirea (,.7 Noiem brie") ; Jan­
rii spectaloriior un program fru­ — Ii venim de han, s-au ducţiilor scăzute de lină şi vede clar că deviza: „după darmul din Sair.t Trapez („M in e ru l") ; II)
mos de cînlece şi jocuri popu­ consolat contabilii şi statis­ lapte ? noi, potopul" se simte la ea ORASTIE : Juar.a C allo („P a tria ") •
Fanlomag („F lacăra" ; CUG IR : Prim ul
mare neapărat şl cîtc unul slab.
ticienii. 11 trecem pe pier­
„Microbuzul In acest caz plăteşti două fil­ lare româneşti, montajul Iile- deri planificate, că doar co­ factorii s-au ascuns sub pa­ acasă. Paradoxal, dar ade­ an de căsnicie („M uncitoresc") ; In ge­
toţi
La aceste întrebări
(„7 Noiem ­
nunchi mă întorc la line
me. tar-muzical „A ripi îndrăzneţe’1 loana e destul de marc $i ravanul „cauzelor obiecti­ vărat. O activitate prin ex­ brie") ; SEBEŞ : F iii înaripatul („Sebe­
fiind — după cum nc informea­
cu melodii“ De obicei, spectatorii, după ză Marin Angliei — revelaţia statul suportă. Păcat că s-a ve celenţă rentabilă (intr-un şul") ; Rldcm eu Stan ji Bran ; Com- ma ; film u l „Luna Park“ ; )8,M> Pen­
In loc |le cine­
13,00 Pentru copii
plolol ambasadorilor („Progresul") • A -
ce au vizionat primul Ulm. nu întrecerii arlislice. Succese me­ localizat la noi şi nu mai — Actele vorbesc, au zis an de la o oaie se poate ob­ P O LD U L DE. SUS s W cck-cnd la Zuy- tru tinerelul şcolar. Studioul p io n ie rilo r;
ţine un venit net de cel pu­
docolc ; A LB A IU L IA : Copiau îţi a­
După o absentă îndelungată, mai sfau şi la cel ataşat. Din ritorii au înscris şi micii artişti putem scăpa de el. Trata­ ci, spre autoliniştire. Toate ţin 700 de lei), din cauza sumă riscul : („23 August") ; Laguna do­ 19,00 Telejurnalul de seară : Agenda e­
formaţiile artistice ale Intre- acest motiv proiecţia celui de amatori de ia Oarda de Jos şi mentele cu fasciosan, fos- exemplarele şi-au dat du­ virusului dezorganizării a­ rin e lo r („V icto ria ") ; TEIUŞ : V e rifi­ conomică ; MJ.27 Buletinul meteorologie:
10,10 „M u lt e «lulce 91 frum oasă',.. F,-
orinderil „Căprioara" din Sebeş al doilea Ulm se întrerupe. Vintui de Joş. La Şcoala gene­ (otonic, sintofolin, solvoci- hul cu forme in regulă cat, nu există mine ; Z L A T N A : L u m i­ misiune dc limbă română contemporană;
s-au prezentat din nou In lata ...Dine ar li să se întrerupă rală nr, 4 din Vulcan — ne scrie Un şi alte mirodenii s-au P o ftiţi: 300 m ortalităţi din duce pierderi însemnate u- nă dună jaluzele ; BRAD : îndrăzneţul II) -t0 La ordinea zilei : Organizarea
Pardaillan ; Femeia nisipurilor ; G U R A -
Ştiinţifică a producţiei $\ a m uncii; 20.00
publicului. „Pentru noi, pensio­ definitiv şt cu acest sistem de praf. fie Marinescu — concursul nitâţii şi statului. H A R ZA: Dnpă mine, canalii; M A 'fE G : Tcleglob : „Itin e ra r iugoslav' ; 20.30
narii întreprinderii, acesf luciu „Cine ştie ciştigă“ cu Ierna Concluzia este limpede. Balada epocii dc piatră ; Cartea de la Moment muzical. Transmisiune «le la
a constituit o surpriză plăcută" programare a filmelor, foarte „Dulcea şi Inimoasa noastră S-o tragă conducerile Trus­ San M iclielc : IL IA : Maica Ioana a Sofia ; 20.50 întrebări Ia care s-a răs­
îngerilor.
— ne scrie Schemmcl Alberl. „original". patrie" a purtai auditorul Din timpuri imemorabile, de nă acum 8 donaţii. tului regional Gostat şi gos­ puns... Întrebări la care nu s-a răspuns
Alcătuit din cînlece şi dansuri prin neasemuitele frumuseţi ur­ clnd omul a devenit o limfă — Am donat prima dată în podăriei agricole de stat din fncă: Emisiune de stiintă: 21.20 Parada
populare, din cînlece de muzică bane. Industriale şl peisagistice socială s-au cristalizai In sullc- urmă cu patru ani, fiind in­ Brad, că acţiunea s-a des­ vedetelor; 21,35 De la G iotto la Drân-
uşoară, spectacolul, intitulat Seri plăcute ale patriei. N tul său instinctul şi Jor/a no­ ternată intr-un spital. Deşi e­ făşurat şi continuă să se cnsi Trezintă: Ion Frunzetli; 21.55 M ari
„Microbuzul cu melodii", a lost casă ţărănească, împodobl- bilului sentiment de Intr-aju­ ram însărcinata am trecut pes­ desfăşoare in raza lor de ansam bluri: Ansamblu! „C 'p ria n Po-
recreativ şi Instructiv. ^ lă cu ştergare alese In mo­ torare a semenilor săi. dc sal­ te orice risc pentru a salva activitate. PROGRAM UL I : 7.-I3 fjum anii pre­ rnmliescu' — Suceava; 22 35 Telejurna­
„Mulţumim pentru această la club vare a lor de la pietre, chiar viaţa unei lemei, care, în ur­ sei ; 3.00 Tot înainte (emisiune pentru lul «le noapte.
pionieri) : 3.20 Moment poetic 8.25 La
seară distractivă olerită de / tive româneşti, cu vase de pă- cu sacriliciul vieţii. ma unei naşteri, avea mare ne­ P S. — In situaţia din microfon, melodia p rcfe ralî ; 9.,10 Ra-
mînt, cu tineri ţărani gătiţi în
muncitorii întreprinderii „Că­ pitorescul strai naţional, aces­ Acum, clnd Intre oameni s-nu voie de singe. Prima mare sa­ grafic a rămas un semn de diom agajinul ascultătoarelor ; Ml.(IO A rii
din opereta „secretul lui Mareo Pnin'
prioara" — Îşi încheie scrisoa­ Clubul din Cugir obişnuieşte statornicii raporturi sociale tisfacţie m-a determinat să întrebare. După patru luni,- dc Lnpez ; 10 .10 Pagini «le balet rnm.'i-
rea pensionarul — şi nutrim ca la slirşitul unei săptămîni de ta a lost cadrul şezătorii litera­ noi, pe fundamentul adevăra­ devin donatoare — a declarai tratamentul virusului d tot neu r Şnitâ «lin baletul „H a id u c ii* de
speranfa că vom vedea In au­ lucru să organizeze adesea c i­ re pe tema „Gcorge Coşbuc", tului umanism, desprindem al­ Mălai Lucia. I libia Jerea ; Suita a I l-a din baletul
rind prezentate şi piese de tea­ le o seară distractivă pentru orqanizală de elevii clasei a te lalele ş l rezonanţe ale răs- Tovarăşa Galgozy Nădejde ineficace. M ortalităţile şi „lancu Jia n u ' de Mireea (iluriac ; II.I5 PENTKIJ 24 ORE
pierderile au aiuns la cir­
l’ar.vla soliştilor ji a orchestrelor «Ic
tru, pentru care întreprinderea muncitorii din oraş. Acestea —- VIl-a de In Şcoala generală din punderil morale şi cetăţeneşti după propria el mărturisire, a muzică uşoară ; I2.I5 Din însemnările
dispune de talente". ne scrie corespondentul Toma­ Bretea Strei. Marla Bara şi prol. ţaţă de soarta celor care re­ losl ea fnsăşi salvată. în ur­ ca 700 ovine dc diferite in strud o iulu i artistic. C iclul . .Elemen­ Vreme nestabilă, cu cerul mai m ult
ta Valentin — sint aşteptate cu Serglu Graur nc scriu că şeză­ clamă ajutorul nostru. ma unei naşlcri cu cezariană, vîrstc şi numărul lor poate te componente ale spectacolului' ; I2.25 noros Vor ci«lea ploi locale insolite da '
descărcări electrice. V iolu l . va
sufla
F.strada artistului am ator Aspecte de la
nu
mult interes. La ultima acţiune
Cuvintele dc faţă sini
Vrei, nu vrei, de acesf fel şi-au dat concursul toarea a creat momente emoţio­ presia recunoştinţei laţă ex­ şi de atunci a hotărit să con­ creşte, deoarece anul vor fozs raională a celui «le al V III- lea slab pin.î la moderai, din rectorul lud -
nante, unind In jurul
„vetrei
s-a sfirşit.
Pierderile
Temperatura
tribuie la salvarea vieţii al­
de
aerului staţionara,
vesl
Concurs artistic pe tară ; 12.(0 C.Tnlâ-
formaţiile de muzică populară şi vechi", fie care ard „trei vreas­ cei care dăruiesc cu căldură, tora cu singcle său. Acum n (ine oare şi ele pasul ? A lt­ rrti ai p la iu rilo r noastre ; l-l.00 M uzi­ ziua va fi cuprinsă între 19 si 23 grade,
«ar noaptea între 8 ai M gra«le
plăteşti două de chitare electrice, conduse de curi rupte dintr-un gard", moma fel. corelaţia sc strică, iar că «le eslia«lă ; 14.15 Toi înainte (eill-
ţia pentru pionierii din clasele a lll- a
Alexandru Tcreteanu şi Frede- şi cele două copile, ce lorc In virusul antirentabilizării nu si a IV-aJ : 1*5,03 Muzee si expoziţii : PENTRU URMĂTOARELE
aşteptarea ţiului şl Iralclui cc-i
soliştii
filme rich Chib, precum şi amintim „dus şi nu mai vine". Spectato­ Mesaful mat dă imunitate Să fie Muzeul „Zam liaccian". prezintă Tetru 2 ZILE
I. Suchiann ; 15,13
(ionmrnfScu 51 D
biologiei,
Infirmate legile
clubului, dintre care
doar ciţlva : Emilia Mihai, Au­ rul a-lrătl drama tatălui ce avu­ studiului cărora le-am con­ Ti-am dedicai o melodie — muzică ti- Vreme nestabilâ cu eer noros (i plgi
?oară; IG.I5 Recital «Ic operă — Oelav
La cinematograful „ Ardealul" rel MU rea. Ana Nasuri (muzică se Irei feciori, „Trei doamne şi sacrat jumătate din viaţă ? LnigSrescn ; IG.50 Dm folclorul muzi- tncale Tcm peialura «lationar.V
n oierii o lecţie aulentied■ şi purpuriu
din Teliuc — ne scrie un cores­ populară) şi Tiberia Făget, Cor­ toţi trei..." sau a împărtăşit mi- i a c r a o v n h c b d b b h co m a c zBoanoematcsaB b muu s wni obbsbsesm laab bb i n o n a m B o t
pondent al ziarului nostru — se nel Drcazu. Putu Cazan şi Mir- nia tinerei ţărănci din „Duşman­
practică o metodă foarte origi­ cea Ignat (muzică.. u ş o a /A h ^ ^ , cele". © De curîrtd, la Zdahov, pe
nală de programare a filmelor. Programul, presărat a r rtTo- Şezătoarea de la Bretea Strei Vltava, unde s-a formal Jacul
Eficienţa acesteia nu este urmă­ men/tr vesele;' prezentarvrte 'Lf?u un pod de otel. Podul nu are De pretutindeni
de Acumulare, a fosl inaugurat
rită însă declt dintr-un anumit viu Mărită şi Gheorghe Crisles- deosebit de plăcută a celor mai
punct de vedere — îngust. In ce cu, a lost loarlc plăcut, iiind ur­ valoroase creaţii coşbucinne. făcut cea dc-a cincea donare. piloni, ci osie sprijinit pe un
constă? Clnd soseşte cîle un mărit cu atent ic de numeroşi pentru salvarea vieţii altora, o Frumoasă este iniţiativa ti­ arc cu o lungime de 330 m
film bun, se ataşează în progra­ spectatori. LUCIA UCIU parte din singele lor. Donatorii
de singe au devenit oamenii nerilor amintiţi mai sus care care arc capetele pe cele două
care au desluşit rostul şi sem- au hotărit să devină dqnatori maluri. Prin lungimea sa, ar­ Noul pod, operă a proiectan­ rilor la 16 Printre acestea se
nifcQţia actu/ui lor de adine de singe. O parte din ci abia cul podului de la Zdaliov în­ ţilor şi constructorilor ceho­ numără Franţa, Cehoslovacia,
umanism şi Iubire de oameni au trecut de 20 de ani. Cu to- trece cu 41 m podul de pe slovaci, are o greutate de 4.500 S.U.A., Ungarta, Canada, R. D.
Sini oameni obişnuiţi. ca f i au mărturisii aceeaşi inten­ Niagara, considerat pînă tn tone, lâfimea de 10,5 m şi înăl­ Germană şi Italia. Recent, In­
de pildă Udrea Constantin, un ţie : „Dorim să salvăm viola prezent cel mai mare din ţimea de 00 m deasupra apei. stitutul a expediat soiuri şi hi­
vechi donator de singe. Doca- altora". lume. Noul pod de la Zdahov scur­ brizi de porumb în Iugoslavia,
nici Maria, Mălai Lucia. Gal- Udrea Constantin, munci­ tează cu circa 00 km distanta Bulgaria şî Uniunea Sovietică.
goz\ Nădejde, BIscării Pirvo- tor la întreprinderea poli­ l mffiMSttmiuTJMag IdtsOTB^fBBBO i dintre Plzen şi Brno, rea 1 i- Soiurile româneşti de po­
nia. Szosci Franc isc. soţii grafică din Deva, arc in pal­ In repetale rîndun, aulobu- ■ zîndu-se în acest fe), economii rumb sînt folosite în activita­
Bordcanu Simian şi Sofa. am­ maresul donărilor sale peste */ul care este planificat să ple- | substanl.iale în transportul ru­ tea de ameliorare, iar hibrizii
bii pensionari, tinerii Cruciu- 60. Ne-a asigurat că nu se va ce din Deva Ia Poli la orele ■ tier pe şoseaua respecti\^. sînt încercaţi alături de cel
ncac Troian. Manea Dorin, opri aici. 10,30, este declarat defect. autohtoni pentru a aprecia c* ^
Botdan fon. Călin Şlelair. Mc- Pe fondul discul iilor purtate Astfel, zeci de câllalori sînt ■ @ Specialiştii de Ia Insti­ pacitatea Jor de producţie.
saroş Adoll. dar acţiunea lor cu aceşti vrednici donatori cu nevoiţi să aştepte următorul • tutul dc medicină şi farmacie
dezinteresată de donatori o- mare dragoste dc oameni am autobuz. " 'din Tg. Mureş au realizat pri­ Rezultatele ştiinţifice ale cer­
nordici /acc dovada unei înal­ desluşit puternica doriniâ dc mele vcctocardiograme, una cetătorilor români suscită tot
te conştiinţe cetăţcneşli. a li u liii nu numai la locul dg din cele mai moderne metode mai mult interes în rîndurile
specialiştilor de peste hotare.
/•am in fin it intr-una din zi­ muncă ci şi prin dăruirea unei de explorare şi cercetare a - Numai în acest an. institutul
lele trecute la circumscripţia părţi din singele lor pentru a afecţiunilor cardiace. Fa(â de a primit vizita a peste 10 0 spe­
a U-a sanitară din Deva, cin^ reda vieţii şi societăţii alţi electrocardiografie. vectocar- cialişti, rezultatele cercetări­
tocmai se lăccau recoltările dc oameni. dlografia dă o imagine spaţia­ lor fundamentale şl aplicati­
sînr/e. Cu cea mai mare parte In numai citeva ore. ta cir­ lă directă şi precisă a fenome­ ve, consemnate în analele in­
dintre aceştia am stat de vor­ cumscripţia a doua sanitară nelor miocardului în timpul
bă rugîndu-i să ne împărtă­ s-au prezentat 38 dc cetăţeni activităţii acestuia. Ea va fur­ stitutului, au fost solicitate §1
şească citeva cuvinte despre pentru a oieri o părticică din niza dale preţioase clinicieni- trimise în peste 00 de ţâri.
gestul lor voluntar s> pro- singele lor, rare va lua dru­ lor asupra fenomenelor anor­
tund umanitar. mul spitalelor şi policlinicilor male ale miocardului, îi va fl­ Q In Kolîma (nord-eslul
— -Am Inle/es demult nece­ pentru transfuzii La aceeaşi u- inta la stabilirea după criterii U U.S.S ), geologii au descope­
sitatea acestui medicament — nitale au losl consemnate In ştiinţifice a diagnosticului şi a rit un bogat zâcâmînt aluvio­
sinqcle. pentru viata celor a- anul tiec.ul 141 de donări. medîcatiei, necesare în diverse nar argînti/er unde au găsit
llati in pericol şi de aceea dă­ Pilda acestor oameni este afecţiuni cardiace. două pepite în greutate de 50
ruiesc cu plăcere o parte din demnă de urmat, ştiindu-sc ce de grame fiecare. Este pentru
sinqele meu pentru aceştia mare operă dc ajutorare se în­ (A NumăntI institutelor de prima oară cînd pe teritoriul
Mie nu-mi dăunează cu nimic treprinde spre recupera* ca cercetări de peste hotare cu U R SS. se găsesc bucăţi de ar­
lipsa celor 250 de grame dc vieţii altora F.a este simbolul gint nativ de o asemenea greu­
singe, dar altora le este abso­ omeniei şi dragostei lată- de care institutul de la Fundulea tate. Cele mai mari pepite de
lut trebuincios, nc spune Bo- om face schimb de seminţe hibri­ argint, descoperite pînă acum
canid Maria. care a lăcul pi- GH. LIMBEANU A rămas pe „geantă"... de de porumb, a crescut în pri­ în Ural şi Siberia răsăriteană,
Fericirea părinţilor. Foto : V. ONOIU Desen de V MfHAlLESCU măvara aceasta la 2 0 , iar al ţâ­ cîntâreau cel mult 25 de gra­
me.
Interesul este una din noţi­
unile de largă circulaţie în şti­ neze şi să se orienteze just. să
inţele sociale (psihologie, pe­ deosebească frumosul veritabil
dagogie, sociologie, economie de surogate. D«ir acest „filtru"
etc.). Prin ea se defineşte atît se poate „deteriora" dacă nu-1
cultivăm
îngrijim, dacă nu-1
un fenomen pslho-indivîdual cît
şi o manifestare pslho-soeialâ. prin conferinţe, prin critica de
In toate definiţiile $1 studiile artă, dar mai oles prin produ­
se subliniază ca o caracteristică se valoroase.
esenţială a interesului faptul că In prezentarea producţiilor
stimulează activitatea psihică, cultural-artistice se au în ve­
ovînd efecte pozitive asupra dere gusturile şi preferinţele
proceselor de cunoaştere (per­ spectatorilor, gusturi care de­
cepţie, memorie, glndire). asu­ termină interesul lor pentru un
pra celor afeclive (emoţii, sen­ buie: o haină călduroasă iarna, proces sponlan ci unu] stimulat ale oamenilor din zilele noas­ în acest sens. Dar să nu re tante. Interesul fiind un inter­ care, mergind la tară cu spec­ anumit gen. D«ir s-a constatat
timente) $i asupra actelor de apă cînd ne este sete. hrana si dirijat. La această form.ire tre. uite că eficienta unei metode mediar intre om si activitate tacole de slabă calitate, se con­ că nu atît genul de artă este
voinţă. Inlr.un studiu apărui în cînd ne este foame, căldur«’i, si „fasonore" a trebuinţelor JNe-am oprit în primul rînd depinde de cel ce o utilizează, (obiect), trebuie avut în vede­ solează cu formula : „merge decisiv în orientarea spectato­
1938 în „Revista de psiholo­ cînd ne este frig ş.o.m.d. Dar spirituale ale omului zilelor asupra factorului intern al inte­ de priceperea si ingeniozitatea re în orqonizorca si desfăşu­ pentru sate". Superficială con­ rilor, cît mai ales calitatea, far
gie" se erată că „Interesul pre­ aceste trebuinţe nu definesc o­ noastre îşi aduc contribuţia ra­ resului : trebuinţele spirituale. lui; «iceeaşi metodă poale line rarea activităţilor cu I tv» ral-ar­ solare I La noi există comune în calitatea unei producţii ortisti-
găteşte spiritul pentru acţiunile mul; ele sînt comune si anima­ dioul televiziunea. librăriile, Dar psihologii susţin şi practi­ trează sala dacă cel care o uti­ tistice?, căci prin intermediul lui care gustul artistic a atins ce este, în ultimă analiză, si o
care intră în sfera Ini". (Al. lelor In viola socială a omului bibliotecile, muzeele, expoziţi­ ca confirmă că interesele pot lizează e priceput, după cum se realizează o adaptare adec­ culmi de înaltă ţinu 13. Poate problema de cultură. De aceea,
Roşea). <*i apărut o nouă categorie de ile. concursurile si. desigur, fi stimulate şi prin factori ex­ poate să provoace apatie şl vată a omului la activitate si a nu ar slrico ca cei care mai o- în formareo gustului estetic nu
Este un fapt îndeobşte cu­ trebuinţe spirituale (culturale). activităţile cultiual-artistice din inactivităţii Ia nevoile omului limenleazâ prejudecăţi despre trebuie să scăpăm din vedere
noscut ră oclivilătlle cultural- Omul simte nevoia unei cărţii cadrul căminelor culturale. calitatea inferioară a gustului un lucru: că cl evoluează spre
artislice rămin exterioare şi a unui spectacol, a unei prie­ Firesc ar fi ca aceste activi­ ☆ estetic al poporului nostru să zonele lut superioare numai da­
deci fără efecte instructive si tenii, a unei opere de valoa­ tăţi să aibă efectele educative In strinsă legătură cu inte­ facă un tur prin „Muzeul salu­ că este alimentat de o, tgmrini-
educative dacă nu reuşesc să. re etc. în aceeaşi măsură în scontate, dar nu întotdeauna IN AJUTORUL resul pentru manifestările ar­ lui", să vadă interiorul cîtor- că cultură. Cultura rafinează,
ancoreze Interesul spectatori­ care simte nevoit** de hrană, se întîmplă asa. Si aceasta din tistice se află şi gustul estetic. va cose. Şi acestea sînt doar şTefuieste gustul estetic.
lor şi al auditorilor. Si că. din îmbrăcăminte, locuinţă etc. Aşa cauză că nu lin 9 eama de tre­ Este un fapt îndeobşte cunos­ esantiqane palide. . Dar. gustul estetic se formea­
contră, atunci cînd aceste«i ţin se explică expresiile „foame buinţele celor cărora li se a­ cut că gusturile evoluează, se In forrporea şi dezvoltarea ză sî prin ambionlo în care tră­
seama de interesele lor, ele spirituală'’, „sete de cunoaşte­ dresează. Aşa. de exemplu, o ACTIVISTULUI CULTURAL schimbă. Dar pe lingă aceoslă gustului estetic căminele cultu­ ieşte si munceşte omul *Clu-
devin foarte eficiente: specta­ re", ca expresii care definesc conferinţă despre creşterea a­ evoluţie oarecum Sponlan — rale joacă un rol important căci bul, căminul cultural, casa de
torii le urmăresc cu atcnlie, lapidar si plastic trebuinţe spi­ nimalelor expusă intr-un sat istorică, gustul se schimbă si gustul se formează şî se dezvol­ cultură, cinemotoqr«aful biblio-
le comentează viu şi cu plăce­ rituale ale omului. în care activitatea principală se formează în mod deliberat tă in strînsâ legătură cu satis­ teco sînt instilutii unde cetăţe­
re Si, nu o dată. aplică învăţă­ In evoluţia societăţii ome­ a oamenilor este viticultura sau terni: noutatea, variaţia, dina­ somnolentă cînd cel ce o mî- si organizat. facerea lui. Dacă se „servesc" nii merg zilnic Prin ambianta
mintele culese în viata şi acti­ neşti se poate urmări si proce­ pomicultura nu poate găsi ade­ mismul intensitatea stimulen- nuieste este slab pregătit (pro­ Superioritatea fineţea gustu­ lucrări (producţii) de bun gust. lor estetică, prin programele ce
vitatea lor Aşadar, practic se sul de formare a intereselor. rentă în conştiinţa ascultători­ lilor etc. Aşa fiind, ar trebui fesional, pedagogic, psihologic, lui estetic al poporului nostru este fii esc să se formeze bunul le oferă, ele formeoză si influ­
pune problema utilizării unei Omul zilelor noastre, mai bine lor. Tot asa, un spectacol, de să ne ocupăm mai temeinic de metodic). nu are nevoie de a mai fi de­ gust. Dacă din contră, oameni­ enţează Interesul pentru cultu­
modalităţi, (căi, mijloace) adec­ ziţ omul societăţii socialiste, are nivel artistic îndoielnic nu vo popularizarea prealabilă a aces­ In conclu7.ie. modolitălilc de monstrată si argumentată. Un lor li se oferă în mod sistema­ ra. gustul pentru «arta de ca­
vate prin care activităţile artis­ si manifestă alte trebuinţe si reuşi să stimuleze interesul în tora prin mijloace adecvate si stimulare o interesului sînt popor care a dat „Mioriţa", snu tic lucrări (producţii) de o va­ litate.
tice să trezească si să menţină deci alte Interese decît omul comune cu tradiţii artistice de utilizarea unor forme varia­ multiple si variate. Dintre a- „Doino", care a dat costumul loare dubioasă, cu timpul se Iată de ce se cere o muncă
interesul pentru ele. orînduirilor premergătoare A­ consacrate cum sînt Poiana, te de lucru: utilizarea abuzivă .cestea luarea în considerare a din Poiana de Rucăr. sau ce­ vor obişnui cu ele si vom o- cultural-arlistică organizata şti­
In precizarea «acestor moda­ ceste trebuinţe, alit cele ma­ Miercurea, Apold, Vinerea. a conferinţelor sau o jurnale­ necesităţilor oamenilor (în func­ ramica de Obogn (si lista enu­ sisla la fenomenul de perver­ inţific, în funcţie de nevoile
lităţi vom porni de la constata­ teriale cit si cele spirituale, Vintul de Jos ele. De aici se lor vorbite stinge interesul oa­ ţie de vîrslă. sex. profesie), u- merărilor abia e la începutul tire a gustului. spirituale ale oamenilor si de
rea — oarecum comună — că sint în permanentă dezvoltare, desprinde o primă concluzie menilor pentru activitatea cul­ tilizareo unor metode adecvate ei) nu mai are nevoie de alte cerinţele societăţii noi soctalis-
interesul este, de obicei de­ fapt care a determinat formu­ practică : să se asigure spec­ de expunere, legarea teoriei dc comentarii asupro valorii gus­ Este adevărat că gustul es­ te.
clanşat de trebuinţe (nevoi); larea unei legi Jn acest sens. tacole şl manifestări culturale turală. Metodele de expunere practică si noutatea conţinutu­ tului său estetic. tetic este un adevărat filtru ION DRAGAN
Ne interesează ceea ce ne tre­ Dar dezvoltarea lor nu este un la nivelul cerinţelor spirituale sînt de asemenea, hotărîtoare lui par si de cele mai impor­ Acest lucru îl uită însă cei, permitînd omului să selecţio­ lector universitar