Page 56 - Drumul_socialismului_1967_05
P. 56
DRUMUL SOCIALISMULUI Nr. 3849
VIATA
Eveni | Şedinţa C.C. şi a Comisiei „Noi vom învăţa nava
■ Centrale de Control
mentele „Soiuz“ să zboare"
ale P.C. Italian Interviul lui Iuri Gagarin acordat
din Grecia ROMA 17 —‘Corespondentul tar general al PC.I., e subli ziarului „Komsomolska
niat importanţa,
Jui
operei
Agerpres
transmite; Giorgio Pastore, Gramsci. nu numai pentru.co Pravda“
• EPURĂRI IN APARA In sala Teatrului Eliseo din munişti, ci şi pentru întreaga
Roma a avut loc şedinţa Co viaţă politică şi culturală a I-
TUL DE STAT ŞI ÎN
mitetului Central şi a Comisi tâliei, pentru toate forţele so MOSCOVA 17 (Agerpres). ' buia să se intlmple. Tot aşa
ARMATA ei Centrale de Control ale ciale şi culturale care vor să Intr-un interviu acordat s-a intîmplat şi in timpul
Partidului Comunist Italian. în aducă o contribuţie la mersul ziarului „ Komsomolskaia zborului meu pe nava „Vos-
• NOI CONDAMNĂRI legătură cu comemorarea a 30 înainte al ţării, pe drumul re Pravda", Iuri Gagarin a de loku (aprilie 1961). tot aşa s-a
ŞI DESTITUIRI de ani de la moartea lui An înnoirilor democratice şi socia clarat că „zborurile in Cos intîmplat şi in tim pul ateri
tonio Grainsci. unul dintre mos nu vor fi oprite. A- zării celorlalte nave cosmi
fondatorii P.C.I. In referatul liste, pe drumul păcii şi liber
• PROTESTE ÎMPOTRI tit cosmonauţii noi cit şi cei ce sovietice. In acel timp,
prezentat, Luigi Longo, secre tăţii. care au mai zburat, vor par
VA LOVITURII DE nava „Soiuz" se afla in re
ticipa la noi zboruriH\ Inter giunea vizibilităţii staţiilor
STAT viul Ini Iu ri Gagarin con de radiolocaţie de pe Pă-
( Congresul Frontului Patriei stituie un răspuns la nume mint".
ATENA 17 (Agerpres). roasele scrisori care vin la După cum a relevat Co-
In Grecia continuă epurări adresa redacţiei privitoare la garin, parametrii aterizării
le in aparatul de stat şi in ar i din R.P. Bulgaria s-a încheiat programul sovietic de cuce au confirmat că etapa frî-
mată. După cum relatează rire a spaţiului cosmic şi la nării active cu ajutorul mo
France Presse, «încetul cu în Vase construite pentru România in Japonia moartea tragică a lui Vladi- toarelor de frîUare şi frina-
cetul, toţi funcţionarii superi SOFIA 17 — Coresponden A fost ales noul Consiliu Na 1NNOSHIMA. — Şantierul naval al firmei «Hitachi Zoseu", din sudul Japoniei. Se mir Komarov Iu ri Gagarin rea pasivă care a urmat in
ori sint înlocuiţi prin militari. tul Agerpres, Gh. leva. trans ţional al Frontului Patriei. La probează deschiderea automată a depozitelor de minereu ale vasului „Dunărea" pentru a calificat moartea colonelu păturile dense ale atmosfe
Influenta m ilitarilor se exer mite: Au luat sfîrşit miercuri prima şedinţă a noului Consi România, recent lansat la apă. lui Komarov in tim pul ate rei s-au desfăşurat absolut
cită tot mai puternic la toate lucrările Congresului al 6 -lea liu, Boian Bilgaranov, membru riz ă rii navei „Soiuz" drept o normal fără şă provoace nici
eşaloanele. Grecia capătă în al Frontului Patriei din R. P. a) Biroului Politic, secretar al întimplare tragică. In ceea cea mai mică umbră de ne
făţişarea unei ţări dominate Bulgaria. C.C al P.C. Bulgar, a fost a ce priveşte întreruperea- cer linişte, corespunzând întru to
de armată'*. Participanţii la congres au les preşedinte al Consiliului cetărilor cosmice, a subliniat tul cu calculele preliminare
Agenţia Associated Press re adoptat o rezoluţie în legătură Naţional. I.B. Tito — reales CONFERINŢA DE PRESĂ A el, nici nu poate fi vorba de La aterizare totul se des
latează că ministrul de inter cu raportul prezentat la con In încheierea lucrărilor a oşa ceva. „Zborurile navei făşura normal piuă în mo
ne, Patakos, a declarat că „la gres, o declaraţie cu privire la luat cuvintul Gheorghi Trai- de tip „ Soiuz" vor ţi posibi mentul cind urma să fie de
cel mai înalt nivel al condu pacea şi securitatea in Europa, kov, preşedintele Prezidiului preşedinte le in viitor doar in urma e clanşat sistemul de paraşu
cerii forţelor armate va avea precum şi o declaraţie cu pri Adunării Populare a R. P. al R.S.F. Iugoslavia PREŞEDINTELUI DE GAULLE lucidării depline a cauzelor tate, a spus Gagarin. O func
loc o remaniere de mari pro vire la încetarea agresiunii im prăbuşirii primei nave, înlă ţionare anormală a acestui
porţii. Unii ofiţeri au şi fost perialiste în Vietnam. Bulgaria. turării acestora şi experimen sistem a constituit cauza
destituiţi, iar alţii au fost pro- BELGRAD 17 — Cores PARIS 16. — Corespondentul. nă, ei s-ar strădui să obţină tării minuţioase m orţii căpitanului navei „So
mcrvaţi". Agenţia relatează râ pondentul Agerpres, N. Agerpres, Al Gheorghiu, trans schimbări, ‘ in special în do Iuri Gagarin a relevat că iuz", a relevat c i
în general conducerea urmă Plopeanu transmite: Mier mite: Marţi după-ainiază. la meniul agriculturii. Condiţii!:? „Komarov a lucrat excelent „Komarov a efectuat un
reşte să-i îndepărteze pe ofi ! Grevă generală în Franţa curi dimineaţa, sub preşe Palatul Elysee, a avut loc o însă in care Franţa se află as in tot tim pul zborului său. lucru important : a încercat
ţerii superiori mai vechi. Prin dinţia lui Milentie Po- conferinţă de presă a pre tăzi in Piaţa comună, din El nu a raportat nici o dată noua navă; dar a făcut un
tre aceştia este citat vicema- PARIS 17 — Corespondentul ţărăneşti şi ale muncitorilor povici, a avut loc şedinţa şedintelui de Gaulle. Au asis punctul de vedere al indus despre o defecţiune a siste lucru şi mai important : ne-a
reşalul M Kontolechas, co Agerpres, Georges Dascal, agricoli s-au solidarizat cu comună a vecelor Slcupşti- tat circa 1.0 0 0 de ziarişti fran triei, agriculturii, comerţului, melor navei cosmice. Acest determinat să fim mai pru
mandantul forţelor aeriene tac transmite: Marţi seara a în greva, socotită una din cele nei Federale, consacrată a cezi şi străini şi ataşaţi de monedei şi politicii sale, nu lucru l-au atestat şi indicii denţi, mai pretenţioşi ţaţă
tice,. care a fost destituit de ceput greva generală de 24 de mai mari din ultimii 30 de ani legerii preşedintelui RS.F. presă ai tuturor ambasadelor, ar mai semăna de loc cu con telemetrici ai aparaturii In de tehnică şi mai atenţi faţă
oarece noul regim nu-1 consi ore, organizată de toate cen La Paris şi în alte oraşe au Iugoslavia. precum şi membrii guvernu diţiile pe care le-ar găsi in toată perioada zborului legă de toate etapele dc încercare.
deră «demn de încredere-. trele sindicale din Franţa in avut loc manifestaţii organi In numele unui grup de lui în frunte cu premierul noua organizaţie... S-ar impu tura radio a fost stabilită şi El ne-a arătat cit de spinoa
Pe de altă parte, agenţia semn de protest împotriva ce zate de sindicate. La manifes 50 de deputaţi şi al Confe Pompidou ne în realitate făurirea unui s-a recepţionat excelent'1. Le să este calea spre Cosmos.
France Presse informează si rerii guvernului de a i se a taţia din capitala Franţei au rinţei Federale a U.S.P.M.I., După ce a vorbit despre ale edificiu cu desăvîrşire nou. fă- gătura cu nava a fost între Zborul şi moartea sa ne in-
despre noi condamnări şi alte corda, pînă la 31 octombrie, participat Waldeek Roehet, se losip Broz Tito a fost pro gerile legislative şi consecinţe cînd abstracţie întru totul de ruptă numai cind aceasta a snliă bărbăţie11, a spus cos
destituiri in Grecia. Tribuna împuterniciri depline în do cretarul general al P.C Fran pus sâ fie reales in funcţia le lor. generalul de Gaulle a cel care a fost de pe acum intrat in păturile dense ale monautul Iuri Gagarin a de
lul militar din Janina a con meniul economic şi social. cez, Edouard Depreux, din par de preşedinte al Republicii. susţinut cererea guvernului , construit". atmosferei şi antenele exte clarat : „Noi vom învăţa na
damnat doi studenţi la cîle Activitatea a fost in 'mare tea conducerii Partidului So Prin vot secret, Slcupştina Pompidou de a i se acorda pu rioare au ars. „Aceasta tre va „ Soiuz" să zboare".
In faţa diverselor alternati
doi ani închisoare pe conside parte paralizală în principale cialist Unificat. Claude Fuzier, Federală a ales pe losip teri speciale. In această ordi ve ar fi bine — a spus ci —
rentul că ar fi «insultat auto le sectoare publice şi particu sectelar al SFIO, şi membri in Broz Tito ca preşedinte al ne de idei, a insistat asupra „să se aştepte ca evoluţia in
rităţile". Mai mulţi studenţi lare: transporturi, telecomuni comitetul de conducere al Fe Republicii Socialiste Fede necesităţii unor transformări ternă şi externă, care se ma
au fost condamnaţi la pedep caţii, instituţii ministeriale, deraţiei slîngii democrate şi rative Iugoslavia. I. B. Tito de ordin economic şi social nifestă în Anglia, sâ ajungă la
se privative de libertate, ori cu şcoli de toate gradele. între socialiste, alţi conducători ai a- a depus apoi jurămîntul şi impuse de concurenţa interna capăt. Cu alte cuvinte, ca a Convorbire F. Muhri-J. Kadar
amendă pentru „delicte" ase prinderi industriale şi de asi cesloi partide, precum şi ai a rostit o cuvîntare despre ţională. ca urmare a reduce
mănătoare. Tribunalul militar gurări, bănci, ziare, radio-le- marilor centrale sindicale. probleme ale situaţiei inter rii barierelor protectoare. cest mare popor sâ realizeze cl BUDAPESTA 17 (Agerpres). cu problemele actuale ale vie
din Lamia a condamnat la 30 leviziunea. Distribuirea curen Dezbalerile din Adunarea naţionale şi dezvoltării in In ce priveşte politica ex însuşi, în interesul său, sin Agenţia MT.I. anunţă că ţii politice internaţionale, miş
de luni închisoare pe primarul tului electric industrial şi‘ cas Naţională asupra proiectului terne a Iugoslaviei. ternă. de Gaulle a reafirmat gur, profunda transformare e- Franz Mului, preşedintele P.C. cării comuniste şi muncitoreşti^
llias Primpis. Autorităţile mi nic a fost sistată, teatrele, ci de lege a deplinelor puteri e- poziţia sa privind menţinerea conomicâ şi politică care i-ar din Austria, a făcut o vizită internaţionale şi în alte pro-*
litare din Epir au hotărit des nematografele şi muzeele şi-au conoinice şi sociale, care ur independenţei naţionale fără permite sâ se alăture- celor prietenească neoficială în Un bleme care interesează cele
tituirea primarului localităţii ■ închis porţile. mau să înceapă in ziua de 17 ca Franţa să renunţe la prie şase continentali.. Dacă intr-o garia El a fost primit de Ja- două partide şi cele două ţâri
Konitsa. precum şi a adjunc I In numeroase regiuni, în mai, au fost amînate cu 24 de teniile ei, întărirea comunită bună zi Anglia ar ajunge a nos Kadar, prim-secretar ăl vecine. <?n u mc
tului acestuia. special în sud-estul şi sud- orei dîn cătină"'grevei. Ele' vor O.N.U, ţii celor şase, urmărirea des colo, Franţa ar saluta cu bu C.C. al P.M.S.U., cu care a a Marţi, Franz Mului a ple
★ ■ veslul Franţei, organizaţiile începe joi. tinderii, a înţelegerii şi a co curie această istorică trans vut o convorbire în legătură cat in patrie.
MOSCOVA 17 (Agerpres). I operării in relaţiile Est-Vest, formare*.
La Moscova a fost dată pu încetarea în Asia «a interven
blicităţii declaraţia grupului Proiect de ţiei străine şi a războiului", Bormann ar fi fost în
care este condamnată cu ho- j v i E T N A M rezoluţie privind ajutorul destinat ţârilor slab Amprentele lui Bormann gropat în luna mai
in
parlamentai al U.R.S.S.,
dezvoltate.
1945 în Berlin. In a
tărîre lovitura de stat din Generalul dc Gaulle a de nul 1964 poliţia vesl-
Grecia. Declaraţia cheamă U Africa de sud-vest clarat câ „solidaritatea ţări berlineză a făcut cer
niunea interparlamentară şi pe si Marfinez nu seamănă
toţi parlamentarii să «protes j Forţele patriotice continuă lor Pieţei comune faţă de ex cetări la locul rcspec7
NEW YORK 17
teze împotriva acţiumlor anti pres). — (Ager terior* se datoreşte şi «presiu prin examinarea for tiv fără să găsească
nii foarte vii exercitate de a-
insă nimic. A fost a
constituţionale ale reacţiunii j acţiunile ofensive , Adunarea Generală a inericani şi britanici pentru a FRANKFURT PE nue invesligaţiile pen mei urechii acestuia. poi «văzut- in multe
din Grecia şi să ia poziţie în O.N.U. se va întruni astăzi determina Europa să accepte, MA1N 17 (Agerpres). tru identificarea exac Bormann este cri alte localităţi de pe
apărarea principiilor democra ■ anunţat oficial că un batalion (joi) după-amiazâ pentru a pe socoteala sa şi în avanta Autorităţile vest- tă a individului ares minalul de război na glob, in special sud-
ţiei şî libertăţii-. SAIGON 17 (Agerpres). — american, aparţinînd celui aproba un proiect de rezo jul deficiturilor balanţelor an-, germane au comuni tat acum o săplăminâ, americane, locul de
In declaraţie se arată, de a I In ultimele 24 de ore, forţele luţie cu privire la Africa glo-saxone, crearea de mijloace cat celor guatemaleze cu atît mai mult cu zist cel mai căutat în refugiu al celor mai .
momentul de faţă. El
cil există opinia câ el
câ nu există nici o a-
semenea, că acţiunile guvernu a patriotice sud-vietnameze au de-al 9 -lea regiment, a înre de sOd-vest. Un purtător de monetare artificiale*. De ase semânare între am ar fi suferit, anterior, a devenii mina dreap mulţi nazişti urmăriţi#
gistrat numeroşi morţi şi
ră
continuat acţiunile ofensive i
lui militar grec care contra
vin constituţiei ţârii şi Decla I niţiate împotriva unor obiec niţi, in urma unor atacuri vio cuvint al O.N.U. a declarat menea. aceasta .se datoreşte prentele digitale ale o operaţie de chirur tă a lui Hiller, după Cu toate acestea, pînă
de
raţiei drepturilor ofuului, pro tive militare americane şi sai- lente lansate de patrioţi in ul câ proiectul apel rezoluţie poale şi ameninţării exercita fostului adjunct al lui gie plastică Şeful po. ce Rudolf Hess a ple în prezent nimeni nu
s-a
prezentat
la
adresat
conţine un
te asupra lor în domeniul teh
timele trei zile în apropierea
cat in Scoţia, în anul
voacă indignare profundă in goneze. In noaptea de marţi localităţii Con Thien. guvernului Republicii Sud- nologic" de americani. Im do Hiller, Martin Bor l'iţiei din oraşul ame 1941. Franlcfurt pentru a
rîndurile oamenilor cinstiţi de spre miercuri, transmite cores Africane „de a îndeplini meniul politic, conexat cu cel mann. şi cele ale lui rican Hayward (Cali Nici un alt şef na solicita cei 10 .0 0 0 de
pe toate continentele. pondentul agenţiei France ★ fără înlîrziere" cererea al apărării, comportarea S.U.A, Juan Falero Marlî- fornia) a declarat, de zist nu a fost declarat
Presse, patrioţii au atacat din
asemenea, că va sosi
★ nou cu rachete o poziţie a 1 cu HANOI 17 (Agerpres). — ^O.N.U. de a i se transfera a spus de Gaulle, „a deschis nez, arestat la 1 1 mai la Ciudacl de Guate mort şi apoi «reîn mărci instituiţi de au
Agenţia VNA anunţă că la
LONDRA 17 (Agerpres) pelor saigoneze, situată in sec 16 mai. unităţile armatei popu împuternicirile asupra a ochii celor şase asupra moti înlr-o mică localitate mala, pentru a încer viat" de atil de multe torităţile din acest o
din Guatemala Poli
Conferinţa anuală a*Sindica- torul bazei Da Nang Alic ra lare din provincia norcl-viet- cestui teritoriu Documen velor strict europene care ţia din această ţară a ca să stabilească iden ori Potrivit declara raş drept recompensă
tului britanic al lucrătorilor chete au fost lansate împotriva namezâ Lamg Son au doborît tul, care este rezultatul .u le-ar justifica, acordul lor”. hotărit însă sâ conti titatea lui Marlinez ţiei unor martori. pentru arestarea lui.
din construcţii a adoptat o re unor unităţi americane, ampla un avion american Acesta — nu! compromis între prin O bună parte din conferin
zoluţie in care se protestează sate in apropierea colinei 278, precizează agenţia VNA — cipalele ţări interesate, nu ţă a fost consacrată perspecti
împotriva loviturii militare din o importantă poziţie slralegi- este cel de-al 1898-tea avion menţionează crearea unei velor Angliei de a fi primită
Grecia şi se cere eliberarea de american doborît pînă in pre forţe de poliţie a O. N. U. în C.E.E. Arătînd că nu s-ar
ţinuţilor politici arestaţi de că din aceeaşi provincie. zent pe teritoriul R.D. Vietnam. pentru a înlocui actualele putea pune problema unui
autorităţile militare. In acelaşi timp. la Saigon s-a In aceeaşi zi, unităţile artile unităţi ale armatei şi poli veto din partea Franţei, pre
riei de coastă dîn Thanh Hoa ţiei sud-africanc din terito şedintele de Gaulle a calificat
au avariat o navă militară a- riu şi nici necesitatea unei drept „extrem de mari* obsta
mericanâ, cea de-a 19-a lovită acţiuni din partea Consili colele economice şi politice pe
de foiţele armate vietnameze ului de Securitate pentru a care le ridică o eventuală a
de la 26 februarie, dala înce obliga guvernul R S A să derare a Angliei la Piaţa co
perii atacurilor flotei SU.A. se supună hotărîrii adopta mună. In acest sens, el a ci
împotriva R D. Vietnam. te de Adunarea Generală. tat. între altele, politica agri
colă comună pe care Marea
Brilanie ar putea-o accepta cu
mari sacrificii, sistemul englez
Remaniere de guvern în Dahomey de aprovizionare cu materii
prime pentru industrie, ca şi
cu produse alimentare din ţă
COTONOU 17 (Agerpres). — Soglo, a preluat cu acest prilej rile Commonwealthului (a pre
In Republica Dahomey a a şi portofoliul Ministerului A ţuri inferioare celor din C.E.E.,
părării. O altă schimbare im circulaţia liberă a capitaluri
vut Joc miercuri o remaniere
portantă este preluarea Minis lor. precum şi situaţia proprie
guvernamentală Preşedintele terului Afacerilor Externe de a lirei britanice.-
(care este in acelaşi timp şi şef către Emile-Derlin £insou, fost „Britanicii nu ascund — a
al organului suprem executiv ministru al planificării şi tu spus de Gaulle — câ dacă ar ,SUEDI A — Veder.e panoramică a Stockholmului.
al ţării), generalul Crislopher rismului reuşi să intre-în-Piaţa comu- ,
0 Curtea lederalâ de apel din Jack-
cum şi cele ale organizării de alegeri ge sonvilte (statul Florida) a respins cererea
nerale pentru Medjlis prevăzute pentru
C U R I E R tuna august a c. lormulală dc Cassius Clay, campion mon
dial dc box la toate categoriile, tn vede
f Preşedintele Ciptului, Makanos, a
avut marii o întrevedere cu reprezentan rea aminării procesului ce i-a losl inten
tat pentru te luzii I de a se înrola in tor
tul O.N.U., Osor/o Talall, şi cu coman ţele armale ale S.U.A In consecinţă, pro
dantul torţelor O.N.U. din Cipru, gene- cesul urmează sâ aibă loc la 5 iunie la
talul A E. Martola. pentru a discuta si Houston (stalul Texas) după cum era pre
ţ La Bogota a avut toc o întrunire or khmerii sint nevoiţi să se refugieze tn tuaţia generaiă din insulă. Surse infor văzut.
ganizată de mai multe partide de opoziţie Cambodgia. Numărul celor care au pă mate ou declarat că a tosi trecută in re
cu ptdejul punerii în- libertate a secre răsit Vietnamul de sud era la 1 aprilie vistă cu acesl prilej tensiunea crcscindu 0 La Bruxelles şi-a deschis lucrările
tarului politic al Partidului Comunist dm de 14.126 de persoane. din regiunea Larnaca. din sud-cslul Ci Conferinţa pentru dieplul maritim inter
Columbia, Gilberto Vieira, şi a ailor con prului, unde ciprioţii turci au începui să naţional, la care participă reprezentanţi
ducători ai partidului. Luind cuvintul. f Trupele guvernamentale au deschis construiască noi lorlHicaţii. a 50 dc fă ti şi a numeroase organizaţii
Gilberto Vieira a declarat cu punerea în tocul asupra muncilor Hor dc pe planta- £ La Slockholtn s-a anunţat olicial cu internaţionale.
libertate a m.i/tor deţinuţi politici consti liile de 2ahăr situate in apropierea ca Suedia va prezenta cererea de aderare Conferinţa, care urmează su sc încheie
tuie o victorie a tuturor torţelor demo pitalei Republicii Dominicane, cate reven fa Pia/a comună in acest an. Ministrul la 27 mai. va examina, printre altele, pro
cratice din Columbia. Secretarul politic dică majorarea salariilor şi îmbunătăţi comerţului exterior a precizat că cererea bleme legate dc încheierea unor conven
al P.C d\n Columbia a declarat cu in rea condiţiilor de v/afd. Ca urmare a va ti tăcută in cursul veni. pentru a co ţii maritime internaţionale asupra diferi
GUINEEA PORTUGHEZA. — Pe îngusta limbă de Ră- Iară a avut Inc o nouă regrupate a tor ciocnirilor ce au avut loc, trei muncitori incide cererea similară pe cate ur telor aspecte ale tialicului maritim co-
au fost ucişi, iar al{i doi grav răniii.
mînt cuprinsă între Senegal şi Republica Guineea mai răsună ţelor populare. regrupare care vn contri Potrivit 2rarului „Christian Science Mo mează să o Iacă Norvegia. metcial.
şi astăzi glasul plin de revoltă şi ură al celui exploatat Este bui la crearea unui Iront unit de luptă. nitor", in ultimele săptărnini, elementele
Guineoa .portugheză' — unul din ultimele baslioane ale a u/lrareacţionare din ţară desfăşoară o a- % Un alt avion dc lip „ Starlighlet“
supririi coloniale din Africa, pâniînt cotropit încă cu secole 0 Reprezentantul permanent al Cam- devorată campanie represivă. In acest in aparţinînd torţelor aeriene ale Rundes- 0 Liderul partidului nazist din S.U.A.,
in. urmă şi transformat de hrăpăreţii negustori în sursă per bodgiei la Naţiunile Unite, Huot Sam- terval de timp au tosl ucise 20 de per we,hrului s-a prăbuşii marţi in apropierea George Lincoln Rockwell, a fost con
manentă pentru negoţul cu sclavi. bath. a adresat o notă secretarului gene localităţii Suderdiclmurschen. Cu acest damnat marii la trei luni închisoare şi
In zilele noastre, urmaşii celor hăituiţi şi vinciul i aseme ral at O.N.U., U Thanl, in cate exprima soane şi rănite alte 40. nou accident, numărul avioanelor „Star- Ia o amendă de 500 de dolari. Holărlrea
nea vitelor au ridicat sus făclia luptei pentru libertate După un protest hotărit împotriva tratamentu O La Teheran s-mi încheiat lucrările . tighter" pierdute de tortele aeriene vest- de condamnate a losl pronunţată de un
cel de al doilea război mondial, mişcarea de eliberare naţiona lui la cate este supusă populaţia khme Congresului partidului de guvernămint — (jcnnane Incepind din 1961 (data intrării tnbunal din Chicago, care l-a găsit v i
lă se intensifică în această parte a lumii, ea îmbrâcînd as ră, minoritate naţională care trăieşte pe „Noul Iran'*. Timp de patru zile. delegaţii lor in tuncţiune In RPG.) se ridică la novat de a li provocat incidente in vara
tăzi forma luptei armate împotriva colonialismului portu teritoriul Vietnamului de sud. Datorită au examinai probleme referitoare Io po 69. In cursul acestor calasliole şi-au pier
ghez. represiunilor autorităţilor sud-vielnameze, litica internă şi externă a Iranului, pre dut viaţa 37 de piloţi vest-geimani. anului trecut.
In foto: Harlâ a Guineii „portugheze". ,
T
REDACŢtA Şl ADMINISTRAŢIA ZIARULUI: str. Dr. Petru Groza nr. 35, telefon 12 75. 1585, 23 17. TIPARUL întreprinderea poligiafiea Hunedoara-Deva.