Page 57 - Drumul_socialismului_1967_05

PROLETAR! DIN TOATE ŢĂRILE, U N IŢ I-V A l

fig p c r u z ş r 4

$ Mineritul şi In dezbaterea Comentariu extern
păstrarea etni­ comuniştilor să
Tailanda, bază
cului românesc fie puse probleme principală a

în Munţii Apuseni majore, de per­
ORGAN AL COMITETULUI «NAI HUNEDOARA AL P.C.R. 81 AL SFATULUI POPULAR REGIONAL războiului din
m Diverse spectivă Vietnam

PAGINI 25 \NI
A M L XIX NR 3850 INERI 1 9 MAI 1967

SE VA PUTEA REA­ Screperul’ plug- C O M U N I C A T

O delegaţie de partid şi guvernamentală a Repu­
un nou utilaj blicii Socialiste România, condusă dc tovarăşul Nlcolae
LIZA LA CENTRALA Ccauşescu, secretar general al C.C. al P.C.R., va face o
minier
vizită oficială în R.S.F. Iugoslavia la mijlocul lunii iu­
nie a.c., Ia invitaţia tovarăşului losip Droz Tito, pre­
şedintele R.S.F.I., preşedintele Uniunii Comuniştilor din
Screpenil-plug. un nou u­
TERMOELECTRICĂ tilaj minier conceput dc Iugoslavia.
specialiştii de In întreprin­
derea minieră Oradea şi
exploatarea Şorecani, a fost
de
construit în Atelierele
MINTIA 50 LA SUTA reparat ale I. M. Oradea. V izita tovar
Destinai in special
tăierii
cărbunelui brun în straturi
subţiri, utilajul a intrat in
DIN PLAN IN PRI­ exploatare curentă la mina Chivu Stoica
in
Şorecani. In abatajul
care eslc folosii acest plug.
care taie cărbunele. îl în­
carcă transportă fără
MUL SEMESTRU? inlervenţia muncitorilor din in Iran
abataje, s-a ajuns la o pro­
ducţie de 3.M0 tone pe post,
faţă de 2 tone cit se realiza Cooperatorii din Mihalţ la plivitul buruienilor din răsadniţele de tutun.
l)upă patru luni de produc­ torului nostru, trebuie spus in medie prin metoda puş­ TEHERAN 18. — Trimişii inestimabilă, aparţinînd civili­
ţie, beneficiarul — întreprin­ că, deşi ne aflăm in luna mai, cării. speciali Agerpres. Ion Găletea- zaţiilor persane din toate epo­
derea .Centrala termoelectrică totuşi problema drumurilor de PREVENIREA PIERDERILOR- mi şi Victor Slamatc. transmit: cile. Sint expuse numeroase
Deva — nu se arată ci tuşi de acces, ridicată in toate şedin­ Joi In amiază. Maiestatea Sa vase, unelte, diferite obiecte
puţin mulţumit de realizările ţele şi analizele care s-au efec­ Imperială Molia mina d Uc/n de uz casnic din mileniile IV-I
obţinute de şantierul Kncrgo- tuat pînă acum, .incă nu s-a Pahlavi Aryamehr, Şahin^aliul te.n., care impresionează prin
con.struitia. Nici Direcţia ope­ rezolvat. Şi acest lucru se re­ Iranului, şi Împărăteasa Farali forma, fineţea execuţiei şi mai
rativă a llâncii de investiţii simte, în special in vremea Lucrări de res­ REZERVĂ IMPORTANTĂ au oferii un dejun la Palatul ates prin motivele şi culorile
nu este prea darnică în laude ploioasă, tind provizoratele sr. Niavaran, reşedinţa particula­ lor. t
Motivul ? După un 23,1 la sută dovedesc a fi neputincioase. taurare la Mu­ ră a Şahinşahului. în onoarea Atrage alenţia o colecţie de
din planul anual in primul Apoi. înlîrzîerile in pregăti­ preşedintelui Consiliului de exponate provenite de la pala­
trimestru, şantierul „cade"' la rea staţiei de sortare au tre­ Stal al Republicii Socialiste tele de la Persepolis. dalînd
numai 80,5 la sută din planul nat producţia dc betoane, dc- zeul din Deva DE CREŞTERE A SEPTELULUI România. Cliivu Stoica, şi a din perioada Asemonidă, pe­
lunii aprilie. Daca - se iau în terminind ca volumul turnat soţiei sale. rioadă care a cunoscut o mare
considerare şi râniinerilc în să nu se ridice, o bună perioa­ l.u Muzeu! regional din La dejun au participai l'om- glorie sul) Dai ius I, Xerxes şi
urmă, in ce priveşte stadiul dă dc timp, la nivelul necesar. Dei a au începui importan­ şi prin neglijenţă. In unul tre­ piliu Macovei. preşedintele Co­ Arlaxcrxes Aceste exponate
fizic, de la corpul clădirii prin­ Şi. în sfirşit, cauza cauzelor, te lin ia ri de restaurare, Cooperativizarea agriculturii a creat largi posibilităţi cut s-au pierdui 2.000 bovine, mitetului de Slat pentru Cul­ reprezintă basoreliefuri înfăţi-
cipale, de la baraj şi o parte cum nc-au prezenlat-o tovară­ pentru care s-au alocat do valorificare a marilor rezerve de creştere a animalelor 5.300 porcine. 138(J(> ovine şi tură şi Ană, Petru Burlacu. şind membri ai familiilor re­
pe care le are regiunea noastră In cei 5 ani caic au tre­
clin organizările de şantier, şii de la Mncrgoconstrucţia. In fonduri in t atoarc- de a­ cut dc la încheierea proccşului de cooperativizare, ^focli- 31.000 păsări. F. o pagubă a­ adjunct al ministrului afaceri­ gale, precum şi bijuterii lucra­
motivele de îngrijorare devin luna aprilie punctele dc lucru proape un milion lei. vele dc bovine proprietate obştească au crescut de la 43.703 preciabilă şi pulea să nu fie lor externe, şi Pavcl Si lard. te în aur şi argint, fragmente
-. .idente. n-nu putut fi aprovizionate cu Aceste lucrări vor p u n e la 51H1ÎI. cele de porcine de la 12 .(Mo. la Kî.iur». iar ovi­ In primele 4 luni ale acesiui ambasadorul României la Te­ de colonade, capiteluri, plăci
— Contînuîhdu-se astfel, ne prefabricate, cu laminatele şi in valoare cludireo istorică nele de la H2.ÎM5. Ia 12<>,117 capete. O dată cu creşterea nu­ an, cooperativele din raionul heran, cu solia.
spunea tovarăşul Mirrea Hâ- oţelul beton necesar. Gravele caic datează din anul 1021, merică a septetului se remarcă şi o continuă îmbunătăţire Haţeg an pierdut prin morta­ Au luat parte, dc asemenea. ( Continuare în pag. o 4-a)
dârău, inginer şef la întreprin­ neajunsuri manifestate in sis­ $i vor asigura condiţii mai calitativă a animalelor, care se realizează pe calea unei litate, 312 bovine şi 2.122 Ovi­ Amir Abbas Hoveyda. prim-
derea beneficiară, nu se va temul de aprovizionare, gene­ bune pentru reorganizarea selecţii ştiinţifice Aceasta se concretizează în sporirea sim­ ne. La cooperativa din Sălaşul minislru al Iranului, Assadol-
puica îndeplini imperativul se­ rate in mare parte dc sosirea secţiilor muzeului — una ţitoare a productivităţii lor. în ponderea tot mai mare a Superior au murit 44 bovine, lali Alam. ministrul Curţii Im­
mestrului I : realizarea a ccl cu intirziere a unor proiecte dintre cele mai vechi uni- veniturilor obţinute din sectorul zootehnic. la Sai misegetuzn 215 ovine, la periale. Ardechir Zahedi, mi­
puţin 50 la sulă din planul a­ au făcui, după cum spunea tă(i dc acest fel din (ord. Au epuizat oare cooperativele agricole posibilită­ Livadea 12H. Asemenea cazuri nistrul afacerilor externe,
ministrul
Mehdacl Pahlabod,
nual. Socot că mergind mai de­ chiar şeful şantierului, „să se ţile de creştere a numărului dc animale? Cc rezerve mai sînt şi la cooperativele din culturii, Solian Husscin Sanan- CRONICA
parte cu realizări lunare de. navigheze şcipuit, cu unele o­ mai există in această direcţie şi cum sini ele folosite ? Vaţa, raionul Brad. Cneâu, ta­
5,35 la sută din planul %anual, colişuri. pe oceanul produc­ Răspunsurile la aceste întrebări le-au dat. în cadrul unei lonul Alba, Kâduleşli. raionul daji, ambasadorul Iranului la
sarcina trasata de Comitetul ţiei. l)e teama să nu intilnini convorbiri organizate la redacţie, tovarăşii ; Liviu Dejun, Ilia, Vinerea, raionul Orâştie Bucureşti, cu soţia. • Joi dimineaţa au început la
regional de partid se va trans­ piedici „subacvatice", care pen­ Timpul de repa­ medic veterinar, vicepreşedinte al Consiliului agricol re­ şi altele. Dejunul s-a desfăşurat in- Ministerul Afacerilor Externe
forma intr-un deziderat si nici­ tru noi înseamnă oţel dc 0 15 gional. inginer Eugen Cernelea, şeful serviciului baza fu­ Ir-o atmosferă cordială, de cal­ convorbirile oficiale dmtrp
decum intr-un imperativ cc mm, 20 mm. H mm ele., sau rajera, inginci* Constantin Dâ.scălcscu, şeful serviciului pro­ A Ut tovarăşul Bejan. cit şi dă prietenie. 'ministrul afacerilor externe
trebuie necondiţionat realizat. chiar prefabricate, şine etr.". raţie redus ducţie animală, Vîorcl Magda, medic veterinar cpizoloJog tovarăşii Magda şi Mârglbea- In cursul zilei de joi, ultima al R e p u b l i c i i Socialiste
nu sint de părere că mortali­
Părerea mea este că nerca- „Navjgindu-sc" şi in conti­ la Consiliul agricol regional şi Ion Mârgincanu. şeful La­ tatea în sectorul zootehnic nu zi a vizitei oficiale în Iran, pre­ România, Corncliu Mânescu.
lizârilc sini un tribut plătit nuare în felul acesta, drumul la jumătate boratorului veterinar regional. e o fatalitate. Cazurile puteau şedintele Consiliului dc Slot al şi ministrul afacerilor externe
lipsei de organizare şi slabei A OARG/V fi evitate clacă ar fi existat Republicii Socialiste România, al Turciei, Ihsan Sabri Ca-
aprovizionări cu materiale... Participanţii la convorbire din principalele căi care duc mai multă preocupare şi răs­ Chivu Stoica, eu soţia, şi per­ glayangil, care face o vizită o­
Detaliind părerea interlocu­ (Continuare in pag. a 3-a) Bateria nr. 2 de la sec­ au fost unanimi in aprecierea In continua dezvoltare a sec­ pundere din partea unor con­ soanele caic îl însoţesc au vi­ ficială in ţara noastră.
ţia şteampuri a Uzinei de că, in cooperativele agricole torului zootehnic şi la creşte­ silii de conducere şi cadre de zitat Muzeul arheologic al I­
preparare a minereului din există mari rezerve dc dezvol­ rea rentabilităţii acestuia. specialitate. ranului şi Expoziţia de artă
Gurabarza a fost reparată A fost analizată una din a­ — Puteţi susţine această clin Teheran. In timpul vizite­ La amiază,, preşedintele
intr-un timp record, cu 5d tare a sectorului zootehnic care ceste căi. şi anume : preveni­ lor. înalţii oaspeţi români au Consiliului de Miniştri al
folosite.
nu sint pe
deplin
la sută mai mic decil cel Asigurarea bazei furajere con­ apreciere cu citeva exem­ fost însoţiţi dc Assadollâh A- Republicii Socialiste Româ­
planificat. Lucrările au fost form unor balanţe strict echi­ rea mortalitâţiior (a animale. ple concrete ? lam. ministrul Curţii Imperia­ nia. Ion Gheorghe Maurer, a
efectuate de către munci­ librate. îmbunătăţirea condi­ Tovarăşul Liviu Bejan subli­ le. Mehdad Pahlabod. ministrul primit pe ministrul afacerilor
torii Petru Neaga, Gheor- ţiilor dc ndăpostirc, extinderea nia că anual cooperativele a­ Conxorbîrc realizat/» de culturii şi de alte persoane o­ exierne’al Turciei, Ihsan Sa­
ghe Tomescu, Sabin Slana selecţiei in ţoale unităţile, gricole pierd prin mortalitate ficiale iraniene. bri Caglayangil.
şi Gheorghe Buduhalâ. caic creşterea natalităţii şi preve­ un număr însemnat ele anima­ T. (MARIAN Muzeul arheologic al hanu­ Au fost discutate posibilită­
au dovedit multă hărnicie le Cauza se poate explica nu­ lui adăposteşte în sălile sale ţile de dezvoltare a relaţii­
şi pricepere în organizarea nirea mortnlitătilor sint citcvn mai printr-o slabă răspundere (Continuare în pag. a 3-aj. comori arheologice de valoare lor româno-turce. exprimjn-
muncii. du-se dorinţa de extindere a
TRAI AN PI/EŞA i b m irii ■narau ( ■ ■ ■ i i »mm a ras a m k ara ■ obsi « colaborării dintre cele două
corespondent ţâri, precum şi unele proble­
situaţie
me privind actuala
Doar recunoaşterea unor cerinţe internaţională.
întrevederea s-a desfăşurat
într-o atmosferă cordială.
Cursuri
de instruire . nu înseamnă si rezolvarea lor Consiliului de Miniştri, Ion
După primire, preşedintele
Gheorghe Maurer, a oferit un
dejun în onoarea ministrului
Zilele acestea la Casa a­ Ihsan Sabri Caglayangil
gronomului din Mintia a Alături de mineri, în Valea loc. In farfuriile de la trei, pa­
început instruirea preşedin­ Jiului îşi desfăşoară activitatea tru mese. la care serviseră deja
ţilor sl contabililor şefi din un mare număr de construc­ prinzul constructorii, mincarea
cooperativele agricole, a in­ tori. care înalţă noile cartiere Prin cantinele constructorilor rămăsese aproape intaclâ. pen­ Preşedintele Consiliului de
spectorilor contabili şi şefi­ de locuinţe. O bună parte din tru că nu plăcuse. Gustind din Miniştri al-Republicii Socia­
lor secţiilor finanţare-cre- aceşti constructori — aparţi- mîncare la bucătărie, am‘ că­ liste România, Ion Gheorghe
ditare de la uniunile coope­ nînd grupului II de şantiere al din Valea Jiului pătat certitudinea adevărului Mauicr, a primit joi dupâ-
ratiste raionale şi orăşe­ T.KCH — sînt ncfnmiliştj sau exprimat de constructorii mai amiazâ pe dl. John McEwen.
neşti. lustruirea se face in nu au familii în apropierea sus amintiţi. Dc asemenea, o viceprim-minislru şi minis­
cinci sprii a cîie 3 zile. şantierelor pe care lucrează !n verificare a meniului zilnic ser­ tru de sini al comerţului şi
Problemele ce vor fi dez­ asemenea situaţie firesc ar fi te. a rămas cu mult în urma re o servim este la un preţ vit de-a lungul mai multor săp- industriei din Australia, care
bătute se referă la activi­ ca alenţia conducerii adminis­ cerinţelor Un raid prin cîteva convenabil, dar acest fapt nu-1 lâmîni din urmă. a evidenţiat face o vizită in ţara noastră.
tatea economico-financiai ă trative, a comitetului sindica­ cantine din Valea Jiului, ale scuteşte pe responsabilul can­ faptul că acesta se repetă în- Cu acest prilej a avut loc
a cooperativelor agricole, tului grupului, să fie orientală grupului 11 de şantiere, evi­ tinei, Leopotd Moşiuţiu, sâ se Ir-o ordine cronologică, după un schimb de păreri plivind
oa­
la principalii indicatori ai cu precădere spre aceşti con­ denţiază multe deficienţe în preocupe mai mult de valori­ un şablon dinainte stabilit, eă unele aspecte ale relaţiilor bi­
meni, pentru a le crea
planului de producţie şi f i­ diţii de viată apropiate celor acest sens . ficarea tuturor posibililâţiloY nu sc face nimic pentru varie­ laterale i omâno-aii'U raliene,
nanciar, sursele proprii si Iată de început părerea co­ pe care le are în sensul îmbu­ tatea meniurilor de la o săplâ- precum si unele probleme le­
împrumutate pentru pro­ din familie. Dacă în direcţia mună a constructorilor Gheor­ nătăţirii mincârii sub aspectul mînâ la alta Toate acestea, gate de sil naţia internaţiona­
Echip<\ condusă de Aurel Zamfir de la orizontul IV, ducţie, investiţii şi repara­ cazării constructorilor s-au fă­ ghe Neamţu, Alexe Furdui, consistenţei şi al calităţii ei. compleiate de indisciplina per­ lă actuală.
sectorul VI, de Ia Exploatarea minieră Ghelar. a reuşit ca ţii capitale, disciplina f i­ cut progrese însemnate, trebuie Ioan Slurza. care servesc masa Foarte. adesea carnea cu care sonalului din cantină, de as­
in luna aprilie a.c., sâ dea peste plan 32 tone minereu de nanciară şi de casă, apro­ la cantina nr. 1 din cartierul se prepară mincarea nu este pectul cu totul neplăcut al să­
bună calitate. vizionarea tehnico-mater ia­ arătat că asigurarea lor cu o Aeroport — Petroşani, unde proaspătă, porţiile sînt cam lii de^mese. de lipsa de cură­
In fotografie, maistrul de schimb Marcel Popoiu, dind tă şi altele. hrană caldă şi consistentă, în am nimerit la ora pnnzului : mici. îar neglijenţa sau slaba ţenie în bucătărie şi încăperile Joi la ainîu/.â a plecat la
indicaţii unui schimb înainte de a intra în mină. cadrul unei deserviri civiliza- „Noi înţelegem că masa pe ea- calificare a bucălâreselor face anexă, ca şi lipsa de lacîmuri, Budapesta tovarăşul Gheor­
ca mîncârea sâ aibă un gust pahare, veselă, fac ca majorita­ ghe Râdulcscii. vicepreşedin­
te al Consiliului de Miniştri,
mai puţin plăcut, chiar şi a- tea abonaţilor sâ fie nemulţu­ care Ia invitaţia guvernului
lunci cînd alimentele folosite miţi de masa şi de modul de Republicii Populare Ungare,
corespund şi cantitativ şi cali­ deservire a acesteia în cantină. va pa 11 ici pa ta deschiderea
Lipsa spiritului gospodăresc,
S tin e r a r ii tu r is tic e tativ...* despre gustul N. BARBUCEANU
Tîrgului internaţional de la
Budapesta.
Intr-adevăr.
mîncării şi despre lipsa de va­ In aceeaşi dimineaţă dele­
gaţia a sosit la Budapesta.
rietate a ei ne-ain convins pe (Continuare în pag. a 2-a) (Agerpres)
Aflindu-ne pe meleagurile mată (lucească de cinci ori. tar din ţară, sala in care s-a lui Ioan Corvin de Hunedoa­ tivele turistice mai impor­
hunedorene, facem o incur­ mai numeroasă. semnat actul unirii Transil­ ra de la Sintimbru, turnurile tante au fost asfaltate şi pa­
siune in istorie. Pornim ca Itinerar iul istoric ne poar­ vaniei cu România, catedrala fortificate ale breslei croito­ vate. Cei care urcă spre ce­
turişti de la cetăţile dacice tă la castelul Corvinilor din romano-catolică, unul din rilor şi cizmarilor din Sebeş tăţile dacice din munţii O răs­
din munţii Orăştiei, la Sar- Hunedoara. Apoi in locolita- rele mai vechi şi mal im por­ etc. ti ei pot poposi într-o cabană
mizegetusa, fosta capitală a lea Ţebca din M unţii Apu- • tante monumente istorice şi Traseele turistice spre mo­ modernă nou construită pe
Daciei romane. Metropola seni, unde se păstrează cu de arhitectură din Transil­ numentele istorice se comple­ calea Cosleştilor, Intr-un fru­
antică $i muzeul, împreună grijă mormîntul lui Avram vania. Poate fi văzută chilia tează cu peisajele naturale. mos peisaj de munte din ma­
cu amfiteatrul roman din Jancu şi secularul gorun, Iu in care a fost închis înainte La intrarea în pădurea Ha­ sivul Parîng au fost date iu
străvechea cetate, completea­ umbra căruia Horia vorbea de execuţie Horia Slirncşte ţegului, un panou mare aşe­ folosinţă campinguri cu cite
ză imaginea vieţii strămoşi­ iobagilor, indemnindu-i la aici interes deosebit Biblin- zat în marginea şoselei indi­ 2-3 camere. S-a amenajat o
lor noştri. Străbatem dru­ luptă împotriva nedreptăţii. teca Balthyaneum, aflată in că o rezervaţie de zimbri. In cabană de mare capacitate
muri pe care au suit cu 19 Un punct turistic important incinta cetăţii, restaurată şi Retezat, muntele cu cele pes­ la Oqşq (locul numit de Sa-
i'eacuri in urmă legiunile lui il constituie Alba lulia. Aşe­ reorganizată recent pe baze te 20 lacuri alpine situate la doveanu „Valea Frumoasei14j
Troian. In apropierea Sarmi- zarea, odinioară centru stra­ ştiinţifice noi, în care se află 2.000 m altitudine, se află un din m unţii Sebeşului
zegetusei, la locul numit tegic al Ardealului, dă găz­ peste 56.000 volume de cărţi parc naţional, ce se întinde Se fac amenajări pentru
„Porţile de fier transilvăne­ duire unor vechi lucrări mi­ vechi, incunabule şi* manu­ pe 10.000 ha, in care funcţio­ ca toate cele 17 cabane turis­
ne“, dăinuie un obelisc din litare antice $i feudale. Aici scrise, unele rare sau unice nează şi o casă laborator tice, situate in cele mai fru­
fier, avind forma unui buz­ ne atrag atenţia citeva edi­ in lume. pentru cercetări alpine. moase locuri ale munţilor
dugan mare, care marchează ficii de mare însemnătate hi apropierea şoselei inter­ Parîng, Retezat si Sebeş; să
locul bătăliei victorioase pur­ istorică : Palatul principilor, naţionale care duce spre Itincrariile turistice hune- ofere anul acesta oaspeţilor
tate in 1442 de Ioan Corvin unde şi-a avut reşedinţa M i- Bucureşti, se găsesc alte mo­ dorenc, al căror număr a confort şi condiţii optime dc
de Hunedoara, care a zdrobit hai Viteazul, clădirea in caic numente istorice: cetăţile de crescut mult in acest an, au destindere.
cu oştirea sa de 15.000 de fă­ a funcţionat uno dintre p ri­ la Tuuţ, Piatra Craiului, devenit foarte accesibile. Şo­
râm din partea locului, o ar­ mele şcoli de rang universi­ Drhnbar, Cirbova, biserica selele care duc spre obiec­ A. ZAHARIE

Din noua arhitectură a Bradului. Foto: I. TEREK