Page 55 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 55
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3849 3
IN D O M iraTÂTI SUI. i PRESTIGIUL ECHIPEI
SPORT
DEPĂŞIREA CHELTUIELILOR j TREBUIE CONSOLIDAT
Cu clflva ani în urmă clu sint cunoscute dc antrenori şl componenţii delegaţiei din A-
bul sportiv Metalul din Hune jucători şi se insistă In conti nlna, adresindu-te unele epite
PLANIFICATE OGLINDEŞTE 0 AC doara, sprijinit de organele nuare pentru eliminarea lor. tudinea unui om civilizai. Prin
cu ati
te care nu cadrează
La obţinerea victoriilor de
locale, a pornii hoturit sd pu-
nd bazele unei echipe de fol- pînâ acum o contribuţie şi-a tre aceşti cetăţeni certaiI cu
w w bal cu elemente tinere şi ta adus şi publicul spectator, mii regulile dc bună-cuviinţă se
lentate. In acest scop s-a de le de susllnălori care au Incit- ailau Constantin Risu, Florean
TIVITATE NESATISFACATOARE de răbdare. La început re plasare. Un martor ocular spu Todericiu, Viotel Sigoiu de la
pus o muncă migăloasă, plină
rajat-o atit acasă cît şi In de
si
C.S.H., Vllhclm Schusicr
la
dc
Dumliru
Moldovan
zultatele nu au /os/ dintre
jucat la Călan mii de susţină-
cele mai bune. Ambiţia şi mai nea că alunei etnd Metalul a I.C.S.II.
In primul trimestru al aces realizarea sarcinilor de produc lui de piese,şi a preţului de ales pregătirea insă au înce La Hunedoara cslc cunos
tui an stagiunile de maşini şi ţie, ci şi la depăşirea acestora. cost pe hectarul de arătură put sdl prindă roade. Metalul cut, ca susţinător, (în sensul
tractoare din Haţeg şi Orăşlie La S M.T. Orăşlie s-au ma normală. Aceeaşi situaţie s-a Hunedoara realiza meciuri din rău al auvintululj Mlrcea Sln-
nu şi-au îndeplinit planul v dc nifestat şi alte aspecte negati întîlnit în ceea ce priveşte buc ce In ce mai frumoase, se a- Iti legătură crâian, de la o cooperativă
producţie. Principala cauză ca ve. Din sondajul efectuat pe şele pentru pompe hidraulice. firma. Tribunele frumosului şi meşteşugărească. împreună cu
re a determinat existenţa unei teren de organele bancare s-a Deoarece lipseau, s-a impus în încăpătorului stadion erau lot cu atitudinea mal mulţi prieteni se allă de
astfel de situaţii este insufi constatat că procesul-verbal locuirea completă a pompei hi mai populate. Amatorii de îot- fiecare dată In tribună de un
cienta preocupare din partea nr. 227 din 9 februarie 1967 nu draulice, a cărei valoare depă bal veneau pentru a da aripi de adresează cuvinte jignitoa
conducerilor unităţilor respec a fost confirmat de conducerea şeşte de 15 ori valoarea buc formaţiei iavorlle. De la un unor spectatori re adversarului. Împotriva u
tive pentru utilizarea deplină a cooperativei agricole de pro şei. timp Metalul a parcurs un nor asemenea elemente tre
capacităţii de lucru a tractoare ducţie din Orăşlie, deoarece Dîn aspectele înfăţişate se drum ascendent, iar astăzi se hunedoreni buie creată o opinie de masă.
lor. lucrarea prelinsă nu a cores desprinde concluzia că în acti allă la un pas de promovarea Miile de suporteri al/aji pe
Din analiza activităţii S.M.T. puns realităţii, în sensul că nu vitatea desfăşurată de cele do in categoria B. stadionul din Hunedoara au
Haţeg se desprinde existenţa s-au împrăştiat 300-400 kg. în uă unităţi S.M.T. continuă sâ Rezultatele echipei, aşa du datoria să pună la punct pe
unui nivel scăzut, cu mult sub grăşăminte chimice pe hectar, persiste an de an o serie de pă cum spuneam, nu au /ost lori hunedoreni s-au deplasai cei care intenţionai sau nein
posibilităţi, de folosire a utila cu un tarif de 2.05 lei pe oră, neajunsuri, faţă 'de lichidarea Inllmplăloare. S-a muncit mult sd-şj susţină echipa. Cei mai tenţionat creează o atmosferă
jelor şi a timpului prielnic ci 200 kg cu 1,35 lei pe oră. cărora vor trebui întreprinse şl cu folos. Este adevărat că mulţi dintre spectatori au în de tensiune, aduc injurii fot
pentru lucru, ceea ce a dus la Neajunsurile semnalate în măsuri mai holârîte şi din par tinerii fotbalişti nu se pot con curajai-o prin aplauze, aşa baliştilor şi conducătorilor dc
îndeplinirea planului doar în activitatea celor două unităţi tea serviciului S.M.T. din ca sidera pe deplin pregdllfi. Mai cum se cuvine şi i-au dat ad joc. Este necesar ca spectato
proporţie de 83 la sută. Compa- în privinţa folosirii Judicioase drul Consiliului agricol. regio au mu/fe de iăcut In ce pri versarului respectul necesar. rii din tribune sd fie prompli
rînd realizările brigăzilor şi a utilajelor se concretizează în nal. veşte aplicarea unor scheme De la un timp fnsd. In tribu- . şi sd combată pe loc asllel de
mecanizatelor se constata că nerealizarea planului de pro FRfNCU FRANCHINI tactice In raport cu posibilită na stadionului din Hunedoara alihiâini, să demaşte pe cei ca
o serie de rezerve au rămas ne- ducţie Şi depăşirea simţitoare director adjunct la sucursa au apărut clliva fanatici ca re înveninează almoslcra In
valoi ificate. De pildă, în timp a cheltuielilor. Astfel, preţul de la regională Hunedoara a Puţul central de extracţie de la Exploatarea minieră ţile adversarului şi chiar omo re înjură, Iluieră, insultă ju timpul şl după desfăşura
ce brigăzile din Strei-Sîngeor- cost a fost depăşit la SM.T. Băncii Naţionale Ghelar. genizarea echipei. Lipsurile cătorii şi arbitrii, care incită rea partidelor. Dar nu nu
giu şi Peşteana şi-au îndeplinit Haţeg cu 280.000 lei, iar la O- publicul la comiterea unor ac mai afli. Organizaţiile U.T.C,
planul in proporţie de 08 şi res răşlie cu 112.000 lei. te de indisciplină, lovesc In şi sindical (fin C.S.H.,
pectiv 71 la sută, cele din Rîul La S.M.T. Haţeg,.cheltuielile prestigiul cucerii de Metalul I.C.S.II. şl din celelalte între
Alb şi Peştişul Mic nu au rea de producţie au fost mai mari Hunedoara. prinderi şl Institut ii ale Hune
lizat nici 23 la sulă din sar faţă de cele prevâzule cu 43 lei Meciul cu Minerul Anina a doarei au datoria să pună in
cina de plan. Dacă 24 mecani pe hectarul de arătură norma lo'st loarte frumos, desfăşurat discufie pc ccl care au o ati
zatori şi-au realizat peste 90 la lă, depăşire ce se localizează în ilU SlM CHIPM CB în Umilele sportivllăfH, iar tudine necuviincioasă pe tere
sută din plan, în schimb alţi special ia reparaţia tractoare Metalul a ciştigat cu catego nurile de sport, care lovesc/
zeci de tractorişti au avut rea lor şi maşinilor agricole. In ricul scor de 4-6. Mai adăugăm poale fără să-şl dea scama, in
lizări sub 30 la sută. In total, , trimestrul I activitalea staţiu faptul că organizatorii s-au munca antrenorilor, jucători
din 27.383 ore realizate, au fost nii s-a axat în cea mai mare străduit şi au reuşit să asigu lor şl clubului. Echipa de fot
folosite in brazdă doar 16204 parte a timpului pe reparaţii re securitatea oaspeţilor, iar bal Metalul nu are nevoie dc
ore, revenind pe un mecaniza la maşini şi tractoare. Utiliza pe teren sâ nu pătrundă nici suporteri ca cel descrişi mal
tor 78 ore lucrate efectiv, res cut ca în multe cazuri la re n u l M m . ie ce no se aplici ? un spectator. La terminarea sus. Să o încurajăm într-un
rea in mod nceconomicos n for
pectiv 8 zile inlr-un trimestru. ţei de muncă în atelier a fă meciului Insă s-au adunai în mod frumos, aşa cum face ma
Şi in activitatea S M T. Orăş fala clădirii cîleva sule de oa rea majoritate a susţinătorilor,
lie se înlîlnesc o serie de defi paraţia tractoarelor manopera meni pentru a asista la pleca Iar rezultatele vor H lără în
ciente, deşi această unitate dis să ajungă la 40 la sută din va Acţiunea de organizare ştiin La atelierul montaj s-a or precum şi munca, politică des preocuparea comitetului de rea jucătorilor. Ciflva su doială-cele dorite.
pune de forţă de muncă stabilă loarea reparaţiei. ţifică a producţiei şi a mun ganizat în aşa fel producţia in făşurată de comunişti în spriji partid pentru îndeplinirea fie- porteri înflăcăraţi au insultai V. ALBU
şi calificată. Una din cauzele La staţiunea de maşini şi cii, una dintre principalele cit pe aceeaşi bandă se mon nul aplicării operative, la fie cărurl obiectiv din planul de
care au concurat la nerealiza- tractoare din Orăşlie s-a înre sarcini trasate de Plenara C.C. tează în paralel două maşini care loc de muncă, a măsurilor măsuri.
rea planului de producţie o gistrat o depăşire a preţului de al P.C.R. din decembrie 1966, de cusut: „Ileana" şi „Rodica”. preconizate — arăta Ioan Raţă, Nu se poate afirma însă că
constituie calitatea reviziilor şi cost cu 12 lei pe hanlru Con stă in centrul atenţiei organe Fată de un trecut nu prea în secretar, al organizaţiei de ba totul se desfăşoară ireproşabil.
reparaţiilor la tractoarele şi ducerea acestei unităţi poartă lor şi organizaţiilor de partid. depărtat cînd se monta o sin ză de la atelierul graifer — au Comitetul de partid mulţumit
maşinile agricole care urmau a răspunderea pentru consu In acest scop au fost formate gură maşină de cusut, acum. făcut ca un mare număr de oarecum de faptul câ multe
<i folosite în campania de pri- mul exagerat de piese de colective de studiu al diferite spaţiul de producţie este mai muncitori să prezinte propu neajunsuri au fost eliminate
nâvară. La data de 21 februa schimb, care este cu mult mai lor aspecte ale producţiei. A- bine folosit şi totodată se asi neri concrete de îmbunătăţire (deşi unele persistă şi care in
rie 1967, trebuia ca reviziile şi mare decît cei admis. In ace a muncii şi eliminarea unor fluenţează încă negativ unii
reparaţiile să fie terminate In laşi timp. efectuarea reparaţii nalizelc efectuate de aeesteo,. gură şi o calitate corespunză neajunsuri care generează re indicatori ai planului) nu ac
concluziîle lor, precum şi dez
realitate, lucrurile stăteau alt lor a avut loc inlr-un timp mai toare şi o bună ritmicitate. buturi şl cheltuieli neeconomi- ţionează cu holărîrea care tre
fel. La un număr de 100 utila mare decît cel necesar. Aici s-a baterile în plenarele comitete Măsuri care au condus la e coase. Chiar în atelierul nos buie să-l caracterizeze, pentru
je c a : pluguri, semănători prevăzut un număr de 636 re lor de partid. în adunările ge ficienţa economică ridicată au aplicarea în viaţă a unui alt
pentru porumb şi păioase, gra paraţii curente, care din punct nerale ale organizaţiilor de ba fost şi cele privind introduce tru, mai mulţi muncitori au plan de măsuri întocmit din
pe cu colţi şi cu discuri, sa de vedere fizic s-au' executat ză, s-au concretizat în adop rea normelor cu motivare teh cerut ca la confecţionarea re iniţiativa comitetului de partid
pe rotative etc., nu se făcuseră numai în proporţie de 50 la tarea unor măsuri menite- să nică şi reducerea personalului • perelor 387 şi 388 să nu mal fie' însuşi. Despre ce este vorba ?
intervenţiile necesare. Repara sută, iar din punct de vedere ducă ia îmbunătăţirea activi neproductiv. Intr-un timp . distribuit material supradi In analizele efectuate de că
ţiile efectuate cu întîr/iere la valoric suma prevăzută pentru tăţii economice. Cum este- or sturt, peste 35 de auxiliari au tre comitet, în adunările gene
unele utilaje reflectă un nivel executarea reparaţiilor s-a de ganizată munca pentru înfăp fost trecuţi în posturi produc- mensionat. care atrage după sl- rale. precum şi din iniţiativa
scăzut de realizare a planului păşit cu 89.000 lei. In mare mă tuirea aceslor măsuri? proprie a unor muncitori şi ca
de producţie pe feturi de lu sură, depăşirea preţului de cost Am căutat sâ găsim răspuns dre tehnice, s-au desprins o
crări. la acest element a fost cauzată la această întrebare într-o dis seamă de propuneri valoroase,
La arături, de pildă, planul şi de faptul că nu lipsit unele cuţie organizată în secţia me
s-a îndeplinit doar în proporţie__ piese de schimb la Inlreprinde- canică II a U.M. Cugir. La VIAŢA DE PARTID de mare eficienţă economică.
de Z3ala sută, iar la grăpăfTo- “ "TeS de aprovizionare din Sime- comitetul dc partid exista pla Intrucît ele nu pot fi rezolvate
goafe şTcattbri, la semănat pă- . ria, delerminînd astfel staţiu nuri, de măsuri Judicios întoc la nivelul secţiei (sînt necesa
tehnologie)
re modificări in
ioase şi la discuit s-a realizat nea să folosească piesele exis mite, care atestă preocuparea planul a fost întocmit şi înain
abia 5-16 la sută dîn sarcina tente de valori mari. De exem pentru lichidarea unor nea tat din luna februarie serviciu
prevăzută. plu, reperul 26-12-202, capacul junsuri în organizarea produc tive. iar prin introducerea nor ne creşterea timpului de lucru lui tehnologic şi metalurgic.
Aspectele semnalate denotă superior de la distribuitorul hi ţiei şi a muncii. Un fapt pozi melor cu motivare tehnică a la unele operaţii şi Ia încărca
superficialitatea manifestată la draulic, costă numai 63 lei, dar tiv pc carc-1 remarcăm este a- crescut productivitatea muncii rea preţului de cost. Aici „studiul" se prelungeşte.
Şi din cele 27 de propuneri fă
recepţia lucrărilor de reparaţii, lipsind din depozitele furnizo ccla că măsurile stabilite plea şi se înregistrează un Interes — Şl in atelierul nostru, s-au cute pentru îmbunătăţirea teh
din care cauză pentru remedie rului, remedierea defecţiunii că de la sarcinile trasate <le crescînd al muncitorilor pentru făcut numeroase propuneri de nologiei de fabricaţie, înlocui
rea defecţiunilor ivite în cîmp produsă la acest capac s-a fă Congresul al IX-lca *al P.C.R., folosirea mai deplină a timpu îmbunătăţire a activităţii de rea unor materiate costisitoa
la tractoare şi maşini agricole cut prin înlocuirea distribuito plenara C.C. al P.C.R. din de lui de lucru. producţie — relata lăcătuşul re cu mase plastice ele., la ma
s-au folosit peste 3.000 ore, • rului respectiv, care la tracto cembrie anul trecut, dc la ho- Un aplicarea aceslor măsuri, Alexandru lulişca de la atelie şina de cusut industrială, 10
timp in care se puteau efectua rul U. 27 costă 600 lei, iar la tăririle şi măsurile stabilite comitetul de partid, organiza rul de turnat fontă. Unele din propuneri pentru maşina „Ilea
1.000 hectare arătură normală, tractorul U. 650, 525 lei. Aceas de organele superioare dc ţiile de bază au mobilizat în tre acestea ou fost cuprinse in na" şi 6 pentru maşina de cu
ceea ce ar fi dus nu numai la ta a dus la depăşirea consumu partid. Fiecare are ca scop fo tregul colectiv. Tov. Viorcl Se planuri de măsuri, iar altele sut „Rodica", foarle puţine In cursul zilei de marţi, automobiliştil bulgari, iugo
losirea deplină a capacităţilor ni, secretarul comitetului de se propun pe parcurs. Recent s-au rezolvat Comitetul de slavi şi români, care participă la Raliul transbalcanic, au
dc producţie, organizarea şti partid ne relata : s-au făcut propuneri de înlo partid pretinde că şi-a făcut parcurs ultima etapă ce se desfăşoară pe teritoriul României
inţifică a producţiei şi a mun — Noi am mai întocmit şi al cuire a reperelor 01 şi 02 din datoria. A anunţat comitetul pe ruta Sibiu — Simeria — Haţeg — Caransebeş — Timi
cii şi în ultimă instanţă — te planuri de măsuri. De cele fontă de la maşina de cusut pe uzină, iar acesta la rîndul şoara.
creşterea eficienţei economice. mai multe oii inso ele râmî- Jlodica" cu unele confecţiona său n atras atenţia serviciului In fotografie: automobillştii trecînd pe străzile oraşului
Sint multe măsuri care şi-au ncau in dosare. te din mase plastice care con tehnologic ! Precis nici nu se Sebeş. Foto : I. TEREK
găsit aplicarea in producţie: Sarcinile mari, de răspunde cură la reducerea consumului cunoaşte care anume din pro
Pînâ nu de mult piesele de- re, ce nc stau în faţă, ne im de metal. . puneri au fost rezolvate. Cum
maror pentru uzina „Steagul pun nu numai sâ aplicăm cm fnfăptuirea perseverentă a de pot fî lăsate asemenea pro P R O N O E X P R E S
roşu- Braşov se executau în operativitate fiecare măsură măsurilor adoptate de către or puneri să zacă în foile dosare
colaborare cu trei secţii. Ne- stabilită, dar şi să căutăm in ganizaţiile de partid este o ut- lor ? Comitelui de partid nu Concursul nr. 20 din 17 mai 1967:
concordanţa in executarea u continuare cele mai eficiente mnre a organizării muncii pen trebuie să uite că aceste mă Extragerea I: 31, 21, 32, 37, 10, 19
nor repere, faptul că nu se pu soluţii care să asigure o pro tru înfăptuirea lor. Faptul că suri sînt ale secţiei şi că apli Rezervă: 22, 18
tea executa un control temei ducţie ritmică de calitate. Ceea propunerile făcute de munci carea lor ar aduce noi succese Extragerea a Il-a: 34, 14. 10. 13, 5, 23. 30, 22.
nic, pe faze de fabricaţii, du ce e pozitiv in activitatea noas tori au fost tratate cu atenţie,. în producţie. De aceea e ne Fond de premii: Extragerea 1: 494 187 Iei
ceau la ncrealizarca planului tră privind aplicarea măsurilor că după întocmirea planurilor cesară o intervenţie mai hotă Extragerea a Il-a: 401.147 lei.
ritmic, la o slabă calitate a este faptul că fiecare om din ele au fost larg popularizate în rî tâ pentru depăşirea fazei <lc
pieselor. In urma concentrării secţie cunoaşte sarcinile ce ne rîndul maselor şi că unii mem studiu pc care o prelungeşte ne
producţiei acestor piese. în ca revin şi măsurile stabilite atit bri de pariîd — muncitori şi justificat servlciut tehnologic şi
drul secţiei, planul se realizea Ta nivelul secţiei cit şi la nive cadre tehnice — au primit sar metalurgic sub privirile tova
ză ritmic şi nu s-a mai înre lul atelierelor. cini concrete. Iar periodic, ei răşilor dîn comitetul dc partid N O U ! 20 MAI 1967
gistrat nici o reelamaţie din — Cunoaşterea măsurilor a informează comitelui de partid, pe uzina şi ale conducerii teh
partea beneficiarului privind doptate de către comitelui de biroul organizaţiei de bază sau nice,
La întreprinderea agricolă de sfat din Orâştie. se în calitatea pieselor. partid şi organizaţiile de bază, în adunările generale, arată S. CERnU
graşă şi livrează an*ual peste 38.000 porci. In fotografie, noi PRIMUL CONCURS EXCEPŢIONAL
loturi pregătite pentru livrare. ţ
PRONOEXPRES
3 D E25Q & ESBC S 8
itmae
CSSESSi SI£OTSfil9BOO(SlBBI2nESSIOISBSfl
Multe din piesele ce in pre din îng. Ioan Damian, şeful nice şi a ciocanului pneumatic,
zent se confecţionează din ma atelierelor, Nicolac Pctraşcu, utilajele ce vor permite debi cu atribuire de AUTOTURISME
Ce măsuri aţi luat pentru terial plin, se pretează a îi for secretarul organizaţiei de partid tarea mai economicoasă şi ex
şi Simion Moldo van, preşedin
jate sau matriţalc, dar aceste
tinderea forjării metalului.
procedee moderne nti sint pro tele comitetului sindicatului, In ce priveşte rezolvarea ce in număr NELIMITAT
movate aproape dc Ioc. Tot in au considerat câ propunerile, lorlalte probleme ridicate de
această secţie se pot vedea gre sugestiile şi măsurile preconi participanţii la' examen, con SE ATRIBUIE :
şeli in alegerea profilului. zate sînt binevenite. In ate ducerea atelierelor a arătat că
utilizarea mai bună a metalului Amănunte moi detaliate pri lierele centrale se consumă iu- s-a cerut forurilor tutelare pu ® Autoturisme de diferite mărci şi capacităţi IN
nar peste 130 tone metal, dar
nerea de acord a planului fi
mim de la tovarăşul Ghcorglic
Ţimpca, strungar ; cu toate acestea, nu există o zic de aprovizionare cu sarci NUMĂR NELIMITAT: „RENAULT 16”, „RENAULT 10
MAJOR” cu scaune rabatabile, „RENAULT DAUPHI-
evidenţă clară a consumului. nile ; s-au primit asigurări câ
— Pînâ nu de mult, debita NE”, „TRABANT 601”, pentru variantele cîştlgătoare
rea se făcea cu flacăra acoti- De aceea, conducerea ateliere se lucrează In îmbunătăţirea cu 6 din 9 ;
lor a stabilit să se introducă
metodologiei de întocmire a
şi care este eficienta lor? lenică, irosindu-se o mare can o evidenţă strictă a metalului planurilor de aprovizionare. 6 10 AUTOTURISME (prin tragere la sorţi): 2
titate de metal. Prin organiza
rea unui punct centralizat de consumat, evidcnţiindu-sc pe Pînâ la materializarea lor, va „FIAT 850”, 2 „RENAULT DAUPHINE” şi 6 „TRA
debitare, dotat cu 2 fierăstraie bază de acte contabile. Pînâ la trebui să se pună un accent BANT 601”, pentru variantele cîştigătoare cu 5 din 9
15 iunie, să fie pus in func
mai mare pe valorificarea tu
(Urmare din pag. I) ţială şi finală a piesei şi nu nomisire a metalului. Fdsibil’- mecanice, s-a închis încă un ţiune un cuptor electric pen turor rezervelor şi posibilită şi cu 4 din 9;
mărul de bucăţi.* Evidenţierea lâţi există. Unele piese şi re canal al risipei de metal şi se tru lipirea plăcuţelor de metal ţilor existente în secţiile ate ® Premii în buni de valoare variabilă pentru va
put. In cursul anului, desele strictă a consumului de metal pere sînt uzinale in mod cu prelungeşte viaţa sculelor şi dur. Se va urgenta, de aseme lierelor, la fiecare loc de riantele cîştlgătoare cu 5 din 9;
nepotriviri ce apar intre cota înlătură orice posibilitate de rent cu un consum redus de dispozitivelor de prelucrare. nea, hiontarea foarfecii meca muncă. £ Premii în bani de valoare fixă pentru variantele
de materiale existente şi ne substituire a rebuturilor. Tur metal. A spune însă cît metal De cîteva sâptâmînî, a sosit în cîştlgătoare cu 4 din 9;
voile reale duc la compromi- narea pistoanelor de la maşi s-a economist, nu ştiu, pentru fabrică o foarfecă mecanică Pînâ în prezent, examenul nostru a poposit în toate • 50 excursii în R. D. Germană, prin tragere Ia
*suri in sensul că laminatele na mecanică de încărcat, din că actualmente nu există nici de mare productivitate, însă unită(ile metalurgice din regiune. In cadrul discuţiilor sorţi, cu o durată de 16 zile.
comandate cu un anume scop, aluminiu, a condus la econo o evidenţă din care sâ rezulte deocamdată nu se întreprinde
iau altă destinaţie şi risipa'de misirea a circa 5 kg metal la acest lucru. Deci, paralel cu nimic pentru montarea ei. purtate pe tema gospodăririi chibzuite a metalului atit R E Ţ I N E Ţ I :
metal... începe. S-a făcut o în fiecare maşină separată. Me preocuparea pentru valorifica Problema economisirii .me tovarăşii solicitaţi s& răspundă la întrebările propuse, % Jucînd bilete din seria N de cîtc 30 lei, partici
cercare de a ieşi din şablonul tal preţios s-a cîştigat şi prin rea rezervelor existente, tre talului se reflectă şi in scă cit şl membrii comisiilor dc examinare au subliniat că paţi la toate cele 10 extrageri = 90 numere;
aceslor metode, dar mult prea reproieclarea manşoanelor de buie pus la punct şi sistemul derea aproape la zero a rebu bunele rezultate, o eficienţă economică ridicată a în • Vineri 19 mai a.c., ultima zi de vinzare a bile
timid pentru a determina o perfora) umed de urmărire şi evidenţiere a tului de prelucrare. Acesta ar tregii activităţi de producţie, sint condiţionate în mare telor.
schimbare de fond, aşa cum In urma unei analize minu fiecărui kilogram de metal re fi şi mâi scăzut dacă nu ar măsură de preocuparea colectivelor de muncitori, ingi
se cet e. Socotesc că punerea de ţioase, s-a trecut la utilizarea cuperat. apare spre sfîrşitul aşchierii neri şi tehnicieni din întreprinderi pentru continua per
acord a planului dc aprovizio resturilor de croire a profile- In atelierul nostru sosesc pu defecţiuni de laminare Une
nare cu sarcinile planului fi lor T.H., economisindu-se la o ' ţine piese turnate sau forjate. ori, din lipsa de material co fecţionare şi modernizare a proceselor tehnologice. De
zic este o cerinţă absolut ne singură comandă 160 m l. ar Ponderea cea mai însemnată respunzător, axele verticale de aceea, ne propunem ca in cadrul următoarelor examene ÎNTREPRINDEREA de colectare
cesară şi rezolvarea ei ar în mături metalice, in greutate o au laminatele pline. Alege la granicele dc foraj se prelu să tratăm probleme legate de modernizarea proceselor
semna un prim pas pc calea de 3.800 kg metal. Datorită rea profilului cel mai adecvat crează din material plin, con- tehnologice in scopul creşterii productivităţii muncii
gospodăririi mai bune a meta faptului că în cadrul utclicrc- executării unei piese, înseam sumîndu-se în plus 30 ore de şi îmbunătăţirii calităţii producţiei. Deci, pentru joi 25 Şl INDUSTRIALIZAREA LAPTELUI SIMERIA
lului. lor nu există incă fixală o teh nă implicit economie de metaJ. manoperă şi 30 kg metal. Ac mai a.c., un nou examen Ia C.S. Hunedoara cu între
— Vă rugăm să vă referiţi nologie dc lucru, nu se poate Ca maistru, mă preocupă a- tualmente se înregistrează un barea : „CUM SE POATE OBŢINE O EFICIENTA ECO ANGAJEAZA DE URGENŢA:
la unele aspecte concrete de norma timpul dc lucru şi in ceastâ problemă şi nu permit consum exagerat dc metal dur.
economisire a metalului. troduce munca în acord, fac- introducerea în lucru a . unei Risipa ar putea fi evitată dacă NOMICA MAXIMA IN APLICAREA TEHNOLOGIEI — gestionari produse pe maşini comerciale;
— Fină nu de mult, confec ctori ce ar stimula şi folosi comenzi fără a mă convinge ar exista un cuptor pentru li DE ELABORARE A OŢELULUI CU AJUTORUL OXI — muncitori necalificaţi (încărcători-dcscârcătorl
ţionarea pieselor de schimb se rea'mai bună a metalului. că a fost prescrisă cea mai e pirea plăcuţelor de metal dur GENULUI . întrebarea este adresată tovarăşilor ing.
făcea inlr-un mod cu totul ne- Răspunde întrebării noastre conomicoasă tehnologie. pe cuţitele de strung. Nu cu CORNEL DEHELEANU, şeful secţiei O.S.M. nr. 2, ing. pc maşinile comerciale).
ralional. Maistrul repartiza co maistrul Ştefan Cocan : Am Recondiţionarea pieselor şi nosc planul de Investiţii, dai SABIN FAUR, şeful grupei tchnico-economlce de la
manda fără sâ indice consu numai o lună şi jumătate de recuperarea deşeurilor fioroa de mai multă vreme se simte O.S.M. nr. 2 şi maistrului oţelar TOMA SAFTA. Sc asigură salar 1.000 Iei.
mul de metal. Incepînd din cînd am venit aici, şi nu cred se sînt alte două laturi asupra nevoia unei turnătorii. Din comisia de examinare fac parte tovarăşii ing. Informaţii suplimentare se dau la sediul întreprin
luna aprilie, s-a introdus un că vă pot spune lucruri prea câroia ne-am îndreptat atenţia IOAN NIŢA, îng. GHEORGHE RADULESCU, directori derii, serviciul personal şi învAţămînt, din Simeria,
nou tip de fişă limită în care importante Din cîte îmi dau şi eforturile. Lunar se econo tehnici (a C.S. Hunedoara şi maistrul oţelar ŞTEFAN
se precizează dimensiunea se seama, pînâ acum nu a existat misesc pe această cale mii dp Judecind fiecare răspuns, co strada Tralan nr. 88, telefon 29.
mifabricatului, greutatea ini o acţiune sistematică de eco kilograme de metal. misia de examinare alcătuită TRIPŞA, Erou al Muncii Socialiste.
i